Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul Apărării anunță de la Berlin: România și Germania își vor coordona pozițiile naționale la summitul NATO de la Bruxelles de săptămâna viitoare

Published

on

România și Germania își vor coordona pozițiile naționale în materie de apărare la summitul NATO de la Bruxelles de săptămâna viitoare, a anunțat ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, aflat în vizită la Berlin, în contextul în care pe agenda summitului aliat se vor afla cel puțin cinci teme majore.

FOTO: MApN

Astăzi am fost primit la sediul ministerului federal al apărării din Germania de către doamna Ursula von der Leyen, omologul de la Berlin. Nu putea fi un moment mai bun decât înaintea Summit-ului NATO de la Bruxelles, din 11-12 iulie. Cu acest prilej, ne-am coordonat pozițiile naționale din domeniul apărării ce urmeaza a fi prezentate în cadrul aliat, săptămâna viitoare”, a anunțat ministrul Mihai Fifor pe pagina sa de Facebook.

La Berlin, ministrul Apărării i-a prezentat omologului german prioritățile României pentru securitatea euro-atlantică, inclusiv în dimensiunea flancului estic, a regiunii Mării Negre și obiectivul găzduirii unui comandament NATO.

O Alianță mai unită, mai modernă și mai eficientă, o postură de apărare și descurajare coerentă, o prezență aliată întărită pe întregul Flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre, oferta României de a găzdui un comandament NATO pe teritoriul naţional, o cooperare intensificată a NATO cu partenerii, Georgia, R. Moldova, Ucraina, precum și cu statele din Balcanii de Vest – acestea sunt doar câteva din prioritățile țării noastre pe care le-am transmis colegului german”, a completat Fifor.

Citiți și Vizită importantă a lui Mihai Fifor înainte de summitul NATO: Ministrul Apărării merge în Germania, la invitația omologului Ursula von der Leyen

Vizita la Berlin are loc atât în contextul summitului aliat de săptămâna viitoare, dar și în condițiile în care la ultima reuniune a miniștrilor Apărării din NATO (7-8 iunie), Mihai Fifor a avut o întrevedere bilaterală cu Ursula von der Leyen. Atunci, cei doi oficiali au discutat despre coperarea în materie de apărare europeană (PeSCo), despre consolidarea relației bilaterale, cooperarea industrială prin finalizarea proiectului referitor la transportoarele blindate 8×8 cu compania germană Rheinmettal și despre Programul Națiune Cadru coordonat de Germania la nivelul NATO.

FOTO: MApN

”Împreună cu doamna ministru Ursula von de Leyen am ajuns la concluzia că noi, miniștrii aliați ai apărării, ne-am făcut foarte bine datoria pentru viitorul Summit NATO și am negociat în ultimele luni toate dosarele ce țin de domeniul apărării. Rămâne ca săptămâna viitoare să fie luate decizii importante pentru Alianța Nord-Atlantică”, a mai precizat ministrul român.

Mihai Fifor și Ursula von der Leyen au discutat și despre cooperarea în cadrul Uniunii Europenem, cu accent pe ”dialogul pe inițiativele PESCO, CARD, Fondul European de Apărare, astfel încât acestea să poata fi dezvoltate coerent pe timpul Președinției române a Consiliului UE”.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Citiți și Noua prezență avansată a NATO în Europa. Jens Stoltenberg explică cum au evoluat angajamentele Alianței pentru securitatea flancului estic și a României după anexarea Crimeei de către Rusia

Citiți și Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

La summitul NATO, liderii euro-atlantici sunt așteptați să adopte decizii formale în baza măsurilor pregătite de miniștrii Apărării luna trecută, între care amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania.

Totodată, o decizie din partea țărilor aliate este așteptată și în direcția sporirii măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

De asemenea, NATO și Uniunea Europeană vor semna o nouă Declarație Comună, cele două organizații demarând deja planificările la nivel tehnic pentru facilitarea mobilității militare în Europa. UE a prezentat deja un plan de investiții în acest sens, în vreme ce NATO a transmis solicitările sale către UE și a insistat asupra coerenței acestor eforturi.

Citiți și De la Varșovia, secretarul general al NATO anunță cinci priorități pentru summitul aliat de la Bruxelles. Care sunt deciziile ce vor viza securitatea României

În luna mai, într-un discurs susținut în plenul Adunării Parlamentare NATO la Varșovia, acolo unde a avut loc summitul din 2016, secretarul general Jens Stoltenberg a enumerat descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing) ca fiind temele centrale ale summitului de la Bruxelles la care vor participa Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Theresa May, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern din țările NATO. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JAPONIA

Ministrul Apărării Nicolae Ciucă: România și Japonia vor iniția negocierile pentru un acord bilateral în domeniul apărării

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării între România şi Japonia a fost discutată, joi, de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi ambasadorul nipon la Bucureşti, Hitoshi Noda.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cu prilejul întâlnirii, ministrul Ciucă a mulţumit ambasadorului japonez pentru interesul acordat MApN, ”în special în contextul situaţiei de securitate tot mai complicată”.

Totodată, acesta a confirmat participarea unui reprezentant al MApN la primul dialog bilateral, care va avea loc la începutul lunii decembrie, la Tokio, care îşi propune să identifice domeniile de interes comun, care vor constitui baza iniţierii negocierii unui acord bilateral în domeniul apărării.

“Am apreciat de comun acord importanţa menţinerii unui nivel constant al dialogului politico-militar bilateral, având în vedere evoluţiile din mediul internaţional de securitate”, a precizat ministrul, la finalul întrevederii de la sediul MApN.

Discuțiile dintre mininistrul Apărării Naționale și ambasadorul nipon la București au avut loc în contextul în care președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia în luna octombrie, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”.

 

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți lideri NATO, invitați de Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord va găzdui pe 3 decembrie o recepţie pentru liderii statelor NATO la Palatul Buckingham cu prilejul marcării a 70 de ani de la crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, context în care cei 29 de lideri euro-atlantică se vor reuni la Londra.

Potrivit unui comunicat al NATO remis CaleaEuropeană.ro, monarhul britanic va găzdui recepția la Palatul Buckingham, eveniment la care vor participa, între alții preşedintele american Donald Trump şi omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel sau premierul britanic Boris Johnson, cel care va fi liderul gazdă al reuniunii liderilor aliați. România va fi reprezentată, deopotrivă la recepție și la reuniunea liderilor, de președintele Klaus Iohannis.

Aceasta va fi cea de-a patra reuniune a liderilor NATO în care președintele Klaus Iohannis reprezintă România după summit-urile de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018) și reuniunea specială de la Bruxelles (2017), cu prilejul inaugurării noului sediu al Alianței Nord-Atlantice.

Pe de altă parte, acesta nu este primul deniu regal britanic la care președintele Klaus Iohannis participă. Anul trecut, pe 14 noiembrie, șeful statului a fost invitat la Londra de Regina Elisabeta a II-a la aniversarea Prințului Charles, care împlinea 70 de ani.

Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, ce va avea loc la Londra, se va desfășura în perioada 3-4 decembrie. 

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță: ”România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova”

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, s-a întâlnit cu șeful Executivului de la Chișinău, iar cu această ocazie a reiterat sprijinul României, inclusiv financiar, în contextul actual pentru Republica Moldova, se arată în comunicatul oficial al Guvernului de peste Prut.

„România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova, pentru că avem un spațiu comun de limbă, cultură și tradiții care, cu siguranță, constituie un  fundament solid al relațiilor noastre bilaterale”, transmite acesta.

Totodată, oficialii au discutat despre nivelul de implementare a proiectelor comune și perspectivele de fortificare a relațiilor moldo-române pe segmente de interes reciproc.

În debutul întâlnirii, șeful Executivului din Republica Moldova a apreciat înalt dinamica relaţiilor bilaterale, exprimând gratitudine Guvernului român pentru susţinerea constantă  acordată în cadrul multiplelor proiecte de dezvoltare, dar și pentru sprijinul oferit în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

“România mereu ne-a fost alături prin suportul său valoros. Republica Moldova mizează în continuare pe susținerea statului român și vă asigurăm că agenda de reforme a Guvernului este orientată spre a schimba lucrurile în țara noastră în folosul cetățenilor”, a menționat premierul.

Ion Chicu a trecut în revistă prioritățile Guvernului pentru perioada următoare și a vorbit despre ultimele evoluții în implementarea reformei administrației publice. De asemenea, prim-ministrul s-a referit la activitățile Executivului în vederea sporirii implementării proiectelor bilaterale, accentuând că orice reformă necesită a fi comunicată pe larg, pentru a asigura o percepție corectă a acesteia de către cetățeni și a spori  gradul de încredere din partea societății.

De asemenea, ambasadorul român acreditat la Chișinău a mulțumit pentru susținerea acordată de autoritățile Republicii Moldova în contextul organizării alegerilor prezidențiale din România, care la primul tur s-au desfășurat fără impedimente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending