Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu, la 70 de ani de la semnarea Cartei ONU: ”Acest document fundamental a permis Națiunilor Unite să-și consolideze vocația universală”

Published

on

70 years onuMinisterul Afacerilor Externe salută aniversarea a 70 de ani de la semnarea, la San Francisco, la 26 iunie 1945, a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), document fundamental şi definitoriu pentru organizarea politică a relaţiilor internaţionale, după experienţa tragică a celui de-Al Doilea Război Mondial, se arată într-un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro.

În ciuda enormelor provocări şi multiplelor transformări pe care le-a cunoscut, de-a lungul celor 7 decenii, comunitatea internaţională, Carta ONU s-a dovedit a fi un document flexibil şi vizionar, destinat menţinerii păcii şi prevenirii unei noi conflagraţii mondiale.

aurescu„Pe parcursul celor 70 de ani, relevanţa Cartei ONU a fost pusă în evidență de schimbările geopolitice din relațiile internaționale. Totodată, valoarea acestui document fondator s-a dovedit în condiţiile dinamicii impuse de procesul decolonizării, de implicaţiile Războiului Rece, de globalizarea economică, contribuind la promovarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept. Evoluţia numărului de membri ai ONU – de la 51 state fondatoare la 193 în prezent – vorbeşte de la sine despre actualitatea şi importanţa Cartei, care a permis ONU să-şi consolideze vocaţia universală şi legitimitatea pe cele trei mari paliere de acţiune: pacea şi securitatea internaţionale, dezvoltarea şi drepturile omului, precum şi statutul de cea mai cuprinzătoare organizaţie de cooperare internaţională şi principală sursă de drept internaţional”, a declarat, cu acest prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Aderarea României la ONU, în 1955, a fost rezultatul aspiraţiei naţionale pentru valorile universale ale Organizației, în concordanță cu interesele României pe plan internaţional.

Aniversarea a 70 de ani de la semnarea Cartei ONU oferă Ministerului Afacerilor Externe ocazia de a reitera ataşamentul României – care aniversează în acest an 60 de ani de când a devenit stat membru – faţă de obiectivele şi valorile organizaţiei mondiale, precum şi respectul constant faţă de acţiunile instituţiilor din sistemul ONU, ca principal cadru global de cooperare între subiectele de drept internaţional şi de codificare a unor norme de drept internaţional.

Informaţii suplimentare

Carta ONU nu este doar rezultatul deliberărilor şi negocierilor multilaterale de la Conferinţa de la San Francisco din 1945. Adoptarea sa a fost rezultatul unui proces îndelungat de elaborare, desfăşurat pe aproape tot parcursul războiului, stimulat de viziunea politică a Aliaţilor care au conceput ONU ca pe un instrument fundamental al ordinii postbelice, care să ţină cont de experienţele reuşite şi eşecurile Societăţii Naţiunilor, de noile configuraţii geostrategice şi, mai ales, de ansamblul valorilor civilizaţiei occidentale, atât de profund bulversate de război.

Astfel, Declaraţia Comună a Preşedintelui Statelor Unite şi Primului Ministru al Marii Britanii, semnată la 14 august 1941, cunoscută şi sub numele de „Carta Atlantică“, stabilea deja un set de principii fundamentale care aveau să fie reflectate în viitoarea Cartă ONU, printre care securitatea colectivă, mecanismele de reglementare paşnică a disputelor şi cadrul de cooperare economică şi socială. Încă de pe atunci, aceste principii şi-au manifestat forţa de atracţie pentru state din toate continentele în jurul cauzei comune a Aliaţilor şi a servit la izolarea statelor agresoare şi a ideologiei de tip fascist.

La 1 ianuarie 1942, Declaraţia Naţiunilor Unite, semnată la Washington de 26 puteri beligerante, a consemnat sprijinul pentru viitoarea Cartă ONU. Ulterior, 21 de alte state au aderat la Declaraţie, alcătuind deja configuraţia membrilor fondatori ai organizaţiei mondiale.

A urmat Declaraţia celor Patru Naţiuni, semnată în octombrie 1943 la Moscova de către guvernele Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice şi Chinei, primul document prin care semnatarii recunoşteau „necesitatea creării, cât mai curând posibil din punct de vedere practic, a unei organizaţii internaţionale generale, bazate pe principiul egalităţii suverane a tuturor statelor iubitoare de pace, deschise participării tuturor acestor state, mari sau mici, la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale“.

Ca urmare a acestui angajament formal, în cursul anului 1944, reprezentanţii celor patru mari puteri aliate au elaborat, la Dumbarton Oaks, Washington, un set de Propuneri privind crearea uneiOrganizaţii Internaţionale Generale. Acestea au cuprins majoritatea clauzelor necesare unei bune funcţionări a viitoarei organizaţii, cu excepţia procedurilor de vot în Consiliul de Securitate.

La Conferinţa de la Ialta din februarie 1945, liderii Statelor Unite, Marii Britanii si Uniunii Sovietice au convenit asupra soluţionării punctelor divergente rămase şi au convocat Conferinţa Naţiunilor Unite de la San Francisco. Conferinţa de la San Francisco a început la 25 aprilie 1945, negocierile conducând la finalizarea proiectului Cartei, la 25 iunie, şi semnarea acesteia de către delegaţi ai 50 de state, la 26 iunie 1945. Carta ONU a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, dată considerată oficial Ziua Naţiunilor Unite.

La 14 decembrie 1955, Adunarea generală a ONU a decis, prin rezoluţia A/RES/995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Cu o zi înainte de summitul NATO, România a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului de comandament Defender Europe 21 CAX/CPX.

Anunțul a fost făcut de șeful apărării cu o zi înainte de summitul NATO de la Bruxelles.

“Începând din acest moment, Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est a atins nivelul necesar al capacităţii structurale care să-i permită să funcţioneze în rolul de Comandament de Corp în structura de forţe a NATO,” a declarat generalul-locotenent Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului de comandament Defender Europe 21 CAX/CPX.

 

În perioada 10-14 iunie, aproximativ 400 de militari aparţinând Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est (HQ MNC-SE), Regimentului 46 Sprijin, Corpului Aliat de Reacţie Rapidă (HQ ARRC) din Marea Britanie, Corpului V al Forţelor Terestre ale S.U.A. pentru Europa şi Africa (USAREUR-AF), precum şi din diferite structuri ale Armatei României, participă la activităţile specifice exerciţiului de comandament DEFENDER EUROPE 2021 Computer Assisted Exercise/Command Post Exercise (DE21 CAX/CPX), în România (Bucureşti) şi în Germania, informează MApN.

Amintim că în contextul modificării radicale a mediului internațional de securitate și în baza angajamentelor internaționale asumate de România, țara noastră a prezentat la summitul NATO din 2018 o ofertă de constituire pe teritoriul național a unei capabilități multinaționale de comandă și control în domeniul terestru – HQ MNC-SE, care va fi pusă la dispoziția NATO, ca element integrator al planurilor naționale și aliate de apărare. 

MNC-SE va avea statut de comandament militar internațional, subordonat unui comandament aliat, în afara structurii naționale de comandă și control.

La summitul NATO din iulie 2018 a fost acceptată propunerea României privind o structură de comandă a apărut în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece.

Ulterior, în decembrie 2018, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat și a aprobat conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est. De asemenea, în 2019, Ministerul Apărării Naționale a lansat o licitație publică referitoare la viitorul Comandament al Corpului Multinațional de Sud-Est, fiind precizată denumirea “Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East/HQ MNC-SE) în cazarma 562 Sibiu“.

Hotărârea pentru înființarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est a fost aprobată în iunie 2020.

În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Joe Biden a devenit al 13-lea președinte al SUA care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și a invitat-o la Casa Albă: M-a întrebat de Vladimir Putin și Xi Jinping

Published

on

© The Royal Family/ Facebook

Preşedintele american Joe Biden a declarat că regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cu care a luat ceaiul duminică după amiaza la Windsor, i-a adus aminte de mama sa, relatează Reuters şi dpa.

“Nu cred că s-ar simţi insultată, dar mi-a adus aminte de mama, privirea şi pur şi simplu generozitatea ei”, a mărturisit Biden presei cu puţin timp înainte de plecarea sa de la Londra, informează Agerpres.

El a adăugat că a avut o discuţie “grozavă” cu suverana, care l-a întrebat de liderul rus, Vladimir Putin, şi de cel chinez, Xi Jinping.

Cuplul prezidenţial american a petrecut la castelul Windsor peste o oră, cu circa 10 minute mai mult decât era prevăzut.

Biden a invitat-o, cu acest prilej, pe regină să viziteze Casa Albă.

Joe Biden s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și vineri, în cadrul unei recepții pe care monarhul britanic a găzduit-o în timpul summitului G7.

Un număr de 14 preşedinţi s-au succedat la şefia Statele Unite în timpul domniei de 69 de ani a suveranei britanice, de la Harry S. Truman la Joe Biden.

Joe Biden a fost cel de-al 13-lea președinte american care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, începută la 6 februarie 1953, Lyndon B. Johnson fiind singurul preşedinte american pe care regina nu l-a întâlnit. 

Primul șef de stat american pe care aceasta l-a cunoscut personal a fost Harry Truman, pe care l-a întâlnit la Washington în octombrie 1951, pe când avea 25 de ani și era prințesă. 

Continue Reading

NATO

Joe Biden, mesaj pentru țările aliate în ajunul summitului NATO: Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”

Published

on

© G7/ Flickr

Apărarea unui aliat care este atacat, prevăzută de articolul V al tratatului NATO, este o obligaţie “sacră”, a declarat duminică preşedintele american Joe Biden, într-o conferinţă de presă în finalul summitului G7 din Marea Britanie, urmând ca luni să participe, la Bruxelles, la primul său summit NATO în calitate de președinte al SUA.

“Credem că NATO este vital pentru capacitatea noastră de a menține securitatea americană pentru restul secolului. Și există un entuziasm real. (…) Articolul 5 este: “Un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”. Ei bine, ceea ce americanii fac uneori – nu uitați – amintiți-vă ce s-a întâmplat la 11 septembrie 2001. Am fost atacați. Imediat, NATO ne-a sprijinit. (…)  Noi credem că NATO și articolul 5 sunt o obligație sacră“, a afirmat Biden, în ajunul participării sale la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles.

Summitul NATO de luni de la Bruxelles, primul cu participarea noului preşedinte american Joe Biden, va prilejui reafirmarea valorii esenţiale a relaţiei transatlantice pentru securitatea euroatlantică.

Calificând reuniunea celor 30 de lideri euro-atlantici drept “un moment crucial pentru Alianța noastră și pentru securitatea noastră colectivă“, secretarul general al NATO a prezentat vineri o serie de domenii cheie de decizie pentru summit, inclusiv consolidarea consultărilor politice pentru ca NATO să rămână unicul forum politic transatlantic, întărirea apărării colective și creșterea rezilienței infrastructurii și a lanțurilor de aprovizionare.

El a anunțat faptul că liderii NATO vor fi de acord cu elaborarea unui nou Concept Strategic care va aborda ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei, cu implementarea unei politici în materie de apărare cibernetică și cu crearea unui fond pentru inovare în domeniul apărării.

Citiți și Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Aliații din NATO vor continua astfel un demers concretizat și în declarația finală a summitului G7 din Marea Britanie, unde cele mai importante democrații ale lumii au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, cerând Moscovei să își retragă trupele din Crimeea și din estul Ucrainei, și au anunțat că își vor coordona abordările față de concurența sistemică cu China, fiind pentru prima dată când țările G7 se raportează astfel la regimul de la Beijing.

La Bruxelles, Joe Biden va avea o întrevedere bilaterală cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și va participa la un summit Uniunea Europeană – Statele Unite, pentru a conveni un nou angajament de cooperare și relansare pentru relația transatlantică în privința schimbărilor climatice, comerțului, redresării economice, combaterii pandemiei și provocărilor strategice determinate de Rusia și China.

Vizita lui Biden în Europa se va încheia cu o întâlnire dificilă cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în încercarea de a restabili predictibilitatea și stabilitatea relațiilor dintre Washington și Moscova, puternic afectate de tensiunile ultimului deceniu, deși Casa Albă a asigurat că tema discuțiilor cu liderul de la Kremlin va viza apărarea democrației în detrimentul autocrației.

Puteți citi, pe larg, corespondența CaleaEuropeană.ro de la summitul NATO aici.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO1 hour ago

Cu o zi înainte de summitul NATO, România a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu

MAREA BRITANIE2 hours ago

Joe Biden a devenit al 13-lea președinte al SUA care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și a invitat-o la Casa Albă: M-a întrebat de Vladimir Putin și Xi Jinping

NATO3 hours ago

Joe Biden, mesaj pentru țările aliate în ajunul summitului NATO: Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Joe Biden, la finalul summitului G7: Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu guvernele autocrate din lume

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Declarația finală a summitului G7: Liderii marilor democrații și-au aliniat valorile și interese, convenind o abordare dură față de China și cerând Rusiei să renunțe la comportamentul destabilizator

U.E.7 hours ago

Angela Merkel, la finalul ultimului său summit G7: Venirea lui Joe Biden la Casa Albă a adus “un nou elan”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Joe Biden, către Emmanuel Macron: Uniunea Europeană este incredibil de puternică și are foarte mult de-a face cu capacitatea Europei Occidentale de a fi coloana vertebrală pentru NATO

NATO10 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării: Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare în situaţia activării Articolului 5 al NATO

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Angela Merkel, primul lider european invitat de Joe Biden la Casa Albă, afirmă că SUA și Germania sunt ”pe drumul cel bun” privind gazoductul Nord Stream 2

POLITICĂ14 hours ago

Președintele Klaus Iohannis împlinește astăzi 62 de ani

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending