Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică externă, Josep Borrell, a afirmat marţi că declaraţiile ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, conform cărora Occidentul vrea să transforme Republica Moldova în ”următoarea Ucraină”, îl discreditează intelectual pe șeful diplomației de la Moscova.

“Este păcat că domnul Lavrov, care a fost cândva un diplomat respectat, merge pe această cale care îl discreditează din punct de vedere intelectual“, a declarat Borrell într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, alături de prim-ministrul moldovean, Natalia Gavriliţa.

Gavriliţa s-a întâlnit marţi cu Borrell la Bruxelles, alături de care a co-prezidat a șaptea reuniune a Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, dar prima de când Chișinăul a dobândit statutul de candidat pentru aderarea la UE.

Cu această ocazie, Uniunea Europeană și R. Moldova au convenit extinderea cooperării sectoriale pentru accelerarea accesului la piața unică, premierul Gavrilița solicitând ca Republica Moldova să participe la toate programele UE posibile pentru a consolida legăturile politice şi economice până când va începe negocierile de aderare, după ce anul trecut a primit statutul de candidat alături de Ucraina.

”Nu este nimic serios în aceste consideraţii“, a adăugat Borrell, după ce a fost întrebat despre afirmaţiile făcute săptămâna trecută de Lavrov, potrivit cărora “Moldova este acum luată în considerare pentru acest rol”, cu referire la situaţia din Ucraina.

Şeful diplomaţiei ruse a declarat că preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ”este nerăbdătoare să intre în NATO” şi că ”are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România”.

Aceste afirmații au fost respinse categoric la Chișinău prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, care a transmis clar că “Republica Moldova și-a ales clar viitorul, iar acest viitor este parte a lumii libere”.

Invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o “alianță mai mare” a spus președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu pentru Politico Europe, după ce a fost întrebată despre o potențială aderare la NATO.

În răspunsul său, Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

În schimb, Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la data de 3 martie 2022, iar la 23 iunie 2022 a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Valorificarea statutului Republicii Moldova de țară candidată pentru aderare la UE și nivelul implementării agendei de reforme necesare în procesul de inițiere a negocierilor au fost discutate la Bruxelles de prim-ministrul Natalia Gavrilița și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Premierul R. Moldova a efectuat luni și marți o vizită la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președinta Parlamentului European, deplasarea culminând cu co-prezidarea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, primul de când Chișinăul a primit statutul de candidat. Atât la întrevederile cu von der Leyen și Metsola, cât și în urma Consiliului de Asociere, Uniunea Europeană și R. Moldova au convenit extinderea cooperării sectoriale pentru accelerarea accesului la piața unică.

În cadrul întrevederii cu șeful Consiliului European, premierul Gavrilița a discutat cu acesta despre provocările și crizele confruntate de autoritățile Republicii Moldova în ultimul an, dar au abordat și aspectele regionale care ar putea încetini demersurile R. Moldova de aderare la UE.

Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Chișinău, Natalia Gavrilița și-a exprimat recunoștința pentru susținerea de care a beneficiat Republica Moldova din partea instituțiilor europene și a statelor membre ale UE, inclusiv pentru sprijinul în acordarea statutului de țară candidată.

Totodată, i-a mulțumit președintelui Consiliului European pentru implicarea personală în promovarea intereselor țării noastre și consolidarea capacităților instituționale. 

Natalia Gavrilița a evidențiat măsurile luate de Guvern pentru a diminua impactul crizelor suprapuse asupra securității naționale și bunăstării cetățenilor, inclusiv prin oferirea compensațiilor în factură pentru energie. De asemenea, prim-ministrul Republicii Moldova a vorbit despre eforturile de relansare economică inițiate de Guvernul de la Chișinău în comun cu antreprenorii și partenerii de dezvoltare.

“Republica Moldova se confruntă în continuare cu elementele unui război hibrid, anul trecut fiind înregistrate sute de atacuri cibernetice. Propaganda și dezinformarea, securitatea frontierelor și migrația ilegală sunt alte amenințări cu care se confruntă Chișinăul”, a spus ea.

Relațiile cu Ucraina și sprijinul pentru țara vecină, inclusiv acordarea ajutoarelor umanitare a fost un alt subiect abordat în cadrul întrunirii.

Președintele Consiliului European a apreciat voința de integrare europeană a Republicii Moldova și buna cooperare cu Ucraina. Charles Michel a punctat că, în pofida resurselor limitate ale țării, deschiderea și solidaritatea Republicii Moldova față de Ucraina și cetățenii ei este de admirat.

De asemenea, cei doi oficiali au făcut schimb de opinii legat de organizarea în Republica Moldova a reuniunii Comunității Politice Europene, agenda evenimentului și nivelul de pregătire al acestuia.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a discutat marți, la Bruxelles, cu premierul moldovean Natalia Gavrilița despre principalele elemente ale relațiilor bilaterale din ultimul an, precum și progresele înregistrate în punerea în aplicare a Acordului de Asociere Uniunea Europeană-Moldova, în marja primului Consiliu de Asociere de când statul de peste Prut a devenit țară candidată la UE și a pornit într-o nouă etapă strategică a relațiilor dintre cele două părți.

De asemenea, Consiliul de Asociere UE-Republica Moldova este prima reuniune de la invazia Rusiei în Ucraina, context în care Josep Borrell a exprimat aprecierea Bruxelles-ului pentru „solidaritatea dumneavoastră incredibilă cu Ucraina și cu poporul ucrainean”. Totodată, acesta a exprimat și solidaritatea Uniunii față de Republica Moldova, confruntată că efectele conflictului de peste graniță.

„Moldova joacă un rol crucial în cadrul culoarelor de solidaritate ale Uniunii Europene, care permit exporturilor agricole și economiei Ucrainei să ajungă pe piețele globale. Fără dumneavoastră, acest lucru ar fi fost mult mai dificil sau aproape imposibil. Așadar, vă mulțumim pentru angajamentul dumneavoastră. Știm că, în același timp, Moldova însăși a fost profund afectată, profund lovită de consecințele acestui război nejustificat, care trimite unde de șoc în întreaga lume și, în special, în țările care sunt mai aproape de conflict. De aceea, noi, la Uniunea Europeană, continuăm să [fim] pe deplin solidari cu dumneavoastră”, a afirmat șeful diplomației UE, într-o conferință comună cu premierul Natalia Gavrilița.

Acesta a amintit că de-a lungul anului trecut, UE și-a intensificat considerabil ajutorul umanitar și sprijinul pentru gestionarea frontierelor Republicii Moldova, i-a consolidat securitatea energetică, și-a sporit asistența noastră macrofinanciară, a introdus măsuri de sprijin în sectoarele comerțului și transporturilor și a consolidat cooperarea în domeniul securității și al apărării.

În context, Borrell a precizat că situația energetică a Republicii Moldova a fost un subiect-cheie în discuțiile de astăzi, remarcând că țara este astăzi mai rezilientă și mai bine pregătită pentru a face față provocărilor de pe piețele energetice datorită eforturilor comune. „Ne întoarcem încet-încet la – să spunem – o situație normală. Dar știu că am trecut [prin] momente foarte dificile”, a adăugat acesta.

Mai departe, Înaltul Reprezentant al UE a menționat că s-a convenit extinderea cooperării sectoriale în domeniul comunicațiilor, fiscal și comercial.

„Salutăm aderarea Republicii Moldova la programele vamale și fiscale [Fiscalis] ale Uniunii Europene, precum și la programul EU4Health, în marja acestui Consiliu de Asociere. Ne-am angajat să explorăm posibilitățile de reducere a tarifelor de roaming între Uniunea Europeană și Moldova. Vom sprijini eforturile depuse de Moldova în vederea modernizării sistemului său de plăți pentru a îndeplini condițiile de integrare în Spațiul Unic de Plăți în Euro. În ceea ce privește relațiile noastre comerciale, am convenit astăzi să elaborăm un plan de acțiune prioritar pentru Moldova. Acesta va contribui la avansarea unor domenii-cheie ale Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) și la accelerarea accesului Moldovei la piața unică a Uniunii Europene”, a declarat acesta.

De asemenea, Borrell a lăudat „angajamentul continuu” al guvernului de la Chișinău de a avansa în reformele importante din domeniul justiției, în combaterea corupției și în alinierea legislației electorale la recomandările internaționale, îndemnând, totodată,  ca autoritățile de peste Prut să utilizeze „cât mai bine” asistența în valoare de peste 1 miliard de euro angajată la ultimul Consiliu de Asociere. Oficialul a mai amintit că Planul Economic și de Investiții are încă „un potențial semnificativ”, care trebuie să fie pe deplin exploatat pentru a sprijini agenda de reforme a Republicii Moldova.

„Stimată doamnă prim-ministru, toate aceste eforturi sunt deosebit de importante în contextul statutului Moldovei de țară candidată la UE. Știm că procesul de integrare în Uniunea Europeană este unul intens, solicitant și de durată, că fiecare țară este evaluată în funcție de propriile merite și că va progresa cu propria viteză. Dar pot spune cu siguranță – după această întâlnire cu dumneavoastră – că viitorul Moldovei și al cetățenilor săi este în mod clar în Uniunea Europeană”, a afirmat Josep Borrell.

În cele din urmă, șeful diplomației UE a precizat că o parte importantă a discuțiilor din cadrul reuniunii a fost modul în care poate fi aprofundată cooperarea în domeniul politicii externe, al securității și al apărării – care se află în centrul activității Înaltului Reprezentant.

„De aceea am fost atât de încântat să vă însoțesc în aceste provocări sporite de securitate: încălcările repetate ale spațiului aerian al Moldovei, resturile militare care cad pe teritoriul său, amenințările hibride și cibernetice și dezinformarea galopantă. Astăzi, am vorbit mult despre dezinformare; cazul dumneavoastră este un caz foarte bun în acest sens. Anul trecut, am lansat un dialog la nivel înalt pe probleme politice și de securitate, în cadrul căruia cooperăm în domeniul securității cibernetice, abordând amenințările hibride și dezinformarea. Lucrăm împreună pentru a spori reziliența sectorului de apărare al Republicii Moldova, cu un sprijin de 47 de milioane de euro în cadrul Facilității europene pentru pace în ultimele 18 luni”, a mai declarat Josep Borrell.