Connect with us

S&D

Miniștrii PES ai turismului din Spania, Italia, Malta și Portugalia au semnat o declarație comună prin care solicită relansarea coordonată a turismului european

Published

on

© Party of European Socialists/Facebook

Miniștrii turismului din Spania, Italia, Malta și Portugalia au semnat astăzi o declarație comună prin care se solicită relansarea coordonată a turismului european, care să impulsioneze industria și să garanteze sănătatea și siguranța turiștilor și a populațiilor locale, informează un comunicat

Miniștrii au decis să protejeze viitorul turismului european, apelând la noul instrument de recuperare – Next Generation EU – pentru a sprijini sectorul, precum și comunitățile și regiunile afectate de această criză.

Declarația susține o abordare nediscriminatorie pentru redeschiderea frontierelor bazată pe un proces european comun, mai degrabă decât pe acorduri bilaterale. Acest lucru este acum deosebit de relevant, având în vedere deschiderea frontierelor pentru resortisanții țărilor terțe.

Pentru cetățeni, declarația se bazează pe norme de siguranță armonizate la nivel european pentru a recâștiga încrederea publicului într-un turism de calitate și sigur. Aceasta solicită o protecție puternică a consumatorilor și trecerea la o schemă mai uniformă în toată Europa. De asemenea, este necesară o amplă campanie de comunicare și promovare care vizează creșterea vizibilității Europei ca destinație turistică.

Pentru lucrătorii din turism, miniștrii susțin cu fermitate instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), coordonat de comisarii Paolo Gentiloni și Nicolas Schmit, și solicită ca acesta să fie pus în aplicare cât mai curând posibil. De asemenea, miniștrii consideră că trebuie oferită instruire lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă sau nu își pot găsi un loc de muncă sezonier din cauza crizei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni, despre represaliile din Belarus: UE nu trebuie să ignore autoritarismul de la ușa Europei

Published

on

© PES/Flickr

Partidul Socialiștilor Europeni (PES) condamnă cu tărie violența și reprimarea protestatarilor pașnici și activiștilor pro-democrație de către guvernul Lukashenko din Belarus, potrivit unui comunicat. 

Președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

„Alegerile prezidențiale de săptămâna trecută au fost profund defectuoase, iar rezultatele nu reprezintă în mod clar voința democratică a poporului belarus. Campania a fost marcată de reprimare, amenințări și violență. Statul de drept și standardele democratice au fost încălcate încă o dată. Reprimarea brutală a protestatarilor pașnici din ultimele zile a șocat lumea. UE nu trebuie să ignore acest autoritarism la ușa Europei. Este timpul să discutăm impunerea de sancțiuni vizate celor responsabili de represiunea democrației în Belarus. “

PES transmite că este alături de toți cei care luptă pentru democrație, libertate și drepturile omului după alegerile fraudate de duminică, din Belarus, precum și de Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, ministrul german de externe, Heiko Maas, și alți social-democrați, în exprimarea preocupărilor lor profunde cu privire la creșterea tensiunilor din țară și susținerii social-democrații lituanieni și a altora din regiune, care solicită acum acțiune urgentă.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: UE a pierdut 825 de miliarde de euro datorită paradisurilor fiscale

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Partidul Socialiștilor Europeni semnalează că Uniunea Europeană a pierdut 825 de miliarde de euro datorită paradisurilor fiscale.

De asemenea, socialiștii europeni subliniază că acești bani puteau fi investiți în infrstructură, învățământul public și nu îl ultimul rând în medicină, potrivit postării pe pagina de Facebook.

Din aces motiv, Partidul Socialiștilor Europeni reamintește că nu este prea târziu ca toate companiile să fie obilgate să plătească impozite acolo unde au profituri.

1% din PIB-ul UE – reprezentând mai bine de 160 miliarde de euro – face anual obiectul unor activități financiare ilicite, precum spălarea de bani, traficul de arme și de persoane, traficul de droguri, evaziunea fiscală, finanțarea terorismului și alte activități suspecte care afectează viața cetățenilor europeni, potrivit Comisiei Europene.

Grupul parlamentar Renew Europe a demarat o rezoluție privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, rezoluție care și fost votată.

Așa cum este subliniat și în rezoluție, reglementarea ar trebui să acopere, printre altele, domenii precum: identificarea beneficiarului real (beneficial owners), cadrul de cooperare între autoritățile competente și unitățile de informații financiare; protecția persoanelor care raportează suspiciuni de spălare de bani sau finanțare a terorismului.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Trending