Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu, la 70 de ani de la semnarea Cartei ONU: ”Acest document fundamental a permis Națiunilor Unite să-și consolideze vocația universală”

Published

on

70 years onuMinisterul Afacerilor Externe salută aniversarea a 70 de ani de la semnarea, la San Francisco, la 26 iunie 1945, a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), document fundamental şi definitoriu pentru organizarea politică a relaţiilor internaţionale, după experienţa tragică a celui de-Al Doilea Război Mondial, se arată într-un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro.

În ciuda enormelor provocări şi multiplelor transformări pe care le-a cunoscut, de-a lungul celor 7 decenii, comunitatea internaţională, Carta ONU s-a dovedit a fi un document flexibil şi vizionar, destinat menţinerii păcii şi prevenirii unei noi conflagraţii mondiale.

aurescu„Pe parcursul celor 70 de ani, relevanţa Cartei ONU a fost pusă în evidență de schimbările geopolitice din relațiile internaționale. Totodată, valoarea acestui document fondator s-a dovedit în condiţiile dinamicii impuse de procesul decolonizării, de implicaţiile Războiului Rece, de globalizarea economică, contribuind la promovarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept. Evoluţia numărului de membri ai ONU – de la 51 state fondatoare la 193 în prezent – vorbeşte de la sine despre actualitatea şi importanţa Cartei, care a permis ONU să-şi consolideze vocaţia universală şi legitimitatea pe cele trei mari paliere de acţiune: pacea şi securitatea internaţionale, dezvoltarea şi drepturile omului, precum şi statutul de cea mai cuprinzătoare organizaţie de cooperare internaţională şi principală sursă de drept internaţional”, a declarat, cu acest prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Aderarea României la ONU, în 1955, a fost rezultatul aspiraţiei naţionale pentru valorile universale ale Organizației, în concordanță cu interesele României pe plan internaţional.

Aniversarea a 70 de ani de la semnarea Cartei ONU oferă Ministerului Afacerilor Externe ocazia de a reitera ataşamentul României – care aniversează în acest an 60 de ani de când a devenit stat membru – faţă de obiectivele şi valorile organizaţiei mondiale, precum şi respectul constant faţă de acţiunile instituţiilor din sistemul ONU, ca principal cadru global de cooperare între subiectele de drept internaţional şi de codificare a unor norme de drept internaţional.

Informaţii suplimentare

Carta ONU nu este doar rezultatul deliberărilor şi negocierilor multilaterale de la Conferinţa de la San Francisco din 1945. Adoptarea sa a fost rezultatul unui proces îndelungat de elaborare, desfăşurat pe aproape tot parcursul războiului, stimulat de viziunea politică a Aliaţilor care au conceput ONU ca pe un instrument fundamental al ordinii postbelice, care să ţină cont de experienţele reuşite şi eşecurile Societăţii Naţiunilor, de noile configuraţii geostrategice şi, mai ales, de ansamblul valorilor civilizaţiei occidentale, atât de profund bulversate de război.

Astfel, Declaraţia Comună a Preşedintelui Statelor Unite şi Primului Ministru al Marii Britanii, semnată la 14 august 1941, cunoscută şi sub numele de „Carta Atlantică“, stabilea deja un set de principii fundamentale care aveau să fie reflectate în viitoarea Cartă ONU, printre care securitatea colectivă, mecanismele de reglementare paşnică a disputelor şi cadrul de cooperare economică şi socială. Încă de pe atunci, aceste principii şi-au manifestat forţa de atracţie pentru state din toate continentele în jurul cauzei comune a Aliaţilor şi a servit la izolarea statelor agresoare şi a ideologiei de tip fascist.

La 1 ianuarie 1942, Declaraţia Naţiunilor Unite, semnată la Washington de 26 puteri beligerante, a consemnat sprijinul pentru viitoarea Cartă ONU. Ulterior, 21 de alte state au aderat la Declaraţie, alcătuind deja configuraţia membrilor fondatori ai organizaţiei mondiale.

A urmat Declaraţia celor Patru Naţiuni, semnată în octombrie 1943 la Moscova de către guvernele Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice şi Chinei, primul document prin care semnatarii recunoşteau „necesitatea creării, cât mai curând posibil din punct de vedere practic, a unei organizaţii internaţionale generale, bazate pe principiul egalităţii suverane a tuturor statelor iubitoare de pace, deschise participării tuturor acestor state, mari sau mici, la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale“.

Ca urmare a acestui angajament formal, în cursul anului 1944, reprezentanţii celor patru mari puteri aliate au elaborat, la Dumbarton Oaks, Washington, un set de Propuneri privind crearea uneiOrganizaţii Internaţionale Generale. Acestea au cuprins majoritatea clauzelor necesare unei bune funcţionări a viitoarei organizaţii, cu excepţia procedurilor de vot în Consiliul de Securitate.

La Conferinţa de la Ialta din februarie 1945, liderii Statelor Unite, Marii Britanii si Uniunii Sovietice au convenit asupra soluţionării punctelor divergente rămase şi au convocat Conferinţa Naţiunilor Unite de la San Francisco. Conferinţa de la San Francisco a început la 25 aprilie 1945, negocierile conducând la finalizarea proiectului Cartei, la 25 iunie, şi semnarea acesteia de către delegaţi ai 50 de state, la 26 iunie 1945. Carta ONU a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, dată considerată oficial Ziua Naţiunilor Unite.

La 14 decembrie 1955, Adunarea generală a ONU a decis, prin rezoluţia A/RES/995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ziua Internațională Anticorupție. Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall: Pentru a progresa ca țară trebuie eradicată atât ”mica corupție” (bacșis sau șpaga), cât și ”marea corupție” din orice domeniu

Published

on

Pentru a progresa ca țară, trebuie eradicată atât ”mica corupție”, cât și ”marea corupție” din orice domeniu, a menționat într-un mesaj pe pagina sa de Facebook fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, cu prilejul Zilei Internaționale Anticorupție.

”În România, corupția a devenit un flagel împotriva căruia trebuie luptat pe toate planurile, în condițiile în care 76% din români cred că mita și relațiile sunt cea mai ușoară cale de a obține servicii publice.”, a menționat Birchall care a invocat în debutul mesajului un citat al lui Edmund Burke și anume că ”pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.”

Ana Birchall consideră că toleranța față de corupție, indiferent de nivelul la care se manifestă, duce la perpeturarea stării de sărăcie pentru milioane de români.

”Corupţia nu afectează doar încrederea cetăţenilor faţă de instituţiile statului şi unii faţă de alţii, dar îi privează pe români de accesul la servicii de calitate, iar cetăţeanul, în calitatea sa de contribuabil, dar şi beneficiar al serviciilor publice, are dreptul la o prestaţie onestă şi integră din partea statului şi a tuturor celor din jur.”, a mai scris Birchall.

Corupția poate fi combătută prin legislație, educație și instituții puternice, consideră fostul ministru al Justiției.

Astfel, ”România se poate însănătoși și astfel se poate asigura domnia legii sau <<dictatura legii>>, așa cum am spus în primele declarații când am revenit acasă, în 2003! Dar acest lucru depinde de fiecare dintre noi, depinde de cum fiecare dintre noi înțelegem să ducem această luptă împotriva unui fenomen generalizat și perpetuat timp de zeci de ani.”, a mai spus Ana Birchall.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Agenția Mondială Antidoping interzice Rusiei să participe la Jocurile Olimpice de la Tokyo și la Cupa Mondială de fotbal din Qatar

Published

on

© Russian Olympic Committee

Agenția Mondială Antidoping a decis în unanimitate să interzică Rusiei participarea la competiții sportive internaționale timp de patru ani pentru infracțiuni de dopaj, relatează presa de pe întreg mapamondul.

Potrivit deciziei citate de The Guardian și Deutsche Welle, Rusia are acum 21 de zile la dispoziție pentru a contesta sentința potrivit căreia i-a fost interzisă participarea la Jocurile Olimpice de vară din 2020 de la Tokyo, la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 de la Beijing, la Cupa Mondială de fotbal din Qatar din 2022.

Decizia cu pricinpa este cea mai severă sancțiune împotriva Rusiei, care a fost acuzată că a desfășurat un program de dopaj sistemic și a șters probele de laborator.

Sportivii ruși individuali, care sunt capabili să demonstreze că nu au fost implicați în nicio activitate de dopaj, vor putea concura independent sub un drapel neutru.

După ce a primit o interdicţie şi pentru jocurile de iarnă de la PyeongChang din Coreea de Sud în 2018, Rusia şi agenţia sa antidoping au primit clemenţă în septembrie 2018, dar oficialii ruşi au fost prinşi din nou manipulând datele de la laboratoarele lor antidoping şi încercând să-i păcălească pe investigatorii agenţiei mondiale.

Toată situaţia reprezintă un nou episod din lungul scandal de doping din Rusia care afectează de ceva timp comunitatea sportivă internaţională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Mii de persoane au format un lanț uman la Bruxelles pentru a atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© Climate Coalition BE/ Twitter

Mii de persoane au format un lanț uman în centrul capitalei belgiene, Bruxelles, cu scopul de a atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice, anunță Reuters.

Potrivit Poliției, aproximativ 2.400 de persoane au luat parte la manifestația pașnică, care a înconjurat Parlamentul Federal belgian și Palatul Regal.


Demonstrația, care a durat două ore, a avut loc în contextul în care la Madrid se desfășoară Conferința ONU pentru Schimbările Climate.

La 7 decembrie, trei dintre laureații Premiului Nobel din acest an, invitați să comenteze pe marginea conferinței ONU privind clima (COP25) în desfășurare la Madrid, au avertizat că Schimbările climatice afectează omenirea în mod ”disproporționat”, iar acum ”este momentul potrivit” pentru a acționa.

”În viitorul apropiat, încălzirea planetei ar putea pune cu adevărat în pericol majoritatea câştigurilor realizate împotriva sărăciei la nivel mondial”, a declarat Esther Duflo, una dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru Economie din 2019. Alături de colegii săi, cercetătoarea a fost recompensată pentru ”introducerea unei abordări pentru a obţine răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale”, conform anunţului făcut în luna octombrie la Institutul Karolinska din Stockholm.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending