Connect with us

POLITICĂ

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Europei: UE este unul din pilonii pe care România își fundamentează politicile sale de securitate

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Uniunea Europeană este astăzi unul din pilonii pe care România își fundamentează politicile sale de securitate, a afirmat duminică ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, într-un mesaj cu ocazia Zilei Europei, dar prilejuit și de comemorarea a 144 de ani de la proclamarea Independenței de stat a României.

“Sărbătorim, la 9 Mai, 144 de ani de la proclamarea Independenței de stat a României, ca urmare a intrării țării noastre în războiul pentru eliberarea de sub dominația otomană. Discursul de atunci al ministrului Mihail Kogălniceanu, ținut în fața plenului Camerei Deputaților, a mobilizat românii pentru obținerea prin luptă a independenței și a așezat România la locul cuvenit, pe harta Europei. Afirmarea emancipării țării noastre avea să fie împlinită, în lunile următoare, de către armată, pe câmpurile de bătălie, în luptele de la Plevna, Grivița sau Smârdan, independența fiind scump plătită cu jertfa fiilor României”, a scris Ciucă, pe pagina sa de Facebook.

Aniversăm, tot astăzi, și Ziua Europei, când sărbătorim pacea și unitatea în Europa. În 1950, ministrul francez al afacerilor externe, vizionarul Robert Schuman, propunea cooperarea națiunilor europene și crearea unor instituții care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război pe acest continent“, a adăugat el.

Ministrul apărării a mai spus că Uniunea Europeană este, astăzi, unul din pilonii pe care România își fundamentează politicile sale de securitate, într-un mediu de securitate aflat în permanentă schimbare, cu amenințări complexe, convenționale sau neconvenționale.

“Ne bazăm, de asemenea, pe apartenența la Alianța Nord-Atlantică și pe parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Armata României a îndeplinit și va continua să îndeplinească misiunile încredințate de Țară, va fi întotdeauna scutul de protecție al cetățenilor, garant al suveranității și independenței României. Vom onora cum se cuvine sacrificiul înaintașilor noștri și vom transmite mai departe moștenirea lor, prețuind valorile naționale pentru care s-au sacrificat și arătându-ne permanent dragostea de neam și țară”, a conchis el.

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Tot astăzi, la 71 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinesc și doi ani de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei, dând naștere “Spiritului de la Sibiu” și făgăduind să apere o “singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Donald Tusk a discutat la telefon cu Cristian Diaconescu: PPE dorește să coopereze îndeaproape cu PMP pentru sprijinirea orientării pro-europene a Republicii Moldova

Published

on

© PMP/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, a avut o convorbire telefonică cu Donald Tusk, președintele Partidului Popular European, în care cei doi lideri politici au transmis un mesaj de sprijin pentru Republica Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc luna viitoare.

În cursul discuției au fost abordate o serie de subiecte privind politica internă din România, precum și principalele dezvoltări la nivel european, în care partidele populare din Europa vor coopera în perioada următoare, informează PMP într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Subiectul Republica Moldova a fost discutat pe larg din perspectiva momentului electoral prin care va trece această țară.

“Președintele Donald Tusk a exprimat dorința de a coopera îndeaproape cu Președintele Partidului Mișcarea Populară Cristian Diaconescu în ceea ce privește sprijinirea, cu toate mijloacele, a orientării pro-europene a acestui stat. Există intenția Președintelui Tusk de a face o vizită la Chișinău urmând ca în prealabil să aibă consultări cu domnul Cristian Diaconescu”, relatează sursa citată.

Cei doi interlocutori au abordat o serie de subiecte privind tendințele preocupante, la nivel european, în ceea ce privește extremismul în Europa, apreciind că o poziționare politică, solidară și coerentă a Partidului Popular European trebuie să reprezinte un răspuns imediat și necesar pentru contracararea acestor evoluții.

Situația din Republica Moldova este un subiect de interes major pentru Partidul Popular European și pentru Partidul Mișcarea Populară, formațiune care face parte din familia politică a popularilor europeni din anul 2014. 

Din PPE face parte și Partidul Acțiune și Solidaritate al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Mai mult, în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale câștigate anul trecut de Maia Sandu în fața lui Igor Dodon, președintele PPE, Donald Tusk, a transmis un mesaj de susținere în limba română pentru candidatura lui Sandu.

În ce privește PMP, președintele Cristian Diaconescu a declarat în mai multe rânduri că o variantă de guvernare care să fie alături de Maia Sandu ar fi o soluţie mult mai clară pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova. Ca semnal al deschiderii europene față de orientarea pro-UE și pro-reforme de la Chișinău, Comisia Europeană a anunțat un plan de 600 de milioane de euro pentru redresarea economică a Republicii Moldova, bazat pe progresele privind combaterea corupției.

PMP are doi membri în Parlamentul European, pe fostul președinte Traian Băsescu și pe fostul lider al formațiunii Eugen Tomac, iar cei doi fac parte din grupul PPE în legislativul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

Published

on

© Marcel Ciolacu/Facebook

Cea mai mare problemă pe care o avem ca stat, ca neam, este de natură demografică și anume, declinul și îmbătrânirea populației, evidențiază liderul PSD, Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook.

Acesta precizează că în 2019 și 2020, în România s-a născut cel mai mic număr de copii din ultimii 50 de ani, iar în 2020 numărul copiilor români născuți în străinătate l-a depășit pe cel al copiilor născuți în țară.

 

În acest context, parlamentarii PSD au dezbătut joi, 17 iunie, alături de UNICEF Romania, Salvati Copiii Romania, World Health Organization Office for Romania, Tineri pentru Tineri, FNAP – Bucuresti, Asociatia Down Plus Bucuresti, Asociatia Sos Infertilitatea, Politeia, CIADO România, Taxiul cu Bomboane, primul proiect legislativ pentru stimularea natalității și sprijinirea familiilor cu copii.

Marcel Ciolacu precizează că acesta este „un prim set de măsuri din Planul mult mai amplu, conceput de specialiștii PSD, pentru a crește natalitatea, în care accentul este pus pe servicii educaționale și de sănătate, pentru că familiile tinere au nevoie de servicii : creșe moderne, grădinițe, școli, cantine școlare și afterschool-uri, precum și de servicii de sănătate accesibile”.

Proiectul de lege pentru sprijinirea familiilor cu copii cuprinde trei măsuri:

  • majorarea alocațiilor la nivelul prevăzut în OUG nr. 9/2019
  • acordarea de tichete sociale pentru stimularea participării copiilor la învățământul preșcolar, public sau privat,
  • deduceri pentru salariații cu salarii mici și medii, în funcție de numărul de copii.

Potrivit PSD, în ultimii ani, natalitatea a scăzut dramatic în România, în principal pe fondul reducerii nivelului de trai al familiilor tinere și al emigrării masive a populației active. 

România își pierde rapid potențialul de dezvoltare prin creșterea alarmantă a populației îmbătrânite. Scăderea natalității are un impact economic negativ major (scădere de 4% a veniturilor populației, creștere cu 6% a cheltuielilor guvernamentale și un colaps al ratei de creștere a PIB).

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele și prim-ministrul Estoniei, precum și șeful Parlamentului de la Tallinn, decorați de Klaus Iohannis pentru contribuţia avută la aprofundarea relațiilor România-Estonia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat într-o vizită de stat în Estonia, a decorat mai mulţi oficiali estoni, între care se numără omologul de la Tallinn, Kersti Kaljulaid, prim-ministrul eston, Kaja Kallas, şi preşedintele Parlamentului Republicii Estonia, Jüri Ratas.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a conferit Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Colan preşedintelui Estoniei, Kersti Kaljulaid, în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la promovarea democraţiei şi securităţii regionale, precum şi la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii dintre România şi Republica Estonia”.

În semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii româno-estoniene, preşedintele Klaus Iohannis a conferit: Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Mare Cruce prim-ministrului eston, Kaja Kallas, şi preşedintelui Parlamentului Republicii Estonia, Jüri Ratas, Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Mare Ofiţer ministrului Afacerilor Externe din Estonia, Eva-Maria Liimets, Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Comandor ambasadorului eston în România, Ingrid Kressel Vinciguerra, directorului Aparatului preşedintelui eston, Tiit Riisalo, consilierului pentru Politică Externă al preşedintelui eston, Lauri Kuusing, consilierului pentru Relaţii cu Publicul al preşedintelui eston, Taavi Linnamäe, consilierului pentru securitate al preşedintelui eston, Peeter Kuimet, şefului protocolului, Departamentul Protocolului de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, Jana Vanaveski, preşedintelui grupului parlamentar Estonia-România, Erki Savisaar, subsecretarului pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Märt Volmer.

De asemenea, în semn de “înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită avută la aprofundarea şi diversificarea tradiţionalelor relaţii româno-estoniene, şeful statului a conferit: Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Comandor pentru Riina Aasma – şef al Departamentului de Protocol, Aparatul Preşedintelui Republicii; Erki Holmberg – şef al Departamentului pentru Politică Internă şi Decoraţii de Stat, Aparatul Preşedintelui Republicii; Kadri Lepp – şef al Departamentului pentru Politică Externă, Aparatul Preşedintelui Republicii; Riina Jesmin – autor al unor traduceri din literatura română; Janne Joesaar-Ruusalu – director, Divizia pentru Europa de Sud-Est şi Uniunea Europeană, Ministerul Afacerilor Externe; Üllar Jaaksoo – Iniţiativa celor Trei Mări, Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer Uko Urb, consilier în cadrul Departamentului pentru Comunicare, Aparatul Preşedintelui Republicii; Kai Müürsepp – responsabil în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe; Anneli Sooba – consilier, Departamentul Protocolului de Stat, Ministerul Afacerilor Externe.

Şeful statului a semnat aceste decrete de decorare miercuri.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

Miercuri, acesta a avut consultări bilaterale cu președintele Kersti Kaljulaid, alături de care a susținut și o conferință comună de presă. În cadrul declarațiilor, Iohannis a anunțat că a invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București și a subliniat că Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat.

Joi, președintele a avut întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.

De asemenea, Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi a vizitat Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.10 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța14 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA16 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO18 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO19 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO20 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța14 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL3 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO5 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending