Aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO reprezintă o dovadă a mesajului puternic, unitar, cu privire la identitatea europeană şi euro-atlantică a României, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la conferinţa “România în NATO: 20 de ani de securitate şi valori euro-atlantice”.

Potrivit acestuia, conferinţa aniversară subliniază rolul României ca ţară membră NATO şi traseul său de dezvoltare economică şi integrare politică în Uniunea Europeană şi Alianţa NATO, doi piloni ai stabilităţii, securităţii şi progresului.

“NATO a sărbătorit, pe 4 aprilie, 75 de ani de când membrii fondatori au semnat Tratatul Atlanticului de Nord. Aprilie are o semnificaţie deosebită şi pentru Banca Naţională a României. Anul acesta, pe 17 aprilie, BNR a sărbătorit 144 de ani de la înfiinţare. România are privilegiul de a fi membru cu drepturi depline al NATO – aliniată în viziune şi în spirit la valorile euro-atlantice ale democraţiei, libertăţii, drepturilor omului şi statului de drept – în contextul actual global provocator. Ne amintim de Summit-ul NATO de la Praga, în noiembrie 2002, când ţara noastră a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică şi de ziua în care România a devenit membră oficială NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, pe 29 martie, 2004. Contribuţiile valoroase politice, conceptuale, practice şi operaţionale ale României la NATO se reflectă în mod clar în angajamentele sale de lungă durată. Aniversarea a 20 de ani de la aderarea României la NATO reprezintă o dovadă a mesajului puternic, unitar, cu privire la identitatea europeană şi euro-atlantică a României”, a menţionat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Potrivit guvernatorului BNR, în semn de recunoaştere a rolului deosebit al României ca ţară membră NATO, cu tema “20 de ani de la aderarea României la NATO”, Banca Naţională a României a emis luni, 29 aprilie, o monedă de argint, în valoare nominală de 10 lei, cu o greutate de 31,103 grame, precum şi o monedă de tombac cupru, cu valoarea nominală de 1 leu, cu o greutate de 23,5 grame.

© BNR

Aversul monedelor înfăţişează instituţia română care a ratificat Tratatul de Aderare – Palatul Parlamentului – inscripţia “ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală (10 LEI pentru moneda de argint şi 1 LEU pentru moneda de tombac cupru), şi anul emiterii “2024”.

Reversul monedelor are sigla NATO, inscripţia în limba română “ADERAREA ROMANIEI LA NATO” şi “2004” – anul aderării României la NATO. Tirajul maxim pentru monedele de argint şi tombac de cupru este de 5.000 pentru fiecare monedă.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că speră că următorul secretar general al NATO va acorda prioritate preocupărilor legate de terorism ale Turciei în timpul întâlnirii de vineri cu Mark Rutte, favorit pentru a prelua postul, informează AFP.

Preşedintele Erdogan a spus că lupta împotriva terorismului a fost unul dintre subiectele principale în discuţiile sale cu premierul olandez în funcţie, sosit la Istanbul pentru a obţine sprijinul Turciei pentru candidatura sa.

“I-am spus că, în conformitate cu spiritul Alianţei, nicio organizaţie teroristă, în special PKK şi asociaţii săi, nu trebuie tolerată”, a continuat declaraţiile în faţa jurnaliştilor şeful statului turc, alături de Rutte, potrivit Agerpres.

Erdogan a mai spus că este “imperativ ca noul secretar general să depună eforturi intense pentru a elimina sancţiunile, restricţiile şi obstacolele din domeniul industriei de apărare în rândul aliaţilor”.

Preşedintele României Klaus Iohannis este, de asemenea, candidat la funcţia de secretar general al NATO, iar preşedintele Erdogan a declarat că l-a informat pe acesta săptămâna trecută despre cererile Turciei în timpul unei convorbiri telefonice.

“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a transmis președinția turcă după convorbirea telefonică Erdogan – Iohannis.

Acum, Erdogan nu a dezvăluit alegerea Turciei între cei doi candidaţi, dar a subliniat că decizia sa se va baza pe “raţiune”, în timp ce i-a urat, zâmbind, lui Mark Rutte succes în “noua sa călătorie”.

Şeful în exerciţiu al guvernului olandez este pentru moment cel mai bine plasat pentru a îl înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în fruntea Alianţei Nord-Atlantice, după ce Statele Unite, Regatul Unit şi Germania şi-au anunţat sprijinul pentru candidatura sa.

Ungaria a anunţat însă că nu îl va sprijini pe Rutte, care a deplâns declinul respectării principiilor democratice sub regimul premierului Viktor Orban. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o nouă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea informală a miniștrilor de externe din NATO de la Praga, din perioada 30-31 mai.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Miniştrii apărării francez şi german au semnat vineri la Paris un proiect comun de armament în valoare de mai multe miliarde de euro, ce include dezvoltarea unui tanc de luptă de viitoare generaţie, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Programul MGCS (Main Ground Combat System – Sistem Principal de Luptă Terestră), la care se referă memorandumul de înţelegere semnat de ministrul german Boris Pistorius şi omologul său francez Sebastien Lecornu, are ca scop înlocuirea principalelor tancuri de luptă actuale ale celor două ţări.

Deux pays voisins, amis, alliés, membres de l’Union Européenne et de l’OTAN 🇫🇷🇩🇪

Il sera temps d’ici aux années 2040 que nous ayons une cavalerie blindée entièrement interopérable.

C’est le projet de char du futur MGCS : nous pensons en premier, et en commun, le futur du char. pic.twitter.com/Ee097jFhDi

— Sébastien Lecornu (@SebLecornu) April 26, 2024

Proiectul MGCS nu prevede însă doar construirea unui nou tanc de luptă, ci a unei serii de sisteme şi vehicule pe aceeaşi platformă care să conecteze tancurile printr-o reţea de date cu arme de sprijin cum ar fi dronele şi alte sisteme fără pilot.

Anunţând la sfârşitul lui martie la Berlin acordul privind MGCS, ministrul francez Lecornu a vorbit de un “salt generaţional”, în timp ce Boris Pistorius a asigurat că este “un moment istoric”.

Interconectarea sistemelor de arme va permite un salt tehnologic în tehnologia militară, potrivit susţinătorilor proiectului.

Proiectul MGCS este de aşteptat să înlocuiască tancurile Leopard 2 din Germania şi Leclerc din Franţa.

Germania urmează să joace un rol principal în dezvoltarea MGCS, care este omologul proiectului comun Future Combat Air System (FCAS), pilotat de Franţa şi care include dezvoltarea unui avion de luptă de ultimă generaţie, precum şi de drone şi alte sisteme.

Acest acord survine la o zi după ce preşedintele Macron şi-a expus viziunea despre viitorul UE, referindu-se în special la domeniile apărării şi politicilor economice şi comerciale.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina.

El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.

Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către SUA, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.