Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu, la 70 de ani de la semnarea Cartei ONU: ”Acest document fundamental a permis Națiunilor Unite să-și consolideze vocația universală”

Published

on

70 years onuMinisterul Afacerilor Externe salută aniversarea a 70 de ani de la semnarea, la San Francisco, la 26 iunie 1945, a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), document fundamental şi definitoriu pentru organizarea politică a relaţiilor internaţionale, după experienţa tragică a celui de-Al Doilea Război Mondial, se arată într-un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro.

În ciuda enormelor provocări şi multiplelor transformări pe care le-a cunoscut, de-a lungul celor 7 decenii, comunitatea internaţională, Carta ONU s-a dovedit a fi un document flexibil şi vizionar, destinat menţinerii păcii şi prevenirii unei noi conflagraţii mondiale.

aurescu„Pe parcursul celor 70 de ani, relevanţa Cartei ONU a fost pusă în evidență de schimbările geopolitice din relațiile internaționale. Totodată, valoarea acestui document fondator s-a dovedit în condiţiile dinamicii impuse de procesul decolonizării, de implicaţiile Războiului Rece, de globalizarea economică, contribuind la promovarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept. Evoluţia numărului de membri ai ONU – de la 51 state fondatoare la 193 în prezent – vorbeşte de la sine despre actualitatea şi importanţa Cartei, care a permis ONU să-şi consolideze vocaţia universală şi legitimitatea pe cele trei mari paliere de acţiune: pacea şi securitatea internaţionale, dezvoltarea şi drepturile omului, precum şi statutul de cea mai cuprinzătoare organizaţie de cooperare internaţională şi principală sursă de drept internaţional”, a declarat, cu acest prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Aderarea României la ONU, în 1955, a fost rezultatul aspiraţiei naţionale pentru valorile universale ale Organizației, în concordanță cu interesele României pe plan internaţional.

Aniversarea a 70 de ani de la semnarea Cartei ONU oferă Ministerului Afacerilor Externe ocazia de a reitera ataşamentul României – care aniversează în acest an 60 de ani de când a devenit stat membru – faţă de obiectivele şi valorile organizaţiei mondiale, precum şi respectul constant faţă de acţiunile instituţiilor din sistemul ONU, ca principal cadru global de cooperare între subiectele de drept internaţional şi de codificare a unor norme de drept internaţional.

Informaţii suplimentare

Carta ONU nu este doar rezultatul deliberărilor şi negocierilor multilaterale de la Conferinţa de la San Francisco din 1945. Adoptarea sa a fost rezultatul unui proces îndelungat de elaborare, desfăşurat pe aproape tot parcursul războiului, stimulat de viziunea politică a Aliaţilor care au conceput ONU ca pe un instrument fundamental al ordinii postbelice, care să ţină cont de experienţele reuşite şi eşecurile Societăţii Naţiunilor, de noile configuraţii geostrategice şi, mai ales, de ansamblul valorilor civilizaţiei occidentale, atât de profund bulversate de război.

Astfel, Declaraţia Comună a Preşedintelui Statelor Unite şi Primului Ministru al Marii Britanii, semnată la 14 august 1941, cunoscută şi sub numele de „Carta Atlantică“, stabilea deja un set de principii fundamentale care aveau să fie reflectate în viitoarea Cartă ONU, printre care securitatea colectivă, mecanismele de reglementare paşnică a disputelor şi cadrul de cooperare economică şi socială. Încă de pe atunci, aceste principii şi-au manifestat forţa de atracţie pentru state din toate continentele în jurul cauzei comune a Aliaţilor şi a servit la izolarea statelor agresoare şi a ideologiei de tip fascist.

La 1 ianuarie 1942, Declaraţia Naţiunilor Unite, semnată la Washington de 26 puteri beligerante, a consemnat sprijinul pentru viitoarea Cartă ONU. Ulterior, 21 de alte state au aderat la Declaraţie, alcătuind deja configuraţia membrilor fondatori ai organizaţiei mondiale.

A urmat Declaraţia celor Patru Naţiuni, semnată în octombrie 1943 la Moscova de către guvernele Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice şi Chinei, primul document prin care semnatarii recunoşteau „necesitatea creării, cât mai curând posibil din punct de vedere practic, a unei organizaţii internaţionale generale, bazate pe principiul egalităţii suverane a tuturor statelor iubitoare de pace, deschise participării tuturor acestor state, mari sau mici, la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale“.

Ca urmare a acestui angajament formal, în cursul anului 1944, reprezentanţii celor patru mari puteri aliate au elaborat, la Dumbarton Oaks, Washington, un set de Propuneri privind crearea uneiOrganizaţii Internaţionale Generale. Acestea au cuprins majoritatea clauzelor necesare unei bune funcţionări a viitoarei organizaţii, cu excepţia procedurilor de vot în Consiliul de Securitate.

La Conferinţa de la Ialta din februarie 1945, liderii Statelor Unite, Marii Britanii si Uniunii Sovietice au convenit asupra soluţionării punctelor divergente rămase şi au convocat Conferinţa Naţiunilor Unite de la San Francisco. Conferinţa de la San Francisco a început la 25 aprilie 1945, negocierile conducând la finalizarea proiectului Cartei, la 25 iunie, şi semnarea acesteia de către delegaţi ai 50 de state, la 26 iunie 1945. Carta ONU a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, dată considerată oficial Ziua Naţiunilor Unite.

La 14 decembrie 1955, Adunarea generală a ONU a decis, prin rezoluţia A/RES/995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

MApN și Avioane Craiova au semnat un contract de modernizare pentru zece aeronave IAR-99 la fabrica de la Craiova

Published

on

© Wikipedia

Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, și Avioane Craiova S.A. au semnat vineri, 14 august, la Craiova, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, contractul pentru „Revitalizarea și modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale în configurația IAR-99 SM”, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Contractul, în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, are o durată de patru ani, ultima aeronavă modernizată urmând a fi livrată în termen de 48 de luni de la semnarea documentului.

Ministrul apărării naționale a apreciat importanța semnării acestui contract atât pentru Armata României, cât și pentru industria națională de apărare, și a exprimat speranța că „prima aeronavă modernizată va intra în testele de verificare după 22 de luni”.

Obiectivul principal al revitalizării și modernizării avioanelor IAR-99 Standard în varianta IAR-99 Standard Modernizat – IAR-99 SM este realizarea unor aeronave de școală și antrenament necesare pregătirii avansate a piloților pentru trecerea la zborul pe aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Totodată, programul de înzestrare are ca scop menținerea capabilității aeriene de sprijin aerian apropiat și intervenția împotriva țintelor aeriene de viteză mică.

„Prin acest program, dincolo de antrenamentul de zbor, piloții vor putea fi pregătiți și pentru antrenamentul de luptă și vor folosi această capabilitate pentru sprijinul aerian în acțiuni militare concrete”, a spus ministrul Ciucă.

Prin semnarea contractului cu Avioane Craiova S.A, Ministerul Apărării Naționale respectă strategia asumată în implementarea programelor majore de înzestrare, respectiv angajarea, la nivelul maxim posibil, a resurselor din industria de apărare din România.

Lucrările de revitalizare și modernizare ale aeronavelor IAR-99 Standard la Avioane Craiova S.A. se vor realiza și prin implicarea altor operatori economici români și străini, ceea ce va conduce la dezvoltarea pe orizontală a industriei naționale.

Ministrul apărării naționale a concluzionat că proiectul început astăzi este unul complex, de anvergură, și „sperăm ca el să reprezinte un punct de plecare pentru dezvoltarea și evoluția tehnologică în industria aeronautică românească, ale cărei produse sunt atât de necesare Forțelor Aeriene Române”.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova solicită sprijinul României pentru a achiziționa Redemsivir și vaccin împotriva COVID-19

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Republica Moldova a cerut sprijinul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus, informează Digi24.

Directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale  din R. Moldova (AMDM), Eremei Priseajniuc, a fost miercuri și joi la București, unde s-a întâlnit cu Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, cu omologul său de la Agenția Medicamentului din România, Bujor Eugen Almășan, dar și cu europarlamentarul Cristian Bușoi.

“Rugămintea noastră este să examinați posibilitatea includerii Republicii Moldova în această solicitare pentru obținerea medicamentului Remdesevir, precum și a vaccinurilor Anti-Covid-19, pentru inițierea imunizării populației Republicii Moldova, în special din grupurile de risc major din țara noastră (lucrători medicali, persoane vârstnice, persoane cu comorbidități, copii etc.)” i-a spus Eremei Priseajniuc lui Raed Arafat, potrivit unui comunicat al AMDM.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump anunță că Israelul și Emiratele Arabe Unite au ajuns la “un acord de pace istoric” și vor stabili relații diplomatice

Published

on

© The White House/ Flickr

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice, a anunţat joi pe Twitter preşedintele american Donald Trump, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed, informează Agerpres.


Acordul a fost anunţat şi de Emiratele Arabe Unite.

”În cadrul unei discuţii cu preşedintele Trump şi prim-ministrul Netanyahu, a fost convenit un acord pentru oprirea unor noi anexări israeliene în teritoriile palestiniene. EAU şi Israel au convenit de asemenea să coopereze şi să stabilească o foaie de parcurs pentru stabilirea relaţiilor diplomatice”, a anunţat pe Twitter prinţul Sheikh Mohammed Bin Zayed.


Emiratele Arabe Unite vor fi astfel a treia ţară arabă care stabileşte relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending