Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu, la 70 de ani de la semnarea Cartei ONU: ”Acest document fundamental a permis Națiunilor Unite să-și consolideze vocația universală”

Published

on

70 years onuMinisterul Afacerilor Externe salută aniversarea a 70 de ani de la semnarea, la San Francisco, la 26 iunie 1945, a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), document fundamental şi definitoriu pentru organizarea politică a relaţiilor internaţionale, după experienţa tragică a celui de-Al Doilea Război Mondial, se arată într-un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro.

În ciuda enormelor provocări şi multiplelor transformări pe care le-a cunoscut, de-a lungul celor 7 decenii, comunitatea internaţională, Carta ONU s-a dovedit a fi un document flexibil şi vizionar, destinat menţinerii păcii şi prevenirii unei noi conflagraţii mondiale.

aurescu„Pe parcursul celor 70 de ani, relevanţa Cartei ONU a fost pusă în evidență de schimbările geopolitice din relațiile internaționale. Totodată, valoarea acestui document fondator s-a dovedit în condiţiile dinamicii impuse de procesul decolonizării, de implicaţiile Războiului Rece, de globalizarea economică, contribuind la promovarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept. Evoluţia numărului de membri ai ONU – de la 51 state fondatoare la 193 în prezent – vorbeşte de la sine despre actualitatea şi importanţa Cartei, care a permis ONU să-şi consolideze vocaţia universală şi legitimitatea pe cele trei mari paliere de acţiune: pacea şi securitatea internaţionale, dezvoltarea şi drepturile omului, precum şi statutul de cea mai cuprinzătoare organizaţie de cooperare internaţională şi principală sursă de drept internaţional”, a declarat, cu acest prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Aderarea României la ONU, în 1955, a fost rezultatul aspiraţiei naţionale pentru valorile universale ale Organizației, în concordanță cu interesele României pe plan internaţional.

Aniversarea a 70 de ani de la semnarea Cartei ONU oferă Ministerului Afacerilor Externe ocazia de a reitera ataşamentul României – care aniversează în acest an 60 de ani de când a devenit stat membru – faţă de obiectivele şi valorile organizaţiei mondiale, precum şi respectul constant faţă de acţiunile instituţiilor din sistemul ONU, ca principal cadru global de cooperare între subiectele de drept internaţional şi de codificare a unor norme de drept internaţional.

Informaţii suplimentare

Carta ONU nu este doar rezultatul deliberărilor şi negocierilor multilaterale de la Conferinţa de la San Francisco din 1945. Adoptarea sa a fost rezultatul unui proces îndelungat de elaborare, desfăşurat pe aproape tot parcursul războiului, stimulat de viziunea politică a Aliaţilor care au conceput ONU ca pe un instrument fundamental al ordinii postbelice, care să ţină cont de experienţele reuşite şi eşecurile Societăţii Naţiunilor, de noile configuraţii geostrategice şi, mai ales, de ansamblul valorilor civilizaţiei occidentale, atât de profund bulversate de război.

Astfel, Declaraţia Comună a Preşedintelui Statelor Unite şi Primului Ministru al Marii Britanii, semnată la 14 august 1941, cunoscută şi sub numele de „Carta Atlantică“, stabilea deja un set de principii fundamentale care aveau să fie reflectate în viitoarea Cartă ONU, printre care securitatea colectivă, mecanismele de reglementare paşnică a disputelor şi cadrul de cooperare economică şi socială. Încă de pe atunci, aceste principii şi-au manifestat forţa de atracţie pentru state din toate continentele în jurul cauzei comune a Aliaţilor şi a servit la izolarea statelor agresoare şi a ideologiei de tip fascist.

La 1 ianuarie 1942, Declaraţia Naţiunilor Unite, semnată la Washington de 26 puteri beligerante, a consemnat sprijinul pentru viitoarea Cartă ONU. Ulterior, 21 de alte state au aderat la Declaraţie, alcătuind deja configuraţia membrilor fondatori ai organizaţiei mondiale.

A urmat Declaraţia celor Patru Naţiuni, semnată în octombrie 1943 la Moscova de către guvernele Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice şi Chinei, primul document prin care semnatarii recunoşteau „necesitatea creării, cât mai curând posibil din punct de vedere practic, a unei organizaţii internaţionale generale, bazate pe principiul egalităţii suverane a tuturor statelor iubitoare de pace, deschise participării tuturor acestor state, mari sau mici, la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale“.

Ca urmare a acestui angajament formal, în cursul anului 1944, reprezentanţii celor patru mari puteri aliate au elaborat, la Dumbarton Oaks, Washington, un set de Propuneri privind crearea uneiOrganizaţii Internaţionale Generale. Acestea au cuprins majoritatea clauzelor necesare unei bune funcţionări a viitoarei organizaţii, cu excepţia procedurilor de vot în Consiliul de Securitate.

La Conferinţa de la Ialta din februarie 1945, liderii Statelor Unite, Marii Britanii si Uniunii Sovietice au convenit asupra soluţionării punctelor divergente rămase şi au convocat Conferinţa Naţiunilor Unite de la San Francisco. Conferinţa de la San Francisco a început la 25 aprilie 1945, negocierile conducând la finalizarea proiectului Cartei, la 25 iunie, şi semnarea acesteia de către delegaţi ai 50 de state, la 26 iunie 1945. Carta ONU a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, dată considerată oficial Ziua Naţiunilor Unite.

La 14 decembrie 1955, Adunarea generală a ONU a decis, prin rezoluţia A/RES/995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Published

on

© US Air Force/ Facebook

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat miercuri, prin intermediul unui comunicat de presă, că vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, precizează comunicatul citat.

Forțele aeriene americane menționează că dronele MQ-Reaper vor fi desfășurată pentru a doua oară la Câmpia Turzii, amintind că prima astfel de misiune a avut loc în perioada iulie-august 2019, când baza din Polonia care trebuia să găzduiască aceste avioane de luptă fără pilot se afla în construcție.

Dronele de tip MQ-9 efectuează operaţiuni în Polonia începând din mai 2018.

în 2018, publicația Defense News anunța că forțele aeriene ale Statelor Unite ar putea amplasa avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, acolo unde forțele americane au construit un hangar care ar putea fi folosit în acest scop. Potrivit sursei citate, locația ar putea deopotrivă să găzduiască drone MQ-9 Reaper și să sprijine operațiunile de strângere de informații în Europa de Est și Marea Neagră.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

MQ-9 Reaper este un avion de luptă fără pilot utilizat de către Forțele aeriene americane și care poate căuta și ataca ținte la sol cu până la 14 rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Milenialii” se tem mai mult de corupție, sărăcie și șomaj decât de schimbările climatice (sondaj)

Published

on

© Wikipedia

Problemele sociale și conflictele, și nu schimbările climatice, sunt cele mai mari temeri ale generației care s-a născut la sfârșitul mileniului trecut, așa-a zișii ”millenials”, potrivit unui studiu realizat de Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), prezentat în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, anunță DPA, citat de Agerpres.

Corupția, șomajul și sărăcia în creștere se află în fruntea listei temerilor exprimate de cei aproxiamtiv 16.000 de respondenți selectați atât în zonele de conflict, cât și în statele care nu se confruntă cu astfel de probleme.

Terorismul și războaiele au fost, de asemenea, menționate de ”mileniali” printre principalele îngrijorări, în vreme ce încălzirea climatică se află abia pe al optelea loc în lista temerilor.

Mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj cred că un atac nuclear este probabil în următorul deceniu, iar o treime cred că pe parcursul vieții lor vor trăi un al treilea război mondial.

Sondajul a relevat și atitudini contradictorii față de conflictele armate.

Deși cei mai mulți dintre tineri acceptă standardele actuale ce previn crimele de război, o parte semnificativă sunt dispuși să tolereze metode interzise, precum tortura.

”Sondajul a arătat de asemenea cât de mult sunt legate între ele multe temeri complexe pe care le au tinerii”, remarcă preşedintele CICR, Peter Maurer. ”Astăzi noi întrebăm: Ce fel de om doreşti să fii? Nu mai întrebăm <<cum ar trebui să se comporte oamenii>>”, a completat acesta, apreciind că generaţia milenialilor va avea un rol esenţial în abordarea acestor chestiuni.

Continue Reading

NEWS

CNCD l-a amendat pe primarul din Târgu Mureș cu 10.000 de lei după declarațiile sale la adresa comunității rome: Instigă, promovează sau justifică ura, discriminarea față de un anumit grup

Published

on

© Dorin Florea/ Facebook

Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a stabilit că afirmațiile făcute de primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, despre romi și familiile care își doresc copii, încalcă dreptul la demnitate al cetățenilor care aparţin unei clase sociale, respectiv unei minorităţi etnice, constituind un discurs incitator la ură şi depăşind limitele libertăţii de exprimare, edilul fiind amendat cu 10.000 de lei, informează Agerpres.

Decizia CNCD a fost luată cu unanimitate de voturi, potrivit Digi24.

”Sunt binevenite și necesare dezbaterile privind sistemul asistenței sociale, a protecției copilului, însă aceste dezbateri nu se pot transforma în mesaje politice care promovează ura împotriva unor categorii de persoane sau care limitează dreptul la viață intimă, familială și privată de familie (art. 26 din Constituția României). Este de neconceput ca într-un stat democratic să se solicite acordul autorităților pentru a concepe un copil. Comentariile extrem de rasiste, ulterior afirmațiilor domnului primar Dorin Florea, reprezintă un alt element de gravitate a mesajelor în cauză”, explică CNCD.

Sursa amintită mai sus semnalează că neacordarea indemnizației pentru creșterea copilului ca sancțiune pentru familiile nevoiașe cu mulți copii nu apare ca practică în niciun stat european.

”Pe lângă această indemnizație unele state au introdus măsuri prin care sprijină școlarizarea sau angajarea părinților, dar în niciun caz nu se sistează plata acestei indemnizații. Alocația de stat pentru copil este un drept constituțional, care nu poate fi limitat în niciun fel, în acest sens existând jurisprudența Curții Constituționale a Românei, și i se cuvine copilului, nu părinților. La nivelul Uniunii Europene, România este țara unde sărăcia extremă este foarte prezentă, totodată există serioase probleme privind rezolvarea situației copiilor abandonați. Este nevoie de o analiză serioasă a modului în care situația actuală poate fi îmbunătățită, însă afirmațiile, mesajele de genul celor emise de domnul Dorin Florea, nu sunt de natură să contribuie la o dezbatere publică constructivă, care să genereze un progres, ci răspândesc, instigă, promovează sau justifică ura, discriminarea sau ostilitatea față de un anumit grup. Discursul de incitare la ură este periculos întrucât contribuie la un climat din ce în ce mai intolerant față de anumite grupuri”, a mai stabilit Consiliul.

Primarul municipiului Târgu Mureș a scris săptămâna trecută pe Facebook că populația trebuie conștientizată că responsabilitatea creșterii și formării unui copil este uriașă.

Acesta a propus introducerea unei anchete sociale obligatorii pentru cuplurile care doresc să aibă copii, care să evalueze, printre altele, situația financiară și nivelul de educație.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending