Miniștrii proiectelor europene și educației, declarație comună: 12% din fondurile PNRR vor fi alocate pentru educație

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, împreună cu ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, au anunțat că pentru România Educată se va aloca 12% din Planul Național de Redresare și Reziliență, această alocare pentru educație depășind media europeană.

„Coaliția de guvernare consideră educația domeniu prioritar pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și este motivul pentru care varianta agreată acum alocă pentru România Educată peste 12% din cei 29,2 de miliarde euro. Ajustarea bugetului PNRR de la 42 de miliarde euro la 29,2 miliarde euro a presupus și o ajustare a alocărilor pentru proiectul România Educată”, se arată în declarația comună a miniștrilor.

Potrivit celor doi oficiali, PNRR are o alocare pentru educație mult peste media europeană.

Sorin Cîmpeanu și Cristian Ghinea mai informează că bugetul „România Educată” pe care îl negociază acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro, buget ce include 314 milioane euro pentru dotarea a 10.000 de laboratoare școlare, cel mai mare program de reducere a abandonului școlar (530 milioane euro), renovarea campusurilor universitare (300 milioane euro), campusuri și reforma învățământului dual (402 milioane euro): „Este un efort masiv de finanțare a educației din PNRR, lucrăm împreună pentru finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană și componenta România Educată rămâne una dintre campioanele PNRR”, au mai transmis aceștia.

În documentul inițial, educația ar fi trebuit să primească un buget în valoare de 4,4 miliarde de euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României.

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

Citiț și: Eurodeputatul Victor Negrescu cere Guvernului să nu taie sumele pentru educație din PNRR: Educația nu are culoare politică

Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai. 

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.