Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul Apărării, Gabriel Leș: Deţinerea de către România a Preşedinţiei Consiliului UE a fost un succes, la care şi-au adus semnificativ contribuţia şi Forţele Aeriene Române

Published

on

© Calea Europeana

Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene reprezintă un prilej pentru a ne aminti de cei care şi-au dedicat viaţa zborului, a spus ministrul Apărării, Gabriel Leş, la evenimentul organizat, sâmbătă, la Monumentul Eroilor Aerului, din Piaţa Aviatorilor, relatează Agerpres.

“Aici, la Monumentul Eroilor Aerului, salutăm eforturilor tuturor aviatorilor români militari şi civili care au contribuit la dezvoltarea aviaţiei şi îi comemorăm, în acelaşi timp, pe eroii aviatori căzuţi la datorie în luptele aeriene din cele două conflagraţii mondiale. Acestora le datorăm recunoştinţa şi respectul nostru etern. Tot acum, cinstim memoria piloţilor care şi-au pierdut viaţa în timpul misiunilor mai recente, eroi care au pus, de ce mai multe ori, viaţa populaţiei civile mai presus de viaţa lor. Din păcate, după aceste tragedii înţelegem mai profund dragostea aviatorilor pentru meseria lor, una frumoasă, dar cu un grad extrem de periculozitate”, a declarat ministrul Gabriel Leş.

Ministrul a amintit că “deţinerea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene a fost un succes, la care şi-au adus semnificativ contribuţia şi Forţele Aeriene Române”.

“În acest sens, doresc să evidenţiez rezultatele participării dumneavoastră la activităţile derulate în cadrul Preşedinţiei române, dintre care aş aminti cele mai importante momente – Summitul de la Sibiu, Exerciţiul European Spartan 2019 şi Conferinţa comandanţilor Academiilor Forţelor Aeriene din Europa”, a subliniat el.

Citiți și: Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene. În urmă cu 109 ani, Aurel Vlaicu efectua primul zbor complet cu un aeroplan de concepţie proprie pe teritoriul României

La ceremonia dedicată acestei zile au fost depuse coroane de flori în memoria eroilor aviatori, iar monumentul a fost survolat de aproximativ 25 de aeronave militare de tip F-16 Fighting Falcon, MiG-21 LanceR, IAR-99 Şoim, IAR-99 Standard, C-27J Spartan şi IAR-330 Puma aparţinând Forţelor Aeriene Române, două aeronave de tip Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene, șase elicoptere tip EC-135 și Mi-17 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, trei elicoptere IAR-330 Puma ale Serviciului Român de Informaţii şi patru aeronave tip Extra 300 aparţinând Aeroclubului României. 

Detașamentul italian format din aproximativ 130 de militari (piloţi și personal tehnic) cu aeronave Eurofighter Typhoon, dislocat pe aerodromul Mihail Kogălniceanu, au participat la executarea unor misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, alături de aeronavele F-16 Fighting Falcon, MiG-21 LanceR și militari ai Forțelor Aeriene Române.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

NEWS

Premierul Ludovic Orban anunță consulări publice pe tema Pactului Ecologic European: Vom analiza consecințele asupra României, obiectivele asumate și poziția României

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunțat că va organiza o serie de consultări cu mediul de afaceri și sindicate în legătură cu obiectivele Pactului Ecologic European și consecințele acestuia asupra României.

”Am discutat despre organizarea unei serii de consultare publică a mediului de afaceri, a organizațiilor profesionale, a sindicatelor referitor la ceea ce se numește Green Deal (n.r. Pactul Ecologic European), posibilele consecințe asupra României, obiectivelor asumate în Green Deal și de asemenea stabilirea poziției României în toate regulamentele care vor fi dezbătute în Parlamentul European pentru a asigura atingerea obiectivelor în cadrul Green Deal. Continuă consultarea societății. Continuă consultarea societății privitor la viitorul exercițiul financiar multianual, bugetul UE în perioada 2021-2027”, a declarat Ludovic Orban după ședința Partidului Național Liberal.

Potrivit unor surse europene, România ar urma să fie cea de-a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va beneficia de cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Astfel, fondurile destinate României se ridică la suma de 757 de milioane de euro, defalcate pe șapte ani, și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă.

Polonia va primi cea mai mare finanțare (2 miliarde de euro), urmată de Germania, cu 877 de milioane de euro, cu regiuni industriale bazate pe cărbune.

Potrivit unor estimări preliminare realizare de Bloomberg, Polonia va beneficia de investiții estimate la 27.3 de miliarde de euro în urma acestor alocări de fonduri europene. Aceasta este urmată de Germania, cu investiții de 13.4 miliarde de euro, pe locul trei clasându-se România, cu investiții potențiale ce se ridică la 10.2 miliarde de euro.

La 11 decembrie 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Prin rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020 cu 482 de voturi pentru, 136 împotrivă și 95 de abțineri, europarlamentarii și-au exprimat susținerea pentru ”un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții”, solicitând, în același timp, un mecanism pentru tranziție echitabilă finanțat în mod corespunzător.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române: Prin comanda română a grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor noștri

Published

on

Forțele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie începând de astăzi, 20 ianuarie, prin asumarea comenzii unei grupări NATO de la bordul unei nave române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, a afirmat șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, relatează Agerpres

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), a plecat luni în misiune din Portul Constanța, la eveniment participând oficialităţi militare şi civile, precum şi membri ai familiilor militarilor.

După mai bine de 25 de ani de cooperare a Forțelor Navale Române la numeroase operații și exerciții militare aliate, la care s-a contribuit cu nave sau personal, „o nouă pagină de istorie” se scrie pentru acestea: 

„Este pentru prima dată când un ofiţer român este la comanda unei grupări NATO şi, mai mult decât atât, acesta va comanda gruparea de la bordul unei nave a Forţelor Navale Române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’. Astăzi, Forţele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie”, a spus șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, în discursul său din cadrul ceremoniei de plecare în misiune. 

© Forțele Navale Române/Facebook

Alexandru Mîrșu a precizat că prin atribuirea părţii române a comenzii grupării militare NATO este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor ţării noastre „necesare îndeplinirii sarcinilor şi misiunilor specifice forţelor navale permanente ale NATO”. De altfel, viceamiralul român a recunoscut că pentru a ajunge în acest punct a fost necesară parcurgerea unui „drum lung”, însă „în tot acest interval de timp, ne-am schimbat modul de gândire, am dezvoltat noi capabilităţi şi proceduri şi am crescut treptat nivelul de interoperabilitate cu forţele maritime ale Alianţei”. 

„Prin asumarea acestor responsabilităţi, Forţele Navale ale României, România însăşi arată că suntem capabili şi că putem furniza Alianţei forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor şi operaţiilor maritime, demonstrăm că suntem un aliat de încredere, un adevărat contributor la securitatea regională şi Europeană”, a afirmat şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Statul Major al Forţelor Navale Române a informat, vineri, că misiunea se va desfăşura conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Nava va fi prezentă în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică şi Marea Mediterană şi va face escale pentru refacerea capacităţii de luptă în porturile: Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia), Souda (Grecia), Aksaz (Turcia), Mersin (Turcia), Antalia (Turcia), Patras (Grecia), Split (Croaţia), Vlore (Albania), Palermo (Italia), Marsilia (Franţa), Mahon (Spania), Palma (Spania), Catania (Italia), Civitavecchia (Italia), Salamis (Grecia).

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

NEWS

Un brad de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, propus pentru titlul de ”Arborele European” al anului 2020

Published

on

© Paul Bordaș/ www.treeoftheyear.org

Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alți 14 copaci de pe continent, anunțată pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului, potrivit Agerpres.

Bradul multisecular – parnicul Cibinului din România, concurează pentru statutul de Arborele Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări.

Printre ei se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Bradul are și o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

”Pe valea Cibinului, trăia un păstor care avea 10 oi. Într-o zi furtunoasă, păstorul a adăpostit oile sub coroana unui brad şi a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise, dar oile dispăruseră. Păstorul l-a rugat pe Dumnezeu, să-i găsească animalele pierdute. Adormind, a visat că bradul crescuse foarte înalt şi gros. Trezindu-se, visul deveni realitate. Tânărul se urcă în vârful bradului și văzu oile. Întors acasă, i-a povestit mamei miracolul, iar sătenii au hotărât să ocrotească bradul legendar.”, spune legenda.

Cetățenii vor putea să aleagă ”Arborele European al anului 2020” începând cu 1 februarie, accesând site-ul treeoftheyear.org.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending