Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către omologii săi europeni: Comunicarea măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a vineri, prin sistem video-conferință, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, al cărei principal punct de discuție a fost răspunsul internațional la pandemia de COVID-19 și coordonarea concretă la nivelul UE și al statelor membre pentru a putea răspunde adecvat nevoilor directe ale cetățenilor europeni, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Un accent important a căzut pe dimensiunea întăririi eforturilor de comunicare strategică la nivelul UE pentru combaterea mesajelor false.

“În privința întăririi eforturilor de comunicare strategică la nivelul UE pentru combaterea mesajelor false, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția asupra necesității utilizării tuturor instrumentelor UE în domeniu, inclusiv comunicarea dinamică, transparentă și directă cu cetățenii. A accentuat faptul că UE trebuie să promoveze mesaje strategice în susținerea valorilor democratice care stau la baza societăților europene. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat faptul că România s-a alăturat demersului recent cu privire la publicarea unei declarații a miniștrilor de externe UE prin care se reiterează adeziunea fermă față de principiile statului de drept, democrației și libertății de exprimare. A subliniat că o mai bună reflectare în comunicarea publică a măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cu impact direct pentru cetățeni, reprezintă cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false, defăimătoare, care au proliferat în ultima perioadă“, transmite MAE referitor poziția exprimată de șeful diplomației române către omologii săi din UE.

Precizările lui Aurescu au survenit în contextul în care Task force-ul East Stratcom pentru combaterea dezinformării și propagandei al Servicului European pentru Acțiune Externă a depistat peste 150 de cazuri de propagandă și dezinformare venite dinspre Rusia în ultimele săptămâni cu privire la coronavirus. Conform rapoartelor realizat de SEAE, dezinformările care provin din surse pro-Kremlin se referă la faptul că pandemia de coronavirus ar fi o minciună sau că virusul COVID-19 este o armă biologică. Totodată, raportul susține că Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi. De asemenea, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat recent într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Potrivit MAE, în cadrul videoconferinței miniștrilor afacerilor externe au fost trecute în revistă acțiunile europene comune de repatriere, cooperarea în statele terțe și aportul esențial al Serviciului European de Acțiune Externă, al Comisiei Europene și delegațiilor UE din statele non-UE în vederea continuării acestor demersuri.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat convocarea de către Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri externe și Politica de securitate, a acestei video-conferințe, considerând oportună o nouă discuție pe tema crizei generate de pandemia de COVID-19, pentru a urmări îndeaproape implementarea măsurilor de coordonare consulară necesare pentru facilitarea repatrierii cetățenilor statelor membre ale UE din state terțe și depășirea dificultăților ridicate de anumite restricții de circulație, cu accent pe libera circulație a transporturilor de marfă, mobilitatea de muncă transfrontalieră și tranzitul cetățenilor europeni care doresc să revină în statele lor din alte state UE.

Un alt aspect abordat a fost acela al cooperării internaționale, în cadrul ONU sau al altor formate multilaterale, context în care aportul UE și al statelor membre ale UE, reprezentând laolaltă cel mai mare donator internațional, este esențial, în special pentru statele vecine, aflate în situații fragile sau vulnerabile în fața crizei, inclusiv partenerii africani. În privința acestor eforturi conjugate la nivel UE, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijin pentru o abordare solidară și coordonată a crizei, inclusiv prin susținerea activă a rolului ONU și continuarea cooperării cu parteneri precum SUA, Japonia și Coreea de Sud, care dețin expertiză și resurse în privința gestionării crizei de COVID-19, pentru identificarea unor soluții specifice.

În privința statelor partenere, s-a referit cu prioritate la vecinii imediați, în principal statele Balcanilor de Vest și cele din Parteneriatul Estic. Astfel, ministrul român de externe a exprimat apreciere pentru pachetelor de sprijin adresate statelor din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic vizând gestionarea pandemiei, adoptate recent de către Comisia Europeană, și a evidențiat că acestea reprezintă încă o dovadă clară și concretă a implicării UE în vecinătatea sa, în etapele următoare fiind esențială sprijinirea statelor partenere în utilizarea la maximum a pachetului și urmărirea cu atenție a implementării acțiunilor circumscrise acestui cadru, în beneficiul cetățenilor.

În ceea ce privește sprijinul oferit de România ca urmare a unor solicitări punctuale din partea autorităților de la Chișinău, a arătat că facilitarea tranzitului pe teritoriul României a unor cetățeni ai Republicii Moldova, a transporturilor de mărfuri, inclusiv de produse medicale din România, toate acestea sunt parte a angajamentului țării noastre față de cetățenii Republicii Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România contribuie la consolidarea apărării europene prin participarea activă la inițiativele UE în domeniul militar

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a participat, vineri, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) în formatul miniştrilor apărării din statele membre ale UE, ce a avut loc în sistem de videoconferinţă (VTC), ocazie cu care a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar.

Aceasta a fost precedată de reuniunea Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare (CD EDA), arată un comunicat al Ministerului Apărării Naționale remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul Comitetului Director al EDA, miniştrii apărării au andosat orientările Consiliului privind activitatea EDA în anul 2021 şi au aprobat raportul final rezultat în urma derulării procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD) la nivelul UE, în perioada 2019-2020.

În intervenţia sa, ministrul Apărării Naţionale a evidenţiat contribuţia României la consolidarea apărării europene, prin participarea activă la iniţiativele UE dedicate domeniului militar (Cooperarea Structurată Permanentă – PESCO, Fondul European de Apărare – EDF, procesul anual de analiză coordonată a apărării şi Mobilitatea militară), indicând că rezultatele procesului CARD permit vizualizarea unei imagini cuprinzătoare a tabloului european al capabilităţilor de apărare şi vor contribui la definirea priorităţilor de evoluţie pe termen scurt, mediu şi lung a Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii Europene.

 

Reuniunea CAE Apărare a debutat cu o trecere în revistă a evoluţiilor privind dosarele de interes, discuţiile concentrându-se ulterior pe două teme principale: lansarea procesului de elaborare a documentului de orientare strategică în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună – Busola Strategică (Strategic Compass – SC), respectiv concluziile procesului de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO).

În cadrul sesiunii referitoare la Busola Strategică, miniştrii Apărării au avut un schimb consistent de opinii şi au formulat orientări cu privire la nevoile UE în materie de securitate şi apărare, cu accent pe modalităţile prin care politicile, iniţiativele şi instrumentele relevante ale UE pot fi impulsionate în vederea asigurării unui răspuns simetric faţă de provocările viitoare.

În acest context, ministrul Ciucă a exprimat susţinerea pentru creşterea capacităţii UE de răspuns la crizele şi ameninţările mediului de securitate, într-un mod cuprinzător, cu accent deosebit pe imediata vecinătate a Uniunii.

De asemenea, a subliniat potenţialul utilizării Busolei Strategice ca instrument pentru consolidarea suplimentară a procesului de planificare şi dezvoltare a capabilităţilor la nivelul UE în deplină complementaritate cu NATO. Nu în ultimul rând, oficialul român a evidenţiat susţinerea pentru consolidarea rezilienţei şi a pledat pentru o abordare strategică mai cuprinzătoare cu partenerii.

Referitor la Procesul de revizuire strategică a Cooperării Structurate Permanente (PESCO), miniştrii apărării au salutat rezultatele obţinute în urma derulării acestuia şi au formulat orientări politice şi direcţionări pentru atingerea obiectivelor propuse pentru cea de a doua etapă a iniţiativei (2021-2025).

Procesul de revizuire strategică a PESCO reprezintă un diagnostic detaliat al iniţiativei la încheierea primei sale etape de implementare (2017-2020), cuprinzând recomandări şi obiective ambiţioase pentru stimularea, consolidarea şi eficientizarea cooperării pe plan european în perioada 2021-2025.

În intervenţia sa, ministrul apărării naţionale a salutat rezultatele primei etape a procesului de revizuire a PESCO şi a apreciat că PESCO, împreună cu Fondul European pentru Apărare (EDF) şi Procesul anual de analiză coordonată a apărării (CARD), rămân principalele instrumente în ceea ce înseamnă arhitectura pentru apărare a Uniunii Europene.

Agenţia Europeană de Apărare (EDA) a prezentat miniştrilor apărării din statele membre participante primul raport al procesului anual de analiză coordonată a apărării (CARD), elaborat în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) şi cu Statul-Major Militar al Uniunii Europene (EUMS). Raportul CARD identifică 55 de noi oportunităţi de cooperare prin care statele membre pot dezvolta împreună capabilităţi pentru apărare. Raportul recomandă focalizarea eforturilor de dezvoltare în comun pe viitoarea generaţie a şase tipuri de capabilităţi: tancul principal de luptă; sistemele de echipare pentru soldaţi; nava europeană de patrulare; contracararea sistemelor UAS – Anti-Access/Area-Denial; apărarea în spaţiu; îmbunătăţirea mobilităţii militare.

De asemenea raportul identifică oportunităţi de colaborare privind cercetarea în domeniul apărării. Aceste oportunităţi de cooperare pot fi luate în considerare pe baze voluntare de către Statele Membre pentru a fi implementate prin proiecte colaborative, în special în format PESCO (cooperarea permanentă structurată) şi EDF (Fondul European de Apărare).

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii europeni pentru piață internă și industrie solicită un cadru juridic adecvat pentru tranziția la economie verde și digitală și pentru sporirea competitivității industriale

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii pieței interne și ai industriei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au avut joi o întrevedere în format videoconferință pentru a discuta despre valorificarea planului de redresare al UE în vederea îmbunătățirii dinamismului, rezilienței și competitivității industriale europene prin investiții în transformarea verde și industria curată. Discuțiile dintre miniștrii europeni au avut ca punct de plecare concluziile adoptate luni de statele membre și care reprezintă contribuția Consiliului la actualizarea Noii Strategii Industriale pentru Europa.

”O industrie europeană competitivă și rezilientă în cadrul unei piețe unice mai integrate reprezintă coloana vertebrală a redresării UE din criza COVID-19. Este datoria noastră să oferim liniile directoare cu privire la planul referitor la politica industrială pentru următorul deceniu. Acest aspect implică faptul că trebuie să asigurăm cadrul legal adecvat în vederea unei tranziții rapide, juste și sustenabile către o economie verde și digitale, fiind necesar să stabilim stimulentele adecvate, în termeni financiari, pentru a merge pe calea tehnologică, către un viitor competitiv”, a transmis Peter Altmaier, ministrul german al afacerilor economice și energiei, care a prezidat această reuniune organizată sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Părerea sa a fost împărtășită și de marea majoritate a miniștrilor, care au subliniat că tranziția către o industrie curată reprezintă o precondiție pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, în armonie cu obiectivele Pactului Ecologic European.

În acest context, a fost evocată necesitatea de a identifica cea mai eficientă cale în vederea unei tranziții verzi, consolidând în același timp competitivitatea industriei europene.

Mai multe voci au punctat că industria are nevoie de predictibilitate și și-au exprimat scepticismul cu privire la modificarea țintelor intermediare privind reducerea emisiilor de carbon. Mare parte a celor prezenți au punctat relevanța unei piețe unice funcționale, cu precădere în domeniul serviciilor și a unui cadru de reglementare stabil, mai ales atunci când vine vorba de investiții.

Întrevederea miniștrilor pieței interne și ai industriei a avut loc în contextul în care Consiliul a adoptat la 16 noiembrie, în urma unei proceduri scrise, concluziile sale care stabilesc modul în care redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 poate fi utilizată ca efect de levier pentru o industrie europeană mai dinamică, rezilientă și competitivă.

De altfel, Executivul european a anunțat în luna martie a acestui an va actualiza noua strategie industrială pentru Europa, pentru ca aceasta să țină seama de: învățămintele desprinse în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, contextul concurențial mondial și necesitatea de a accelera dubla tranziție verde și digitală.

Un rol activ în cadrul acestei duble tranziții, verzi și digitale, va juca și consumatorul.

La 13 noiembrie, Comisia Europeană a lansat noua agendă privind consumatorii, prin care Uniunea Europeană își propune să consolideze sinergiile dintre politicile pentru protecția consumatorilor la nivelul UE și la nivel național în jurul mai multor priorități.

Concret, agenda propune priorități și linii de acțiune principale care să fie promovate împreună cu statele membre în următorii 5 ani, la nivel european și național.

Sunt incluse, printre altele, o nouă propunere legislativă care vizează o informare mai bună a consumatorilor privind durabilitatea, adaptarea legislației existente la transformarea digitală, precum și un plan de acțiune cu China privind siguranța produselor.

Așadar, noua agendă privind consumatorii prezintă o viziune pentru politica UE de protecție a consumatorilor în perioada 2020-2025, axată pe cinci domenii prioritare:

  1. Tranziția verde – Comisia își propune să asigure disponibilitatea produselor durabile pe piața UE și informarea mai bună a consumatorilor, pentru ca aceștia să poată alege în cunoștință de cauză. Anul viitor, Comisia va prezenta o propunere pentru a oferi consumatorilor informații mai bune cu privire la durabilitatea produselor și pentru a combate practicile de tipul dezinformării ecologice (greenwashing) sau al obsolescenței premature. De asemenea, Comisia va promova repararea produselor și va încuraja utilizarea produselor mai durabile și „circulare”. Tranziția verde nu poate avea loc fără participarea întreprinderilor. Comisia este hotărâtă să colaboreze cu operatorii economici pentru a-i încuraja să se angajeze în sprijinul consumului durabil, în plus față de ceea ce prevede legea.
  2. Transformarea digitală – transformarea digitală schimbă radical viața consumatorilor, oferindu-le noi oportunități, dar prezentând și provocări. Comisia urmărește să combată practicile comerciale online care nu țin seama de dreptul consumatorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză, care abuzează de tendințele comportamentale ale consumatorilor sau le distorsionează procesele decizionale, cum ar fi interfețele manipulatoare (dark patterns) și publicitatea ascunsă. În plus, atunci când se stabilesc normele care reglementează economia digitală și cerințele privind inteligența artificială (IA), interesele consumatorilor trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător. Pentru a adapta normele actuale la digitalizarea în curs și la creșterea numărului de produse conectate, Comisia va revizui și Directiva privind siguranța produselor. Întrucât este necesar să se consolideze protecția consumatorilor în ceea ce privește digitalizarea serviciilor financiare cu amănuntul, vor fi revizuite și directivele privind creditele de consum și comercializarea serviciilor financiare.
  3. Asigurarea respectării efective a drepturilor consumatorilor – responsabilitatea de a asigura respectarea drepturilor consumatorilor le revine statelor membre, iar Comisia are un rol de coordonare și de sprijin. Comisia va ajuta statele membre să transpună la timp și să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorilor, inclusiv prin intermediul Rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor. Comisia va sprijini, de asemenea, autoritățile naționale, printre altele prin furnizarea unui set de instrumente electronice inovatoare pentru a consolida capacitatea autorităților naționale de a combate practicile comerciale ilegale din mediul online și de a identifica produsele nesigure.
  4. Nevoile specifice ale anumitor grupuri de consumatori – anumite grupuri de consumatori aflate în anumite situații pot fi deosebit de vulnerabile și au nevoie de garanții specifice, de exemplu copiii, persoanele în vârstă sau persoanele cu handicap. Comisia va examina cerințele privind standardele referitoare la produsele pentru îngrijirea copiilor. În ceea ce privește vulnerabilitățile financiare, exacerbate de criza provocată de COVID-19, Comisia va majora finanțarea pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere în materie de îndatorare în statele membre. Comisia va sprijini, de asemenea, inițiativele care oferă consiliere la nivel local privind modalitățile de accesare a informațiilor – atât online, cât și offline.
  5. Cooperarea internațională – într-o lume globalizată în care cumpărăturile online nu se limitează la frontierele naționale, cooperarea cu partenerii internaționali a devenit crucială. Comisia va elabora un Plan de acțiune cu China în 2021 pentru a spori siguranța produselor vândute online. Începând din 2021, Comisia va oferi, de asemenea, sprijin în materie de reglementare, asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru regiunile partenere ale UE, inclusiv în Africa.

UE are un cadru solid de protecție a consumatorilor, dezvoltat pe parcursul multor ani și îmbunătățit recent prin mai multe inițiative legislative de care consumatorii din UE vor beneficia în anii următori, printre care se numără și comunicarea din 2018 intitulată „Noile avantaje pentru consumatori”.

Noua agendă privind consumatorii se bazează pe Agenda consumatorului din 2012 și este rezultatul unor acțiuni pregătitoare și discuții intense cu părțile interesate. În iunie 2020, Comisia a lansat, la nivelul UE, o consultare publică deschisă cu privire la noua politică europeană de protecție a consumatorilor pentru perioada următoare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Reuniunea miniștrilor de externe din UE: Bogdan Aurescu a subliniat susținerea României pentru consolidarea relației SUA-UE și importanța victoriei Maiei Sandu la Chișinău

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, joi, la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene, care s-a desfăşurat în format videoconferinţă, informează un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, prilej cu care șeful diplomației române a manifestat susținerea României pentru consolidarea parteneriatului transatlantic și a pus accentul pe semnificația victoriei candidatului pro-european Maia Sandu la alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Conform sursei citate, în cadrul reuniunii, la afaceri curente, miniştrii europeni şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, au avut un schimb de opinii pe teme de actualitate: rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA, situaţia din Belarus, Nagorno-Karabah, rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova (punct introdus la iniţiativa României) şi al alegerilor locale din Bosnia-Herţegovina, situaţia din Afganistan, Etiopia, evoluţiile recente din Mediterana de Est şi din Libia.

Pe agenda de discuţii a reuniunii a figurat o dezbatere privind multilateralismul, precum şi o discuţie, în format video-conferinţă, cu ministrul Afacerilor Externe palestinian, Riad al Malki.

La punctul dedicat afacerilor curente, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susţinerea pentru consolidarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, subliniind că numai prin întărirea relaţiei transatlantice pot fi gestionate eficient provocările globale actuale şi viitoare. El a reamintit poziţia constantă a României privind importanţa consolidării relaţiei transatlantice, având în vedere că UE şi SUA fac parte din aceeaşi comunitate de valori şi securitate.

Ministrul român a prezentat omologilor din statele membre o evaluare de etapă a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, cu accent pe semnificaţia victoriei candidatului pro-european Maia Sandu şi implicaţiile pe care acest rezultat le va avea asupra consolidării relaţiei dintre UE şi Republica Moldova. În plus, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat importanţa continuării şi intensificării sprijinului UE pentru viitorul european şi democratic pentru care au votat cetăţenii din Republica Moldova.

Referitor la situaţia din Belarus, oficialul român a arătat că se impune intensificarea măsurilor UE la adresa regimului de la Minsk, având în vedere că situaţia internă continuă să se înrăutăţească. Astfel, a saluta intrarea rapidă în vigoare a celui de-al doilea pachet de măsuri restrictive la adresa autorităţilor belaruse şi va exprima susţinerea pentru demararea procedurilor în vederea adoptării unui al treilea pachet de măsuri, subliniază MAE.

Citiți și Bogdan Aurescu, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE: România solicită o dezbatere a miniștrilor de externe din UE privind conflictele înghețate din regiunea Mării Negre

De asemenea, Bogdan Aurescu s-a referit la evoluţiile recente din Nagorno-Karabah şi va menţiona necesitatea ca părţile să continue respectarea încetării focului, cu medierea co-preşedinţilor Grupului de la Minsk al OSCE. A reiterat, în context, propunerea României, avansată de ministrul Bogdan Aurescu la reuniunea CAE precedentă, de a avea o discuţie aprofundată la o reuniune viitoare a miniştrilor de externe europeni pe tema rolului UE în soluţionarea tuturor conflictelor îngheţate din vecinătatea estică.

În cadrul dezbaterii privind susţinerea multilateralismului, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că un multilateralism eficient se bazează pe respectarea dreptului internaţional şi a valorilor democratice, precum şi pe importanţa cooperării cu statele cu aceleaşi viziuni la nivel internaţional şi pe consolidarea relaţiei transatlantice.

Miniştrii Afacerilor Externe europeni au avut un schimb de opinii cu ministrul Afacerilor Externe palestinian, Riad al Malki. Cu această ocazie, ministrul Aurescu a subliniat necesitatea consolidării relaţiei bilaterale dintre UE şi Palestina pentru a contribui la construcţia instituţională şi dezvoltarea Palestinei.

Aurescu a subliniat necesitatea ca UE să acţioneze ca mediator onest între Israel şi Palestina, în cooperare strânsă cu SUA şi actorii regionali relevanţi, cu obiectivul principal de a debloca Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, prin reluarea negocierilor directe între părţi, pe care România o susţine. Totodată,  reitera susţinerea României pentru soluţionarea justă şi de durată a Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, bazată pe soluţia celor două state – aceasta fiind singura soluţie care răspunde nevoilor ambelor părţi, ca state care să coexiste în pace şi securitate, poziţie reiterată şi cu prilejul recentei vizite a Prim-ministrului României în Israel şi în Palestina, de la începutul lunii noiembrie, precum şi în cadrul vizitei la nivel de ministru de Externe în cele două state la începutul lunii septembrie. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Traian Băsescu4 hours ago

VIDEO EXCLUSIV Traian Băsescu: UE are greutate “atâta timp cât stă braț la braț cu SUA”. Joe Biden va veni la Consiliul European pentru a da semnalul ca America s-a întors în Europa

MAREA BRITANIE5 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, la 140 de ani de relații diplomatice București – Londra: Românii din Marea Britanie, un catalizator pentru parteneriatul nostru și după 1 ianuarie 2021

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Brexit: Ursula von der Leyen anunță că urmează ”zile decisive” pentru negocierea acordului cu Regatul Unit: Suntem pregătiţi să dăm dovadă de creativitate

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Instrumentul SURE: România va primi zilele următoare 3 mld. de euro de la Comisia Europeană, reprezentând prima tranșă a împrumutului de 4,1 mld. de euro pentru acoperirea măsurilor cu impact social

MAREA BRITANIE11 hours ago

Prințul Charles, la 140 de ani de relații diplomatice România – Regatul Unit: Îmi voi juca în continuare rolul în consolidarea legăturilor dintre națiunile noastre

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană a publicat un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală: Este un factor esențial pentru consolidarea rezilienței și redresării economice a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Vom propune armonizarea regulamentelor de navigație pentru a fructifica potențialul coridorului Dunăre-Rin, care ar rezolva multe probleme de transport în Europa

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Noile norme privind guvernanța datelor, propuse de CE, vor deschide calea spre spații europene sectoriale ale datelor

Corina Crețu14 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu a semnat manifestul pentru o Uniune Europeană a Sănătății: Trebuie să fie o prioritate națională și europeană

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.3 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă5 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA5 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

Advertisement
Advertisement

Trending