Connect with us

NATO

Ministrul Apărării reamintește că Anul Centenar este anul Marinei Militare Române: Vom întări capacitatea de reacţie imediată a Forţelor Navale și vom consolida poziția strategică la Marea Neagră

Published

on

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a reamintit miercuri, la Constanţa, la festivităţile dedicate Zilei Marinei Române, că anul 2018 – Anul Centenar – va fi unul de referinţă pentru Marina Militară Română și că săptămâna viitoare viitoare va fi aprobată hotărârea de guvern pentru achiziţionarea sistemului de lansatoare mobile de rachete anti-navă.

În cuvântul de salut, adresat în deschiderea festivităţilor dedicate Zilei Marinei Române, organizate de Forţele Navale Române pe esplanada din faţa Comandamentului Flotei, din Constanţa ministrul Mihai Fifor a reiterat faptul că Guvernul României continuă politica de înzestrare a forţelor armate, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de aliaţi, informează Agerpres.

FOTO: Mihai Fifor/ Facebook

Pentru al doilea an consecutiv în 2018 Parlamentul şi Guvernul au aprobat alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare şi aşa cum am mai afirmat şi în alte rânduri, anul 2018 – Anul Centenar – va fi unul de referinţă pentru Marina Militară Română. Suntem în plin proces de selecţie a câştigătorului programului de achiziţie pentru corvetele multifuncţionale, program care va asigura nu doar o capabilitate modernă de apărare la Marea Neagră, dar, prin offsetul aferent, va asigura şi modernizarea celor două fregate tip T-22 – ‘Regele Ferdinand’ şi ‘Regina Maria‘”, a afirmat Fifor.

”Totodată, săptămâna viitoare vom aproba în Guvern hotărârea de guvern pentru derularea achiziţiilor sistemului de instalaţii mobile de lansare de rachete antinavă, bateriile de coastă care vor întregi amprenta de securitate navală a ţării noastre. Toate aceste programe pornesc de la dorinţa de a întări capacitatea de reacţie imediată a Forţelor Navale, de a consolida poziţia strategică a României la Marea Neagră. În acelaşi timp, condiţia de bază de la care s-a plecat în proiectarea acestor programe strategice de înzestrare, a fost de implicare maximă a industriei naţionale de apărare, atât în producerea acestor capabilităţi de înaltă tehnologie, dar şi pe întreg ciclu de mentenanţă al tehnicii, care va intra, astfel, în dotarea Marinei Militare” – a mai spus ministrul Apărării.

Mihai Fifor, le-a mai transmis marinarilor militari că responsabilităţile lor sunt esenţiale în apărarea flancului estic al NATO şi UE.

Citiți și Forțele Navale Române vor fi dotate cu trei submarine și patru corvete. Ministrul Mihai Fifor: România va deveni actor cheie la Marea Neagră

Citiți și Ziua Marinei Române. Ministrul Mihai Fifor: Responsabilităţile marinarilor militari sunt esenţiale în apărarea flancului estic al NATO şi UE

Ziua Marinei Române este sărbătorită an de an odată cu sărbătoarea creştină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni, respectiv la data de 15 august. Anul acesta peste 10.000 de oameni sunt așteptați pentru a asista la exercițiile organizate de Forțele Navale Române. Ziua Marinei Române este marcată anul acesta, în premieră, în şapte oraşe din ţară – Constanţa, Galaţi, Mangalia, Tulcea, Brăila, Bucureşti şi Cernavodă, manifestările încheindu-se miercuri, la Constanţa, cu cel mai mare spectacol naval al anului.

La manifestațiile din acest de la Comandamentul Flotei din Constanța participă președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

NATO: Pentru al treilea an consecutiv, România alocă 2% din PIB pentru Apărare. Cheltuielile militare ale europenilor, în creștere pentru al cincilea an la rând

Published

on

România respectă, pentru al treilea an consecutiv, criteriile NATO privind apărarea comună, alocând 2% din PIB pentru bugetul destinat Apărării și în anul 2019, în timp ce cheltuielile militare ale aliaților europeni și Canadei vor crește cu 3,9% anul acesta, a anunțat secretarul general Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaintea unei reuniuni cu decizii importante pentru securitatea euro-atlantică a miniștrilor Apărării, Stoltenberg a prezentat progresul înregistrat de aliați în ce privește distribuția echitabilă a sarcinilor, principiul burden sharing prin care președintele american Donald Trump insistă de la instalarea sa în funcție ca fiecare aliat să îl respecte și să aloce cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

”Astăzi prezentăm pentru prima dată cifrele pentru 2019 privind cheltuielile de apărare și pot să anunț că creșterea reală pentru 2019 este de 3,9% pentru aliații europeni și Canada”, a declarat secretarul general. El a subliniat că aliații și-au sporit pentru al cincilea an la rând cheltuielile pentru apărare.

“Până la sfârșitul anului viitor, aliații europeni și Canada vor adăuga un total cumulat de peste o sută de miliarde de dolari din 2016 încoace”, a spus el.

În ce privește România și datele furnizate de Ministerul Apărării Naționale către Alianța Nord-Atlantică, țara noastră alocă în 2019 un procent de 2,04% din PIB pentru Apărare, fiind unul dintre cei șapte aliați NATO care respectă principiul de 2%, alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

Cifrele publicate cu privire la România întăresc parcursul în această privință al țării noastre, însă nici în 2017 și 2018, procentul de 2% din PIB alocat Apărării nu a fost cheltuit în întregime, România ratând cu puțin această țintă.

Citiți și România în raportul NATO 2018: Al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianței și al 3-lea în ce privește înzestrarea

La 15 ani de la aderarea la NATO, România se află printre țările care au continuat să își majoreze contribuțiile și cheltuielile de apărare, conform raportului anual al Alianței Nord-Atlantice dat publicității în martie 2019 și valabil pentru 2018.

Cu toate acestea și deși România și-a asumat că începând cu anul 2017 va cheltui 2% din PIB pentru Apărare, 2018 a fost al doilea an în care Bucureștiul a ratat această țintă, cheltuind în jur de 1,9%. În schimb, România a fost, în 2018, al treilea aliat din cadrul NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar (34%) în anul 2018 pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare.

Cu doi ani în urmă, în 2017, Româniaa fost  statul membru NATO care a investit cei mai mulți bani din bugetul său militar pentru modernizare și înzestrare (33%).

 

Continue Reading

NATO

Reuters: NATO va recunoaște spațiul cosmic ca domeniu operațional de luptă. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Londra din luna decembrie

Published

on

© NATO

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să recunoască spaţiul cosmic ca domeniu de luptă în acest an, au afirmat patru înalţi diplomaţi, parţial pentru a arăta preşedintelui american Donald Trump că NATO este relevantă şi că se adaptează noilor ameninţări, după ce el a semnat crearea unei Forţe Spaţiale a SUA, relatează Reuters, înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării din țările aliate care are loc la Bruxelles în perioada 26-27 iunie.

Decizia NATO, care ar urma să fie asumată formal la summitul liderilor euro-atlantic din 3-4 decembrie de la Londra, va recunoaşte oficial că pot fi duse războaie şi în spaţiul cosmic şi că nu există doar confruntări terestre, aeriene, maritime sau cibernetice. Asemenea cutumei, mai înainte miniştrii apărării din NATO ar urma să cadă de acord asupra unei largi politici spaţiale.

“Există un acord conform căruia spaţiul cosmic ar trebui declarat domeniu, iar summitul de la Londra este cel mai bun loc de a oficializa acest lucru”, a spus la sfârşitul săptămânii trecute un înalt diplomat al NATO implicat în discuţii, care a atras totuşi atenţia că munca tehnică este încă în desfăşurare, relatează Agerpres.

Diplomaţii NATO neagă că Alianţa ar fi pe picior de război în spaţiul cosmic, dar spun că a-l declara pe acesta ca fiind un domeniu operațional ar declanşa o dezbatere în jurul ideii dacă NATO ar trebui în cele din urmă să folosească arme spaţiale care pot doborî rachete inamice sau sisteme de apărare aeriană sau care pot distruge sateliţi.

Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare ar putea ajuta la a-l convinge pe Trump că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, precum și forța în spațiu a Rusiei au precizat diplomaţii.

În prezent, țările membre NATO deţin 65% din sateliţii din spaţiu, iar decizia privind o desemnare a spațiului cosmic ca domeniu operațional de luptă ar avea loc la trei ani distanță după ce aliații, la summitul de la Varșovia, au recunoscut și spațiul cibernetic ca domeniu de apărare.

Continue Reading

NATO

Premieră în România: Primele rachete Patriot au fost lansate în cadrul unei exercițiu la Capu Midia

Published

on

©️ US Embassy Bucharest/ Facebook

Pentru prima data în România, la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia, au avut loc trageri cu sistemele americane de rachete Patriot, Avenger și Stinger, împreună cu sistemele românești Hawk și SA-6, informează Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care marchează importantul eveniment strategic.

Succesul acestui exercițiu comun care face parte din Saber Guardian 19 arată adevărata capabilitate integrată de apărare a spațiului aerian”, se arată în postarea menționată.

 

Lansările au fost făcute de trei sisteme de rachete Patriot, care aparțin SUA. Programul de modernizare a forțelor militare române prin cumpărarea sistemelor de rachete Patriot reprezintă cea mai scumpă achiziție a Armatei Române. România a contractat șapte asemenea sisteme, patru dintre acestea fiind plătite deja.

România achiziționează, prin programul aflat în derulare, cel mai recent model Patriot aflat în serviciu, testat în luptă şi utilizat de armata S.U.A. – sistemul PAC 3 +, ce include componente de ultimă generație, proiectate până la nivelul anului 2017.

Rachetele Patriot reprezintă un sistem de apărare avansat de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. Rachetele Patriot sunt deţinute de 16 ţări: Statele Unite ale Americii, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuweit, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Qatar, România, Polonia și Suedia.

Un sistem Patriot este alcătuit din patru elemente: sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending