Connect with us

MAREA BRITANIE

Ministru britanic: Testarea pacienților suspectați de infecție cu Covid-19, prea lentă. Capacitatea de testare a Regatului Unit, de trei ori mai mică decât a Germaniei

Published

on

© European Commission - Twitter

Un ministru al Cabinetului britanic a recunoscut că durează prea mult pentru ca Regatul Unit să-și atingă capacitatea de testare, spunând că vor mai trece două săptămâni până când se va ajunge la 25.000 de teste de coronavirus pe zi, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Ministrul pentru locuințe, Robert Jenrick, a declarat:

„Luni am testat 8.240 de persoane … Dar cred că mulți oameni simt că durează prea mult.” Oficialul a adăugat că Guvernul se așteaptă ca abia la jumătatea lunii aprilie să se ajungă la 25.000 de testări pe zi.

Majoritatea testărilor au fost realizate pe pacienți spitalizați, care prezintă simptome clare de infecție cu coronavirus. 

De altfel, capacitatea de testare a Marii Britanii este mult redusă comparativ cu cea a Germaniei, de exemplu, care are la dispoziție 176 de laboratoare de prelucrare a testelor, comparativ cu cele 48 britanice, relatează BBC.

Testele sunt acum distribuite angajaților din Sistemul Național de Sănătate pentru a vedea câți dintre aceștia sunt infectați cu coronavirus. Astfel, asistentele și medicii care oferă îngrijire critică sunt testați mai întâi, urmați de personalul din secțiile de urgență, paramedici și medicii de familie. Vor urma teste pentru asistenții sociali.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie exclude Huawei din rețeaua sa 5G. Companiile din telecomunicaţii trebuie să înlocuiască echipamentele gigantului chinez până în 2027: Este decizia corectă pentru securitatea noastră naţională

Published

on

© NCSC UK/ Twitter

Premierul britanic Boris Johnson a dispus marți excluderea completă a companiei chineze Huawei din rețeau 5G a Regatului Unit, furnizorii britanici de telefonie mobilă având interdicție să cumpere echipament de la această companie după 31 decembrie, fiind nevoiți în același timp, să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027, anunță BBC, citat de Digi24.

Secretarul pentru cultură, media, sport și sector digital, Oliver Dowden, a comunicat Camerei Comunelor decizia guvernului de la Londra, menită să mulțumească Statele Unite, cu care Regatul Unit dorește să stabilească un acord comercial post-Brexit.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Oficialul britanic a mai menționat că această hotărâre implică și întârzierea cu doi până la trei ani a implementării rețelei 5G în Regatul Unit, costurile urmând să crească cu aproximativ 2 miliarde de lire sterline.

”Nu a fost o decizie uşoară, dar este cea corectă pentru reţelele britanice de telecomunicaţii, pentru securitatea noastră naţională şi pentru economia noastră, atât în prezent cât şi pe termen lung”, a motivat Dowden, informează Reuters, citat de Agerpres

Într-o primă reacție, companie chineză și-a exprimat dezamăgirea faţă de ceea ce a numit a fi o decizie ”politizată”. ”Această decizie dezamăgitoare este o veste rea pentru toţi cei care au un telefon mobil în Regatul Unit, ea riscă să încetinească modernizarea digitală a ţării”, a afirmat un purtător de cuvânt al Huawei, care consideră ”regretabil că viitorul nostru (n.r. al Huawei) în Regatul Unit a fost politizat din cauza politicii comerciale americane şi nu din raţiuni de securitate”.

Nemulțumirea companiei este cu atât mai care cu cât, la finalul lunii iunie, aceasta anunțase că a primit autorizaţia oficială pentru construirea unui centru de cercetare şi dezvoltare în Anglia, în care va investi 1 miliard de lire sterline (1,2 miliarde dolari). Noul centru urma să angajeze circa 400 de persoane, iar activitatea sa urma să se axeze pe producerea de echipamente optice utilizate în sistemele de comunicaţii cu fibră optică.

Marea Britanie a revizuit ultima dată în ianuarie rolul Huawei în infrastructura sa telecom, când a decis să permită firmei să rămână furnizor dar cu o limită asupra cotei de piață.  Însă, în luna mai, SUA a introdus noi sancțiuni menite să disrupă abilitatea Huawei de a-și fabrica propriile cipuri.

La acel moment, hotărârea a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

Așadar, decizia survine în urma intenselor presiuni exercitate de SUA asupra premierului Boris Johnson de a reveni asupra hotărârii sale din ianuarie și, probabil, va mulțumi Washingtonul, pe care Londra îl curtează în vederea stabilirii unui acord comercial post-Brexit, fiind al doilea cel mai important partener al său, după Uniunea Europeană.

În acest sens, Regatul Unit și Statele Unite au demarat la începutul lunii mai negocierile privind stabilirea unui acord de liber schimb.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

În cadrul unui document de 184 de pagini în care sunt fixate obiectivele Regatului Unit în ceea ce privește un acord comercial cu Statele Unite, publicat în luna martie a acestui an, Londra și-a exprimat speranța a de diminua barierele tarifare cu care se confruntă producătorii de automobile, producătorii de obiecte ceramice, dar și producătorii de brânză cedar.

Potrivit estimărilor prezentate în document, un acord comercial cu Statele Unite care prevede liberalizarea principalelor tarife comerciale și reducerea cu 25% a măsurilor non-tarifare ar duce la o creștere medie anuală a PIB-ului britanic de 0.07%  (echivalentul a 1.6 miliarde de lire sterline), cu variații între 0.02% și 0.15%, pe o perioadă estimată de 15 ani de la intrarea în vigoare a acordului, comparativ cu nivelul din 2018. Departamentul Comerțului Internațional estimează, în același timp, într-un al doilea scenariu mai optimist, că un acord comercial cuprinzător cu Statele Unite, care ar implica liberalizarea tuturor tarifelor și reducerea cu 50% a măsurilor non-tarifare, că PIB-ul Regatului Unit ar beneficia de o creștere medie anuală cu 0.16%, adică 3.4 miliarde de lire sterline, cu variații între  0.05% și 0.36%, pe o perioadă estimată de 15 ani de la intrarea în vigoare a înțelegerii comerciale în cauză, comparativ cu nivelul din 2018. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie deschide ușa ”profesioniștilor din întreaga lume”, printr-un sistem de imigrație post-Brexit bazat pe puncte. Care sunt regulile pe care muncitorii străini vor fi nevoiți să le respecte

Published

on

Regatul Unit a dat publicității detaliile sistemului de imigrare bazat pe puncte, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, moment în care se încheie perioada de tranziție post-Brexit.

Acest sistem, anunțat la mijlocul lunii februarie, de tip australian, a fost promis de Partidul Conservator în campania electorală care a precedat alegerile anticipate din luna decembrie a anului 2019, în urma cărora formațiunea politică condusă de premierul britanic Boris Johnson a reușit să obțină o majoritate clară.

Guvernul a promis că va reduce imigraţia slab calificată şi o va facilita pe cea a profesioniştilor calificaţi.

Potrivit unui document de 130 de pagini, ”cei mai buni din întreaga lume” vor avea prioritate la intrarea în Marea Britanie, angajații din domediul sănătății primind permis de ședere în regim de urgență, în termen de trei săptămâni,  în contextul în care pandemia de coronavirus a dus la modificarea criteriilor de imigrație, potrivit The Guardian, citat de Digi24. De asemenea, aceștia vor plăti taxe de imigrare mai mici, potrivit ministrului de interne Priti Patel.

Conform acesteia, angajatorii vor fi încurajați să investească în lucrători din Marea Britanie, după ce se încheie perioada de tranziție post-Brexit. Angajaţii din Uniunea Europeană vor fi evaluaţi după aceleaşi criterii ca şi cei din afara Uniunii. Numărul celor care pot intra în Regatul Unit pentru a lucra nu va fi limitat.

”Într-un moment în care un număr mare de oameni din Marea Britanie își caută de lucru, noul sistem bazat pe puncte va încuraja angajatorii să investească în forța de muncă din Marea Britanie, în loc să se bazeze pur și simplu pe forța de muncă din străinătate. Dar facem și schimbările necesare pentru ca angajatori să-i atragă pe cei mai buni profesionișit din întreaga lume să vină în Marea Britanie”, a menționat oficialul britanic.

Totuși, acest lucru nu este valabil și pentru asistenții sociali și îngrijitori.

În ceea ce-i privește pe studenții străini, aceștia vor putea rămâne în Marea Britanie cel puțin doi ani după terminarea studiilor. Ministrul spune că acest lucru va contribui la retenția ”celor mai buni studenși” în țară.

Noul sistem, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021, are așadar la bază o grilă de punctaj, lucrătorii străini care doresc să lucreze în Regatul Unit fiind nevoiți să aibă o calificare, să beneficieze de un ”sponsor aprobat” și să vorbească limba engleză la nivelul solicitat, criterii obligatorii pentru care primesc 50 de puncte.

Cel care depune cererea de imigrare trebuie să obțină cel puțin 70 de puncte pentru ca aceasta să fie aprobată, puncte suplimentare fiind acordate pentru doctorat în domeniul ştiinţific, tehnologic, ingineriei sau matematicii, relevant pentru locul de muncă, doctorat într-un domeniu relevant pentru locul de muncă sau dacă acesta va ocupa un loc de muncă într-o ocupaţie cu deficit de forţă de muncă.

©gov.uk

Lucrătorii din domeniul agricol

Noul sistem a stârnit avertismente cu privire la lipsa muncitorilor sezonieri din domeniul agricol. Au fost operate modificări, dar care nu sunt complementare cu recomandările Uniunii Naționale a Agricultorilor. Documentul actualizat privind imigrația nu oferă detalii noi în acest sens, spunând că sectorul va fi reevaluat la sfârșitul acestui an după încheierea unei scheme pilot.

Dovada cunoașterii limbii engleze, obligatorie

Documentul subliniază pentru prima dată detaliile privind testarea cunoștilor de limbă engleză, măsură care se va aplica pentru toți imigranții. În viitor, cei care vor sosi în Regatul Unit vor fi nevoiți să demonstreze competențele lignvistice, dovedind că ”au trecut un test de limbă engleză” sau că au îndeplinit ”nivelurile solicitate în urma unei cereri anterioare, acceptate, de imigrare”.

Cercetătorii, inginerii și artiștii, pe calea ”talentelor globale”

La 20 februarie 2020, Guvernul de la Londra a lansat ruta ”talentelor globale”, în încercarea de a atrage cei mai înalt calificați indivizi, liderii de mâine în domeniul cercetpțrii, ingineriei, artelor (cinematografie, design vestimentar sau arhitectură), tehnologiei digitale.

De cererile acestora se va ocupa o unitate special creată în cadrul Guvernului. Astfel, cei care se încadrează în această categorie vor beneficia de o procesare mai rapidă a cererii de imigrare, care trebuie să privească aviz favorabil din partea Societății Regale, Academiei Regale de Inginerie sau Consiliului de Arte din Anglia.

Premierul Boris Johnson a declarat că Marea Britanie va avea un sistem de imigrație ”uman și sensibil”.

Totuși, Laburiștii din opoziție spun că vor examina propunerile ”cu foarte multă atenție” și că guvernul ”s-a grăbit cu legislația privind imigrația, în mijlocul unei pandemii globale”.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ministrul Apărării Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul britanic la București Andrew Noble. Cooperarea militară dintre România și Marea Britanie, în plan bilateral și aliat, pe agenda discuțiilor

Published

on

©MApN

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit la București, Andrew Noble, în cadrul căreia au discutat despre cooperare între cele două țări, atât din perspectivă bilaterală, în plan aliat, cât și în contextul crizei sanitare.

Potrivit unui comunicat al MApN, în timpul ”convorbirilor a fost evidenţiată importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie, precum şi liniile de cooperare în domeniul apărării ca elemente esenţiale pentru securitatea şi stabilitatea ţării noastre şi a regiunii din care România face parte, în actualul context de limitări generate de pandemia COVID-19”.

La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au apreciat nivelul discuţiilor, exprimându-și totodată disponibilitatea continuării consultărilor pe teme de interes comun pentru ambele părţi.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a anunțat în luna mai a acestui an că România și Regatul Unit se află în etapa de negociere a unui document privind Parteneriatul Strategic bilateral. “Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit”, a spus șeful diplomației române într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Mesajul ministrului de externe venea în urma anunțului făcut de președintele Klaus Iohannis, care preciza în luna ianuarie, în cadrul alocuțiunii sale anuale în fața reprezentanților misiunilor diplomatice acreditați la București, că România lucrează la modernizarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit, un mesaj reluat de șeful statului, dar și de Bogdan Aurescu în ziua producerii Brexitului, și anume la 31 ianuarie 2020.

Relaţia bilaterală dintre România şi Marea Britanie este caracterizată de relaţii apropiate de cooperare în plan internaţional. În iunie 2003 cele două ţări au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, prin adoptarea unui document intitulat ”Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending