Connect with us

NATO

Ministrul apărării, întâlnire cu noul ambasador polonez: România dorește creșterea cooperării industriale cu Polonia în contextul programelor de înzestrare militară

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, s-a întâlnit luni cu noul ambasador al Republicii Polone în România, Maciej Lang, la sediul MApN, context în care ministrul român a transmis disponibilitatea de a colabora pe segmentul de instruire, schimbul de informaţii şi discuţii la nivel tehnic între cele două părți, având în vedere că România și Polonia se înzestrează că tehnică militară similară.

“Cei doi oficiali au subliniat relevanţa Parteneriatului Strategic dintre cele două state la nivelul apărării, importanţa procesului de consolidare a posturii de descurajare şi apărare a Alianţei Nord-Atlantice, de o manieră coerentă şi unitară, prin implementarea deplină a deciziilor adoptate la nivel aliat începând cu anul 2014, precum şi cooperarea excelentă în cadrul structurilor multinaţionale găzduite de România şi Polonia”, arată un comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro.

Temele abordate au vizat, de asemenea, mediul de securitate la Marea Neagră, evoluţiile curente la nivelul NATO, UE, respectiv al relaţiei transatlantice.

Ministrul Ciucă a transmis oficialului polonez disponibilitatea de a colabora pe segmentul de instruire, schimbul de informaţii şi discuţii la nivel tehnic, dat fiind faptul că cele două state derulează în prezent aceleaşi programe de înzestrare – HIMARS, PATRIOT şi F-16, cu accent pe creşterea cooperarii industriale.

Amintim că la 17 septembrie România a devenit cea de-a 17-a țară din lume, cea de-a șaptea în rândul țărilor membre NATO care are în dotare un sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot.

Mai mult, în context, șeful Statului Major al Apărării a declarat că România este prima țară de pe flancul estic al NATO care are în dotare sisteme de rachete Patriot și rachete HIMARS.

Totodată, compania românească Romaero va produce componente pentru sistemul de apărare anti-rachetă Patriot.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

Published

on

© European External Action Service

Uniunea Europeană nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a-și îndeplini nivelul de ambiție privind autonomia sa strategică, avertizează Agenția Europeană de Apărare (EDA) în primul raport anual din istorie privind domeniul apărării europene realizat sub egida procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), document remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul, care a fost prezentat vineri miniștrilor apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, constată că peisajul european al apărării se caracterizează prin niveluri ridicate de fragmentare și investiții reduse în cooperare, în pofida faptului că acest domeniu a beneficiat în ultimii ani de înființarea cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare sau de lansarea Fondului European de Apărare.

Documentul oferă “o imagine de ansamblu privind privind eforturile naționale de planificare a apărării și de dezvoltare a capabilităților în toate cele 26 de state membre” participante la Agenția Europeană de Apărare, a spus Josep Borrell, șeful diplomației europene și directorul Agenției, citat într-un comunicat, având în vedere că Danemarca este singurul stat membru care nu participă la cooperarea europeană în materie de apărare.

Statele UE au o “înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”. Finanțarea apărării este insuficientă și pune “în pericol autonomia strategică a UE”

Cu toate acestea, sinteza raportului face referire la semnale îngrijorătoare pentru viitorul apărării europene, mai ales din perspectiva autonomiei strategice asumate politic și declarativ de numeroși lideri naționali și instituționali, precum președintele francez Emmanuel Macron, președintele Consiliului European Charles Michel sau Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Perspectivele privind nivelurile de cheltuieli pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării (R&T) continuă să fie insuficiente, punând în pericol autonomia strategică a UE”, avertizează raportul EDA.

Mai mult, potrivit analizei, statele membre UE plasează prioritățile europene sub cele naționale și au “o înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”.

“Chiar dacă aproape 50% dintre prioritățile statelor membre participante se adresează obiectivelor privind capabilitățile de mare impact, UE nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a îndeplini nivelul de ambiție militară al politicii de securitate și apărare comune” se mai arată în raport, care subliniază că doar 60% din capabilitățile militare ale statelor membre pot fi desfășurate.

Șase domenii de recomandări și investiții pentru viitorul apărării europene

Conform comunicatului citat, pe baza planificării proprii făcute de statele membre și a dialogurilor cu planificatorii naționali în materie de apărare, raportul identifică oportunități clare de cooperare multinațională și prezintă 55 de oportunități în toate domeniile militare: Terestru (17); Aerian (14); Maritim (12); Spațiu cibernetic (3); Spațiu (4) și Operațiuni comune și factori de activare (5). Raportul concluzionează că multe dintre aceste oportunități au potențialul de a exercita un impact semnificativ asupra peisajului european al capabilităților, de a oferi beneficii operaționale și de a sprijini autonomia strategică a UE. De asemenea, se recomandă 56 de oportunități suplimentare de colaborare pentru cercetare și tehnologie (C&T).

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

Raportul identifică șase capabilități de generație următoare ca domenii de interes asupra cărora statele membre să își concentreze eforturile în materie de capabilități, acestea având un potențial ridicat de a mări performanțele operaționale ale UE și ale statelor sale membre pe termen scurt și mediu, asigurând totodată și know-how-ul industrial. Se consideră că aceste domenii au un bun potențial de a fi abordate prin cooperare, pe baza considerațiilor proprii ale statelor membre, și că ar permite participarea largă a națiunilor la nivel de sistem și de subsistem.

Cele șase domenii de interes sunt:

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

1. Tanc principal de luptă – pe termen lung, CARD recomandă dezvoltarea în comun și achiziționarea în comun a unui tanc principal de luptă de generație următoare (intrarea în funcțiune la jumătatea anilor 2030), iar pe termen scurt se recomandă modernizarea și actualizarea în comun a capabilităților existente. Dacă statele membre cooperează în ceea ce privește actualizarea capabilităților existente sau colaborează în vederea introducerii altora noi, până la jumătatea anilor 2030 se poate obține o reducere cu 30 % a tipurilor și variantelor existente. 11 țări și-au exprimat interesul față de continuarea cooperării.

2. Navă de suprafață din clasa de patrulare europeană – CARD recomandă înlocuirea navelor de patrulare de coastă și în larg în următorul deceniu și dezvoltarea unei abordări pe bază de platforme navale modulare la nivelul UE. S-au identificat oportunități de cooperare pentru achiziționarea în comun de echipamente deja disponibile pe piață, realizarea în comun a logisticii pentru nave similare și introducerea de cerințe funcționale comune în viitor, iar 7 state membre și-au exprimat intenția de a colabora.

3. Sisteme de echipamente pentru soldați – pe termen scurt, CARD recomandă modernizarea sistemelor de echipamente pentru soldați prin achiziționarea în comun de sisteme existente, inclusiv prin armonizarea cerințelor și crearea unui grup de utilizatori pentru instruire și exerciții virtuale comune, cu utilizarea de instrumente IT comune. Pe termen lung se recomandă dezvoltarea unei arhitecturi comune pentru toate subsistemele până la jumătatea anilor 2020, cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație. 10 țări și-au exprimat interesul de a merge înainte cu colaborarea.

4. Contracararea sistemelor UAS / restricționarea accesului / interzicerea zonei – CARD recomandă să se dezvolte capacitatea europeană de contracarare a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS) pentru a îmbunătăți protecția forțelor, precum și să se contribuie la stabilirea unui standard european de restricționare a accesului / interzicere a zonei (A2/AD). CARD concluzionează că abordările europene în materie de capabilități pentru A2/AD se află în mod clar într-un punct de cotitură, în care capabilitatea fie va fi dezvoltată în mod colaborativ, fie nu va mai fi realizată deloc pentru forțele europene.

5. Apărarea în spațiu – CARD recomandă dezvoltarea unei abordări europene privind apărarea în spațiu pentru a îmbunătăți accesul la serviciile spațiale și protecția dotărilor din spațiu. Acesta fiind un domeniu operațional emergent, colaborarea sporită ar contribui la o mai mare implicare a ministerelor apărării și la recunoașterea necesităților militare în cadrul programelor spațiale mai ample derulate la nivelul UE.

6. Mobilitate militară sporită – CARD recomandă participarea mai activă a tuturor statelor membre la programele de mobilitate militară, în special în ceea ce privește transportul aerian și maritim, facilitățile logistice și creșterea rezilienței sistemelor și proceselor informatice conexe în condiții de război hibrid, până la jumătatea anilor 2020.

Concluzia principală a raportului este că vor fi necesare eforturi continue pe o perioadă îndelungată în privința cheltuielilor, a planificării și a cooperării în materie de apărare, pentru a reduce fragmentarea costisitoare și a beneficia de sinergii și de o interoperabilitate militară sporită.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Jens Stoltenberg au vorbit la telefon despre importanța Alianței transatlantice și pregătirea summitului liderilor NATO de anul viitor

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele ales al SUA, Joe Biden, au avut luni o convorbire telefonică în care au discutat “importanța Alianței transatlantice” ca “piatră de temelie a securității noastre colective”, a informat Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit luni, 23 noiembrie 2020, cu Joe Biden pentru a-l felicita pentru alegerea sa ca următor președinte al Statelor Unite și pe Kamala Harris ca următor vicepreședinte. Domnul Stoltenberg a mulțumit președintelui ales Biden pentru că a susținut de multă vreme NATO și relația transatlantică”, arată sursa citată.

Potrivit NATO, ei au discutat “importanța Alianței noastre transatlantice ca piatră de temelie a securității noastre colective”.

Secretarul general i-a spus președintelui ales Biden că așteaptă cu nerăbdare să lucreze foarte strâns cu el pentru a consolida în continuare legătura dintre America de Nord și Europa și pentru a pregăti reuniunea de anul viitor a liderilor NATO, conchide sursa citată.

De altfel, miniștrii afacerilor externe din statele NATO se vor întruni săptămâna viitoare, în perioada 1-2 decembrie, pentru o reuniune ministerială în format videoconferință pentru a discuta agenda politică a Alianței, cu accent pe viitorul NATO, în contextul procesului de reflecție lansat de secretarul general.

Convorbirea Stoltenberg – Biden avut loc în contextul unor discuții telefonice pe care viitorul lider de la Casa Albă le-a avut luni și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe Biden să efectueze, anul viitor, o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

Într-o serie de convorbiri telefonice avute în urmă cu două săptămâni, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Continue Reading

NATO

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Reuniunea Comitetul Executiv Româno-American pentru implementarea „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” (Defense Cooperation Agreement – DCA) şi a „Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România” (Ballistic Missile Defense Agreement – BMDA) s-a desfășurat, în perioada 2-23 noiembrie, prin sesiuni virtuale de lucru, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comitetul Executiv Româno-American, co-prezidat de Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană, au finalizat luni, 23 noiembrie, lucrările subcomitetelor pe timpul unei sesiuni de lucru virtuale, reiterând astfel angajamentul ambelor părți de a continua cooperarea în domeniul apărării, care reflectă, în timp real, pozițiile României și ale SUA exprimate în luna octombrie prin semnarea, la data de 8 octombrie la Washington, a „Foii de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030”.

Comitetul Executiv Româno-American coordonează și acţionează în privinţa chestiunilor de politică militară la nivelul ofiţerilor de execuţie, conform dispoziţiilor sau în sprijinul Comitetului Mixt Româno-American, organism de lucru bilateral de cooperare în domeniul apărării, al cărui co-președinte român este secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru.

Subcomitetele de lucru, organisme auxiliare bilaterale constituite la nivelul Comitetului Executiv Româno-American pentru gestionarea problematicilor potrivit domeniilor de responsabilitate, au desfășurat sesiuni virtuale de lucru, în perioada 2-13.11.2020, pe timpul cărora s-au convenit de comun acord direcții viitoare de acțiune privind: îmbunătățirea cooperării bilaterale pe timpul desfășurării activităților curente în interiorul Bazei Militare de la Deveselu care găzduiește sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, exercițiile și antrenamentele în comun cu aliații și partenerii, dezvoltarea proiectelor de infrastructură sub egida Inițiativei SUA de descurajare europeană (European Deterrence Initiative – EDI) și alte aspecte de interes comun.

Semnarea, la 8 octombrie, la Washington, a foii de parcurs dedicat cooperării la nivelul apărării 2020-2030 de ministrul român al apărării naționale și de secretarul american al apărării a urmat unor evoluții concrete pe linia colaborării militare între România și SUA. În ultimele luni, România a primit vizitele mai multor generali de top ai armatei americane –  şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa și comandantul suprem al Forțelor NATO în Europa -, toate având ca element de greutate rolul României în asigurarea securității flancului estic al NATO și la Marea Neagră.

Mai mult, la o lună distanță de la semnarea acordului pentru apărare, România și SUA au organizat la Baza Mihail Kogălniceanu și la Capu Midia un exercițiu militar bilateral, Rapid Falcon, primul de acest fel la care forțele americane au participat cu sisteme de apărare HIMARS, cu care vor fi dotate și Forțele Terestre Române.

Cât privește extinderea bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, acestea sunt formulate ca obiective strategice și în Strategia Națională de Apărare a Țării. 

De altfel, România a primit săptămâna trecută vizita secretarului Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii, care a efectuat o deplasare și la Baza Mihail Kogălniceanu.

Anterior, aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, generalul John Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei MK.

Ulterior, la finalul lunii mai a acestui an, Ministerul Apărării Naţionale a cerut încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește Baza Aeriana de la Câmpia Turzii, o analiză publicată la jumătatea acestui an cu privire la bugetul Pentagonului pentru anul viitor arăta că SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021.

Nu în ultimul rând, SUA și România vor marca anul viitor împlinirea a zece ani de la semnarea acordului privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore pe teritoriul țării noastre.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Viitorul secretar pentru securitate internă în administrația Biden are rădăcini românești: Mama lui Alejandro Mayorkas, o româncă evreică, refugiată în Cuba în timpul Holocaustului

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la un an de la câștigarea celui de-al doilea mandat: Am scos România de pe lista rușinii în Europa și am obținut cel mai mare pachet de finanțare europeană din istorie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană asigură un al șaselea contract cu Moderna pentru achiziția a 160 milioane de doze de vaccin

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava și colegii eurodeputați PNL, solicitare către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat pentru progamarea fondurilor europene a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Fonduri UE: Comisia Europeană aprobă 370 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare din România

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România va aloca UNICEF 50.000 euro pentru proiecte în domeniul educaţiei şi tineretului în Afganistan

NATO6 hours ago

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României la Madrid, întâlnire cu ministrul spaniol al culturii și sportului. Ambele părți și-au exprimat interesul pentru elaborarea unui Memorandum de Înțelegere între cele două ministere ale culturii

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu salută adoptarea Declarației Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor privind rolul și utilizarea tehnologiei în sprijinul guvernanței democratice

ROMÂNIA7 hours ago

COVID-19: Guvernul a semnat 10 contracte de finanțare din fonduri europene, în valoare de 69,7 milioane euro, pentru dotarea spitalelor bucureștene cu aparatură și echipamente de imagistică și ATI

U.E.2 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA3 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending