Connect with us

POLITICĂ

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu omologul maghiar: Programul de dezvoltare economică a Ardealului poate fi construit numai prin transparență, nediscriminare și monitorizare din partea României

Published

on

© Peter Szijjarto/ Facebook

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, miercuri, că a vorbit cu omologul său ungar, Peter Szijjarto, inclusiv despre programul de dezvoltare economică a Ardealului, context în care a subliniat nevoia de transparenţă, nediscriminare şi de mecanisme de monitorizare pentru autorităţile române.

Ministrul Aurescu este, miercuri, în vizită de lucru la Gyula, în Ungaria, context în care a avut consultări politice cu Peter Szijjarto şi a semnat o serie de documente pentru dezvoltarea relaţiei bilaterale. Întrevederea miniştrilor Bogdan Aurescu şi Peter Szijjarto are loc pe fondul finalizării unor proiecte importante pentru relaţia bilaterală, convenite cu ocazia vizitei la Bucureşti a ministrului ungar al Afacerilor Externe din 18 februarie 2021. Cei doi oficiali au semnat Protocolul celei de a opta sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale.

Întâlnirea de la Gyula a evidențiat potențialul de cooperare deosebit între România și Ungaria, în logica unui parteneriat strategic autentic, și ghidat de principiile Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (Timișoara, 16 septembrie 1996) și Declarației privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI (2002). La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Am vorbit şi despre încheierea acordului privind aşa-numitul program de dezvoltare economică a Ardealului şi am confirmat împreună ceea ce am discutat şi cu alte ocazii (…), care sunt parametrii în jurul cărora vom construi acest acord. E vorba despre transparenţă, e vorba despre nediscriminare, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea acestui program pe întregul teritoriu al României, mecanisme de monitorizare şi audit eficiente în care, evident, să fie implicate şi autorităţile române, în aşa fel încât să ne asigurăm că este pe deplin respectat dreptul fiecărei ţări şi respectiv dreptul european în materie de competiţie în alte domenii“, a spus şeful diplomaţiei române, într-o conferinţă comună cu omologul său ungar, informează Agerpres.

“Suntem într-o logică de continuitate şi de acţiune, pentru că avem a doua întrevedere în acest an. Rezultatele ne dau speranţa unui potenţial de relansare şi dezvoltare a relaţiei bilaterale, în avantajul reciproc al statelor noastre, al cetăţenilor români şi unguri, indiferent de etnie”, a arătat ministrul român, adăugând că protocolul semnat miercuri marchează un “nou capitol de activitate”.

Aurescu a afirmat că acest protocol arată “eforturile reciproc depuse pentru asigurarea drepturilor identitare ale etnicilor români, pe de o parte, respectiv a etnicilor maghiari din România”.

“Chiar dacă acest document este semnat la cinci ani de la parafare şi la zece ani de la debutul negocierilor şi include şi aspecte care nu au fost pe deplin soluţionate sau cu privire la care nu există un acord, vreau să subliniez că acest protocol arată eforturile reciproc depuse pentru asigurarea drepturilor identitare ale etnicilor români, pe de o parte, respectiv a etnicilor maghiari din România. Este un progres, fără îndoială, care marchează întoarcerea la abordarea bilaterală, care este cea care este şi cea recomandată de Comisia de la Veneţia, de exemplu în raportul său privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale (…) din 2001”, a spus Aurescu.

Ministrul a semnat în Ungaria şi două acorduri prin care se vor face modificări la cadrul juridic bilateral în scopul înfiinţării a două puncte de trecere a frontierei pe conexiunile transfrontaliere, Variaşu Mic/Dombegyhaza şi Grăniceri/Elek (respectiv Acordul între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Bucureşti, la 21 decembrie 2006, pentru aplicarea Convenţiei dintre România şi Republica Ungară privind controlul traficului rutier şi feroviar, semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2004, precum şi Acordul între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind legăturile rutiere peste frontiera de stat româno-ungară, semnat la Bucureşti, la 24 iulie 2014).

“Stimulăm şi mai mult conexiunile dintre aceste ţări”, a spus el, referitor la noile puncte de trecere a frontierei, mulţumind părţii ungare pentru susţinerea României în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen.

“Sperăm că odată cu aderarea României la Spaţiul Schengen (…) aceste bariere să dispară, să eliminăm complet controalele de la frontierele noastre”, a declarat Bogdan Aurescu. 

În cadrul vizitei, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut consultări politice cu omologul ungar, Peter Szijjártó, precum și o întrevedere cu reprezentanți ai minorității române din Ungaria, informează MAE.

Totodată, a avut loc ceremonia de semnare a următoarelor documente: Protocolul celei de-a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale; Acordul între Guvernul României și Guvernul Ungariei privind modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Bucureşti, la 21 decembrie 2006, pentru aplicarea Convenţiei dintre România şi Republica Ungară privind controlul traficului rutier şi feroviar, semnată la Bucureşti la 27 aprilie 2004; Acordul între Guvernul României și Guvernul Ungariei privind modificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ungariei privind legăturile rutiere peste frontiera de stat româno-ungară, semnat la București, la 24 iulie 2014.

Pentru partea română, Protocolul Comitetului de Specialitate a fost semnat, în prezența celor doi miniștri de externe, de către co-președintele părții române al Comitetului, secretarul de stat din cadrul MAE român Iulia Matei, iar acordurile privind înființarea celor două puncte de trecere a frontierei de către ministrul român de externe, împreună cu omologul ungar.

Cu ocazia convorbirilor, ministrul român al afacerilor externe a evidențiat valoarea deosebită a semnării Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la un deceniu de la debutul negocierilor pe marginea sa. Semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituțional firesc de dialog bilateral între România și Ungaria în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, creat în baza Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996). 

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, cu această ocazie, că partea română a susținut în mod constant  importanța dialogului pentru rezolvarea tuturor aspectelor problematice, în special în acest domeniu, pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot conduce la soluții durabile și eficiente. Această poziție principială rezidă și în faptul că persoanele aparținând minorităților naționale, ca exponenți ai societăților din care fac parte, contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie și statul a cărui origine etnică o au, având un rol important în promovarea și dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre acestea.

Totodată, a arătat că înființarea de puncte de trecere a frontierei permanente pe două legături transfrontaliere de interes local, Grăniceri-Elek și Variașu Mic-Dombegyhaz, contribuie la intensificarea contactelor interumane de o parte și de alta a frontierei. 

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat, de asemenea, cu omologul său ungar oportunități viitoare de cooperare bilaterală în baza rezultatelor Comisiei Economice Mixte care a avut loc la Budapesta, în perioada 8-9 aprilie 2021, manifestând un interes deosebit pentru materializarea, în cel mai scurt timp posibil, a Camerei bilaterale de comerț, instrument esențial de stimulare a investițiilor reciproce. Cei doi demnitari au discutat, de asemenea, aspecte privind cooperarea în domeniul energiei, confirmând obiectivul reducerii dependenței celor două state față de surse externe. De asemenea, cei doi miniștri au examinat posibilitățile de dezvoltare a turismului în plan bilateral, cu respectarea condițiilor sanitare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ziua națională a victimelor comunismului. PMP aduce un omagiu martirilor regimului comunist și îndeamnă partidele să respingă tendințele extremiste

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară a adus vineri un omagiu martirilor regimului comunist care au murit în închisori sau care au primit ani grei de temniță, cu ocazia Zilei Naționale a victimelor comunismului, instituită prin lege în anul 2017 pentru a fi marcată la data de 14 mai.

Cu ocazia acestui moment, națiunea română își manifestă veșnica recunoștință pentru sacrificiul luptătorilor pentru libertate, stat de drept și suveranitate, care s-au uitat pe sine pentru a se dedica binelui românilor, arată PMP într-un comunicat.

“Partidul nostru condamnă ferm atrocitățile comuniste din vremurile de tristă amintire și îndeamnă la un moment de reculegere în onoarea eroilor care au trecut la cele veșnice în războiul pentru o lume mai bună și mai dreaptă. De aceea, noi contemporanii democrației românești postrevoluționare, avem nevoie de o clipă de reflecție asupra principiilor și idealurilor naționale care i-au călăuzit în luptă pe martirii anticomuniști”, transmite sursa citată.

Partidul Mișcarea Populară își afirmă, încă o dată atașamentul față de valorile democrației, ale libertății personale, religioase și de exprimare.

“Facem un îndemn la toate formațiunile politice să respingă hotărât tendințele radicale și extremiste care au început să se manifeste în societatea noastră. România și-a învățat lecția de istorie prin propriile trăiri și niciodată nu va mai fi obligată să-și treacă cetățenii, prin supliciile comuniste”, conchide sursa menționată.

 

La 14 mai este marcată, pe întreg cuprinsul României, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în amintirea faptelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist, informează Agerpres.

Ziua a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care stabileşte sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de către autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

Continue Reading

POLITICĂ

George Maior, ambasador în Iordania. România are un nou ambasador și în Germania. Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare pentru 12 șefi de misiuni diplomatice

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, între care noi ambasadorii ai țării noastre în Germania și în Iordania, parte a unui amplu proces de schimbare a șefilor de misiuni diplomatice care cuprinde 31 de posturi.

Între numirile celor 12 șefi de misiuni diplomatice se regăsesc numirea lui George Maior, fost ambasador în SUA și fost director al Serviciului Român de Informații, în Iordania și numirea Adrianei Stănescu în Germania.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat următoarele decrete:

  • Decret privind acreditarea domnului Gruia Otiliu Jacotă în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Algeriană Democratică şi Populară, cu reședința la Alger;
  • Decret privind acreditarea doamnei Monica-Mihaela Ştirbu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federativă a Braziliei, cu reședința la Brasilia;
  • Decret privind acreditarea domnului Floricel-Paul Mocanu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Chile, cu reședința la Santiago de Chile;
  • Decret privind acreditarea doamnei Theodora Magdalena Mircea în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României Republica Cuba, cu reședința la Havana;
  • Decret privind acreditarea domnului Călin-Rolo Stoica în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Estonia, cu reședința la Tallinn;
  • Decret privind acreditarea domnului George Cristian Maior în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Haşemit al Iordaniei, cu reședința la Amman;
  • Decret privind acreditarea domnului Mugurel Ioan Stănescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Kuwait, cu reședința la Kuwait;
  • Decret privind acreditarea doamnei Madălina Lupu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kazahstan, cu reședința la Nur-Sultan;
  • Decret privind acreditarea doamnei Alexandrina-Livia Rusu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Marele Ducat al Luxemburgului, cu reședința la Luxemburg;
  • Decret privind acreditarea doamnei Adriana-Loreta Stănescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federală Germania, cu reședința la Berlin;
  • Decret privind acreditarea domnului Marius-Gabriel Lazurca, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite Mexicane, în Republica Nicaragua, în Republica El Salvador şi în Republica Costa Rica şi în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Guatemala, cu reședința la Ciudad de Mexico;
  • Decret privind acreditarea doamnei Maria Ciobanu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Maroc, şi în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Islamică Mauritania, cu reședința la Rabat.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis la începutul lunii martie către Comisiile pentru Politică Externă și Comisiile pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din cadrul Senatului, respectiv Camerei Deputaților din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a unui număr de 26 de candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, în urma aprobării numirii acestora de către președintele Klaus Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, de la Palatul Cotroceni, relaxări substanțiale ale măsurilor restrictive luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19, șeful statului prezentând un calendar al măsurilor, care începe chiar din 15 mai, când dispare obligativitatea măștii purtării măştii de protecţie în exterior, cu câteva excepţii, respectiv pieţele, târgurile şi staţiile de transport public în comun, dispar restricțiile de circulație noaptea, iar magazinele pot reveni la programul normal de funcționare.

“Din 15 mai se elimină portul măştii în exterior cu câteva excepţii – pieţe, târguri şi staţiile de autobuz. (…) În aer liber se renunţă la mască”, a spus şeful statului, joi, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

“A fost prea multă suferință în România și-mi pare rău pentru toți cei care au suferit de pe urma acestei boli. Trebuie să ne amintim și de medici, personalul medical, ei au fost eroii noștri. Le datorăm mulțumiri. Trebuie să ne fie foarte clar că suntem deja în plină pregătire pentru România post-pandemică. Dacă ne vaccinăm cu toții, pandemia se va reduce și se va termina. Nu îmi doresc ca România post-pandemie să fie identică cu cea de dinaintea pandemiei. Am suferit mult, am învățat mult, avem șansa să facem o Românie mai bună. (…) România post-pandemie trebuie să fie România în care implementăm reformele. Campania de vaccinare a prins viteză. (…) Vom avea o relaxare pas cu pas”, a afirmat el, precizând că țintele de vaccinare sunt 5 milioane de cetățeni la 1 iunie, 6 milioane la 1 iulie și 7 milioane la 1 august.

De asemenea, el a precizat că tot din 15 mai se elimină restricţiile de circulaţie noaptea şi asupra programului agenţilor comerciali.

“Activităţile sportive – posibile cu 25% din locuri ocupate. În interior vom avea de asemenea relaxări care încep majoritatea din 1 iunie”, a mai spus Iohannis.

De asemenea, din data de 1 iunie va crește numărul de participanți acceptați la evenimente (sportive, nunți, botezuri etc.) si va dispărea orice restricție de număr dacă organizatorul evenimentului garantează că toți participanții sunt vaccinați. Astfel, de la 1 iunie, nunțile vor putea fi organizate în exterior cu maxim 70 de participanți, iar în interior cu maxim 50 de participanți

În ceea ce privește școlile, președintele Iohannis a spus că nu se modifică actualele prevederi, acestea urmând să se deschidă pentru toți elevii doar dacă rata de incidență coboară sub un caz la mia de locuitori. Cu toate acestea, Iohannis a spus că ”e foarte probabil ca anul școlar să se încheie cu toți elevii în școală”.

Preşedintele Iohannis a avut o şedinţă de lucru cu premierul Florin Cîţu, mai mulţi membri ai Guvernului, cu şeful DSU, Raed Arafat, şi directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Adriana Pistol. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, despre rezolvarea situației românilor reținuți în centrele pentru migranți din Regatul Unit: Nu ați greșit când ați trimis opt deputați USR PLUS în PE

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Campania de reducere a extremismului online inițiată de Emmanuel Macron și Jacinda Ardern a fost impulsionată cu sprijinul SUA

Alin Mituța14 hours ago

Alin Mituța: Poliția de frontieră britanică va opri reținerile cetățenilor români în centrele pentru migranți

SUA17 hours ago

Bloomberg: SUA și UE au ajuns la un acord temporar privind tarifele la importurile de oțel și aluminiu

U.E.17 hours ago

UE salută comunicarea la nivel tehnic între Armenia și Azerbaidjan și continuă monitorizarea situației îngrijorătoare din zona comună de graniță

SUA19 hours ago

Secretarul de stat american Antony Blinken a trimis un emisar la Tel Aviv pentru detensionarea conflictului dintre Israel și militanții palestinieni

ROMÂNIA20 hours ago

Marcel Ciolacu, sunat de premierul Florin Cîțu privind PNRR: Îi voi pune la dispoziție toți specialiștii PSD

NATO2 days ago

Ministrul apărării și comandantul Forțelor pentru Operații Speciale SUA în Europa au discutat despre descurajarea Rusiei și asigurarea stabilității la Marea Neagră

FONDURI EUROPENE2 days ago

Ministrul Cristian Ghinea, despre viziunea integratoare buget național – PNRR: “Cine coordonează asta? Eu împreună cu primul ministru”

POLITICĂ2 days ago

Ziua națională a victimelor comunismului. PMP aduce un omagiu martirilor regimului comunist și îndeamnă partidele să respingă tendințele extremiste

Mircea Hava5 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO6 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending