Situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe agenda finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, fără ca supunerea la vot să figureze pe agendă. Inițial primirea celor două state la Spaţiul Schengen era menționată ca “decizie posibilă” pe ordinea de zi provizorie a reuniunii miniștrilor de interne din țările UE.

Subiectul va fi discutat marți, 5 decembrie, la reuniunea miniștrilor afacerilor interne în două rânduri, potrivit agendei oficiale.

Mai întâi, va avea loc reuniunea Comitetului mixt Schengen, unde va fi discutată “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România – situația actuală“.

La indigo, subiectul va fi abordat și la prima sesiune a discuțiilor dintre miniștrii de interne.

La ambele sesiuni va fi discutată și situația generală a spațiului Schengen și îmbunătățirea eficienței sistemelor de returnare.

România şi Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei şi Austriei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Croaţia a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spaţiul de liberă circulaţie.

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a explicat săptămâna trecută că extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu este discutată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie pentru că Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria după recentele alegeri care au avut loc, unde extrema dreaptă a obținut cele mai multe voturi la scrutinul parlamentar, îngreunând negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare pro-europene.

Demnitarul român nu a exclus posibilitatea unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI în care să fie abordată această temă.

Uniunea Europeană a făcut un pas important în direcția protejării jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, după ce președinția spaniolă a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la o directivă care să protejeze aceste persoane de procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP).

Utilizarea acestor procese pentru a reduce la tăcere persoanele care se exprimă în legătură cu probleme de interes public este un fenomen în creștere. Directiva va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de acțiuni în materie civilă cu implicații transfrontaliere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”, a declarat Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției

Persoanele vizate de cazurile SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale. Aceștia pot solicita instanței să:

– Să respingă o cerere în fază incipientă. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților;

– Să ceară o garanție financiară de la persoana sau societatea care a introdus cererea. O instanță poate decide să solicite ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să depună o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată.

– Să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente

Cazuri SLAPP transfrontaliere

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.

Hotărâri judecătorești din țări terțe

În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.

Măsuri în sprijinul victimelor SLAPP

Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un singur loc, informații privind garanțiile procedurale și căile de atac.

Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, statele membre vor colecta, de asemenea, date specifice disponibile privind cazurile SLAPP de la instanțe.

Acordul va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.

Consiliul a decis astăzi să acorde finanțare suplimentară pentru instruirea forțelor armate ucrainene în cadrul Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina).

Potrivit unui comunicat al instituției, acest sprijin va fi acordat prin intermediul Instrumentului european pentru pace (EPF) și va lua forma echipamentelor letale și neletale și a bunurilor necesare, precum și a serviciilor de sprijinire a activităților de instruire. Suma financiară este majorată cu 194 de milioane de euro, ajungând la un total de 255 de milioane de euro.

Obiectivul deciziei este de a continua să sprijine consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene de către EUMAM, pe baza nevoilor ucrainene și ținând seama de domeniul de aplicare și de complexitatea tot mai mari ale programului de formare.

Acest sprijin va continua să faciliteze formarea pe scară largă a personalului forțelor armate ucrainene și va permite statelor membre ale UE să furnizeze echipamentele și materialele de formare necesare.

Până în prezent, peste 34.000 de soldați au fost instruiți de EUMAM Ucraina de la lansarea misiunii.

Instrumentul european pentru pace este un instrument în afara bugetului, care are ca scop îmbunătățirea capacității UE de a preveni conflictele, de a construi pacea și de a consolida securitatea internațională. Acesta permite finanțarea acțiunilor operaționale cu implicații militare sau de apărare în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC).