Connect with us

POLITICĂ

Ministrul Bogdan Aurescu, la Forumul ONG-urilor de la Marea Neagră: Economia albastră poate contribui substanţial la tranziția ecologică în spiritul Acordurilor de la Paris și al Green Deal

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Economia albastră poate contribui substanţial la redresarea post-COVID-19, precum şi la tranziţia ecologică în spiritul Acordurilor de la Paris şi al Green Deal, a afirmat luni ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, cu prilejul participării sale la sesiunea de deschidere a celei de-a 13-a ediţii a Forumului Organizaţiilor Neguvernamentale de la Marea Neagră, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Forumul din acest an se desfăşoară sub tema “Promovarea cooperării societăţii civile în regiunea Mării Negre în vremuri de incertitudine” şi este organizat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare – FOND, cu sprijinul Comisiei Europene şi sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe al României.

În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat angajamentul României faţă de cooperarea regională şi dezvoltarea economică durabilă în regiunea Mării Negre. În context, a menţionat progresele realizate în implementarea Sinergiei Mării Negre în timpul Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului 2019, prin adoptarea Agendei maritime comune pentru Marea Neagră şi a Agendei strategice pentru cercetare şi inovare în regiunea Mării Negre, precum şi rezultatele Preşedinţiei-în-Exerciţiu a Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), pe care România o deţine în acest an.

“În contextul relansării economice post-pandemie, dar şi a necesităţii consolidării rezilienţei statele şi societale, plecând de la lecţiile învăţate ale combaterii pandemiei, ministrul Afacerilor Externe a evidenţiat oportunităţile oferite de conceptul economiei albastre, de obiectivele de dezvoltare sustenabilă, precum şi importanţa cooperării regionale în depăşirea provocărilor comune. A subliniat faptul că economia albastră poate contribui substanţial la redresarea economică post-COVID-19, precum şi la tranziţia ecologică în spiritul Acordurilor de la Paris şi al Green Deal”, a precizat MAE.

Ministrul Aurescu a evidenţiat rolul societăţii civile în promovarea şi implementarea proiectelor de cooperare în regiune, în baza relaţiilor strânse ale acesteia cu comunităţile locale şi a experienţei în derularea de parteneriate multi-sectoriale, în vederea atingerii unor obiective comune. Înaltul oficial român a accentuat rolul organizaţiilor non-guvernamentale în consolidarea rezilienţei societăţilor şi în consolidarea democraţiei, ca mize esenţiale pentru un viitor mai bun al oricărei societăţi, fie ea în spaţiul euro-atlantic, fie în regiunea Mării Negre sau dincolo de aceasta.

În acest context, Bogdan Aurescu a amintit faptul că România a oferit recent, din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare gestionat de MAE, prin organizaţia European Endowment for Democracy, o contribuţie de 250.000 euro în scopul implementării de proiecte în sprijinul societăţii civile şi al presei independente din Republica Moldova, precum şi o contribuţie în valoare de 100.000 de euro pentru susţinerea societăţii civile şi a presei independente din Belarus, a mai precizat sursa citată.

Desfăşurat pe parcursul a cinci zile (23-27 noiembrie), Forumul urmăreşte să sublinieze oportunităţile de cooperare şi dialog pentru promovarea politicilor Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, sprijinind astfel societatea civilă în dezvoltarea parteneriatelor durabile, consolidarea rezilienţei şi aportul benefic la relansarea economică în perioada de după criza pandemică. Totodată, Forumul îşi propune să contribuie la identificarea provocărilor comune cu care se confruntă organizaţiile societăţii civile în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor acesteia asupra perspectivelor sectorului non-guvernamental în întreaga regiune.

În zilele următoare, Forumul va include sesiuni axate pe activitatea organizaţiilor societăţii civile din regiunea Mării Negre din timpul pandemiei, promovarea politicilor UE în regiunea Mării Negre, prezentarea rezultatelor Forumului în anul 2020, explorarea oportunităţilor de colaborare între societăţile civile şi instituţiile publice, mediul academic şi sectorul privat şi promovarea dezvoltării sustenabile a regiunii, potrivit MAE.

Forumul ONG-urilor de la Marea Neagră a fost lansat în 2008, cu sprijinul MAE român, prin fondurile asistenţei oficiale pentru dezvoltare, şi al Black Sea Trust/German Marshall Fund of US. Începând cu 2013, Comisia Europeană a devenit partener al MAE român în finanţarea iniţiativei. Primele ediţii au avut loc la Bucureşti şi Constanţa. Din 2014, Forumul ONG-urilor la Marea Neagră este organizat, prin rotaţie, în alte state din regiunea Mării Negre. În 2018, Forumul şi-a desfăşurat lucrările, în premieră, la Bruxelles. În 2019 a urmat o nouă premieră, prin organizarea evenimentului în Turcia, la Istanbul. În contextul pandemiei de COVID-19, în 2020, evenimentul este organizat, pentru prima dată, exclusiv online.

Forumul a fost gândit ca proiect anual de implementare a principiilor Sinergiei Mării Negre – Comunicarea Comisiei Europene din 2007 care ghidează şi în prezent abordarea UE în regiune. Rolul Forumului a fost de a crea un spaţiu pentru dezbatere, de împărtăşire de expertiză şi stimulare a comunicării şi iniţiativelor între reprezentanţii societăţii civile, cu sprijinul guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi al donatorilor externi activi în regiunea Mării Negre. De-a lungul timpului, Forumul a oferit ocazia participanţilor să facă schimb de bune practici şi să demareze proiecte comune în domenii precum democraţie şi drepturile omului, dezvoltare locală, drepturile copilului, protecţia mediului, participare civică, implicarea tinerilor etc. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Nicolae Ciucă: Mesajul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a transmis că mesajul principal al Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid, iar lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime.

“Pe 27 ianuarie 1945 se punea capăt uneia dintre cele mai atroce crime în masă din istoria recentă, soldate cu milioane de morţi evrei şi sute de mii de morţi sinti, roma, dar şi din alte grupuri, prin eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau. Această zi a fost declarată de Organizaţia Naţiunilor Unite, în 2005, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru a se păstra vie memoria celor care au pierit din cauza intoleranţei, rasismului, xenofobiei şi complicităţii colective cu tirania. Să nu uităm! – este mesajul principal al acestei zile. Să nu uităm, înainte de toate, că popoare şi grupări etnice au fost în pragul extincţiei foarte aproape de timpul nostru, avem bunici sau chiar părinţi care au trăit pe viu acest dezastru, ca victime sau ca martori. Să nu uităm că intoleranţa şi ura ucid, să nu uităm că lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime. A nu uita răul înseamnă a nu-l repeta. Şi să nu uităm că umanitatea s-a salvat, în acele vremuri sumbre, prin omenia şi curajul celor care au întins o mână de ajutor semenilor în restrişte, dincolo de orice apartenenţă etnică sau culturală”, a afirmat Nicolae Ciucă, în mesajul său.

Premierul au subliniat că România, în calitate de membru deplin al Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), rămâne constantă în sprijinirea tuturor demersurilor menite să păstreze vie amintirea acestei pagini negre de istorie şi să prevină repetarea ei.

“Au fost înfiinţate instituţii dedicate Holocaustului, sunt în lucru acţiuni educaţionale cu aceeaşi destinaţie, iar în primăvara anului trecut Guvernul României a adoptat Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, însoţită de un plan de măsuri concrete. Ţara noastră şi-a asumat trecutul şi pledează pentru buna convieţuire şi armonia între oameni, indiferent de apartenenţă etnică, religioasă, culturală sau de altă natură, în spiritul valorii europene de unitate în diversitate. O lume mai bună se construieşte pe acceptarea diferenţelor şi viziunea că progresul se naşte din interacţiunea creatoare a acestora. Transmit compasiunea mea comunităţilor de evrei şi romi din România şi din întreaga lume pentru suferinţele prin care au trecut, omagiez cu tristeţe memoria celor sacrificaţi şi le adresez toate urările de bine supravieţuitorilor! România îşi aminteşte!”, a mai spus Ciucă.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

Published

on

© Administrația Prezidențială

Faptul că România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat luni, la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, București, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române. România aniversează luni, 24 ianuarie, 163 de ani de la “Mica Unire” dintre Țara Românească și Moldova.

“Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu de maturitate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române. Totodată, anul acesta marcăm și 160 de ani de când Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Române. Prin actul său de curaj și de asumare a conducerii celor două principate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziție către un stat modern, profund atașat valorilor europene. Sunt onorat să iau parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor”, a declarat Iohannis.

 

Președintele a subliniat că Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii.

Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, șeful statului a evocat personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, care, în scurta sa domnie, a schimbat cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic.

“El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată”, a mai spus Iohannis.

Președintele a făcut trimitere și la valori și idealuri ca un arc peste timp, între momentele istorice de la 1959 și apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO

“Prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului”, a mai punctat Klaus Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Realitățile autohtone ale ultimilor ani aflați sub semnul pandemiei și dinamica internațională mereu în schimbare „ne fac să cugetăm mai profund la valorile și principiile cu care am pornit pe drumul modernizării statului acum 163 de ani”, a transmis președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu. 

„Sărbătorim astăzi Unirea Principatelor Române în vremuri și contexte în care solidaritatea și unitatea poporului român sunt mai importante ca oricând. Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri și modul în care au reușit să propage sentimentul de unitate până la ultimul român trebuie să reprezinte un exemplu pentru toată clasa politică actuală, dincolo de orgolii și agende personale”, a scris liderul PMP, pe Facebook.

 

Cristian Diaconescu a subliniat că atât timp cât societatea noastră va fi construită pe respect reciproc între toți membrii ei, România va reuși să fie respectată ca un partener de încredere în rândul comunității internaționale.

„Să purtăm, deci, cu mândrie trecutul în toate acțiunile noastre prezente și viitoare! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!”, a conchis președintele PMP.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Continue Reading

Facebook

U.E.6 mins ago

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

CONSILIUL EUROPEAN13 mins ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Eugen Tomac24 mins ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO44 mins ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

U.E.2 hours ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending