Connect with us

ONU

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire la New York cu Eric Swalwell: Congresmanul american a apreciat angajamentul ferm al României în calitate de Partener Strategic al SUA

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut, joi, la New York, o întrevedere cu Eric Swalwell, membru al Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, membru al Comitetului Special pentru Informaţii şi preşedinte al Subcomitetului acestuia pentru modernizarea şi pregătirea serviciilor de informaţii (Intelligence Modernization and Readiness).

Discuţia a avut loc în contextul prezenţei în SUA a ministrului Bogdan Aurescu, pentru participarea la lucrările segmentului de nivel înalt al Adunării Generale a ONU, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întrevederii, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanţa acordată de România consolidării Parteneriatului Strategic şi dialogului politic cu SUA. A trecut în revistă contactele frecvente şi de substanţă din ultima perioadă, inclusiv participarea preşedintelui Biden la Summitul B9 găzduit cu succes în luna mai de preşedintele Klaus Iohannis. Aurescu a vorbit şi despre discuţiile pe care le-a avut cu secretarul de stat Antony Blinken şi cu consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan.

“Acest calendar de contacte reflectă maturitatea relaţiei bilaterale la zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii şi semnarea Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România – documente care reprezintă fundamentul actual al Parteneriatului Strategic şi pe care şeful diplomaţiei române le-a negociat în numele statului român în urmă cu mai bine de 10 ani”, a transmis MAE.

Ministrul român a arătat că momentul aniversar reprezintă o oportunitate de bilanţ al Parteneriatului Strategic, aflat la un nivel excelent de profunzime şi substanţă.

De asemenea, a subliniat că anul viitor se vor împlini 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, ceea ce va crea noi oportunităţi pentru dezvoltarea acestuia. A accentuat dorinţa de a concretiza posibilităţi suplimentare de cooperare între România şi SUA, pe toate dimensiunile parteneriatului, inclusiv în ceea ce priveşte componenta parlamentară. Oficialul american a exprimat apreciere pentru angajamentul ferm al României în calitate de Partener Strategic al SUA, precum şi pentru contribuţia esenţială a ţării noastre la stabilitatea şi rezilienţa regională, consolidarea securităţii transatlantice şi promovarea valorilor şi intereselor comune.

Şeful diplomaţiei române a salutat vizitele făcute în România de delegaţii ale Congresului SUA în cursul anului 2021 şi a subliniat importanţa întăririi în continuare a cooperării pe linie parlamentară, inclusiv prin grupurile de prietenie din legislativele celor două ţări, şi a susţinut necesitatea organizării de noi astfel de vizite în România în viitorul apropiat.

Cei doi oficiali au avut un schimb de vederi cu privire la situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, rezultând un nivel înalt de convergenţă cu privire la existenţa unor provocări persistente de securitate, care – aşa cum a subliniat ministrul de externe al României – necesită consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic al NATO, într-o abordare unitară şi coerentă. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o prezenţă militară crescută a SUA în România şi în regiune.

De asemenea, şeful diplomaţiei române a subliniat importanţa consolidării prezenţei economice şi de investiţii americane în regiune, reiterând necesitatea unei implicări inclusiv financiare a SUA în concretizarea Rail2Sea, proiect strategic de interconectare regională promovat de România şi în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări şi care va putea aduce o contribuţie relevantă la dezvoltarea economică a regiunii, precum şi la mobilitatea militară pe Flancul Estic al NATO.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat şi importanţa deosebită pentru România şi cetăţenii români a accederii în programul Visa Waiver. A punctat, astfel, necesitatea înregistrării unor progrese tangibile pentru atingerea acestui obiectiv comun al României şi al SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

În cadrul COP26, UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a aprobat miercuri concluziile care stabilesc poziția Uniunii Europene în vederea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 la Glasgow, informează comunicatul oficial. 

Concluziile accentuează faptul că trebuie să se intensifice extrem de grabnic răspunsul mondial în contextul urgenței climatice și subliniază necesitatea unei tranziții climatice juste și echitabile în întreaga lume.

„În prezent, lumea nu este pe cale de a menține încălzirea globală sub 1,5 grade. Sunt necesare mult mai multe eforturi colective pentru a menține temperatura planetei noastre în limite sigure. În cadrul COP26, UE va solicita tuturor părților la Acordul de la Paris să propună obiective naționale ambițioase de reducere a emisiilor, iar țărilor dezvoltate să sporească finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Având în vedere concluziile adoptate astăzi, UE are nu numai voința, ci și un mandat puternic de a conduce discuțiile în direcția cea bună, în direcția protejării planetei spre beneficiul tuturor și situându-se de partea celor care sunt cei mai vulnerabili la schimbările climatice”, a transmis Andrej Vizjak, ministrul sloven al mediului. 

Mai mult, concluziile invită toate părțile să prezinte contribuții ambițioase stabilite la nivel național (CSN) și să recunoască necesitatea de a intensifica eforturile de adaptare în mod colectiv.

Concluziile reamintesc că UE și statele sale membre sunt cei mai mari contribuitori mondiali la finanțarea combaterii schimbărilor climatice și că își confirmă încă o dată angajamentul continuu de a intensifica mobilizarea finanțării pe plan internațional a acțiunilor climatice. Ele invită alte țări dezvoltate să își majoreze contribuțiile ca parte a obiectivului colectiv al țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an până în 2020 și apoi până în 2025.

Concluziile stabilesc poziția UE în ceea ce privește cooperarea voluntară în temeiul articolului 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând țărilor să comercializeze reduceri ale emisiilor. De asemenea, ele stabilesc poziția UE în ceea ce privește calendarele comune pentru angajamentele de reducere a emisiilor incluse în CSN-ul fiecărei țări.

În vederea obținerii unui consens la Glasgow, Consiliul își exprimă preferința pentru un calendar comun de cinci ani pentru CSN ale tuturor părților, care să urmeze a fi pus în aplicare de UE începând cu 2031, numai în cazul în care toate părțile ar fi obligate să facă acest lucru și într-o manieră compatibilă cu legislația europeană privind clima.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Citiți și: Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Printre altele, părțile trebuie să convină asupra detaliilor așa-numitului articol 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând părților să comercializeze reduceri ale emisiilor. În plus, părțile vor încerca să stabilească un calendar comun pentru CSN-urile lor. Discuțiile la nivel mondial se axează pe stabilirea unui calendar comun pe cinci ani sau pe zece ani.

Continue Reading

MEDIU

Papa Francisc: COP26 trebuie să ofere de urgență răspunsuri eficace privind criza ecologică fără precedent și să dea o speranță concretă generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2014 / Source - EP

Papa Francisc s-a întâlnit luni, la Vatican, cu clerici și oameni de știință din întreaga lume, pentru a adopta o poziție comună în favoarea protecției mediului înconjurător, înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice, programată între 1 și 12 noiembrie la Glasgow, în Scoția, informează  Vatican News.

„COP26 de la Glasgow trebuie, de urgenţă, să ofere răspunsuri eficace crizei ecologice fără precedent şi crizei valorilor pe care o trăim şi să ofere totodată o speranţă concretă generaţiilor viitoare”, a transmis Papa. 

Reuniunea de o zi a avut ca temă: „Credință și știință: înaintea COP26”, fiind o inițiativă a Vaticanului, născută la propunerea ambasadelor Marii Britanii și Italiei. Aceasta s-a dezvoltat prin intermediul unor întâlniri virtuale lunare, în cadrul cărora liderii religioși și oamenii de știință au putut să-și împărtășească preocupările și dorințele pentru o mai mare responsabilitate față de planetă.

În discursul său adresat participanților la întâlnire, Papa Francisc și-a exprimat recunoștința pentru prezența lor, care arată „dorința de a aprofunda dialogul cu experții științifici”. 

Mai mult, Papa a făcut apel  la  respectul pentru creație, pentru aproapele nostru, pentru noi înșine, “pentru a intra într-un dialog reciproc în vederea protejării naturii, a apărării celor săraci și a construirii unor rețele de respect și fraternitate”.

Papa Francisc denunţă frecvent comportamentele care au efecte nocive asupra mediului, rădăcinile conflictelor: aviditate, indiferenţă, ignoranţă, teamă, nedreptate, nesiguranţă şi violenţă.

„Abuzurile noastre, războaiele pe care le ducem împotriva climei, îi afectează pe cei mai nevoiaşi dintre noi”, a mai spus acesta, făcând apel la „un pelerinaj spre o economie curată, decarbonizată şi care utilizează într-o proporţie mai mare energiile regenerabile”. 

În context, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a încurajat pe tineri să mențină presiunea asupra guvernelor lor, cărora să le „dea exemplu” și să le ”ceară socoteală” în legătură cu acțiunile pe care le întreprind în lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU îndeamnă tânăra generație să mențină presiunea asupra guvernelor în combaterea schimbărilor climatice: Tinerii trebuie să-și facă auzite vocile

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a încurajat pe tineri să mențină presiunea asupra guvernelor lor, cărora să le ”dea exemplu” și să le ”ceară socoteală” în legătură cu acțiunile pe care le întreprind în lupta împotriva schimbărilor climatice, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Tinerii au reprezentat avangarda în a propune soluţii pozitive, a cere dreptate în privinţa climei şi a cere socoteală conducătorilor. Avem nevoie ca tinerii de pretutindeni să continue să-şi facă auzite vocile”, a declarat Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat în faţa a 400 de tineri din toată lumea, reuniţi la Milano.

”Solidaritatea şi cererile voastre de a trece la acţiune sunt un exemplu. Liderii naţionali trebuie să vă urmeze exemplul şi să se asigure că reuşesc să realizeze ambiţia şi rezultatele de care avem nevoie la COP26 şi mai departe”, a subliniat Guterres.

Cei 400 de tineri între 15 şi 29 de ani, reuniţi la Milano din aproape 200 de ţări, urmau să prezinte joi miniştrilor participanţi o viziune comună asupra urgenţelor climatice şi acţiunilor pe care le consideră prioritare.

Îndemnul secretarului general la ONU la adresa tinerei generații vine după cea de-a 76-a reuniune a Adunării Generale a Națiunilor Unite în cadrul căreia mai mulți lideri au atras atenția asupra credințelor distructive ale omenirii potrivit cărora ”altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna.”, dar și asupra ”actelor de război împotriva mediului înconjurător”.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA18 mins ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.26 mins ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

POLITICĂ3 hours ago

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Daniel Buda3 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, mesaj către Comisia Europeană: Un venit minim garantat pentru fermieri va trebui să fie următorul obiectiv

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Natalia Gavrilița a semnat, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending