Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, la Tallinn, că a invitat Estonia să se alăture Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, în contextul posibilităților de întărire a cooperării dintre cele două state.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

“România și Estonia împărtășesc viziuni și interese comune la nivelul Uniunii Europene, ceea ce facilitează cooperarea strânsă dintre noi în raport cu agenda europeană curentă și cu prioritățile Uniunii în perspectivă. (…) Am discutat și despre importanța coordonării la nivelul Uniunii Europene în promovarea consolidării rezilienței, atât în plan intern, cât și în plan global. Am subliniat faptul că, mai ales în lumina învățămintelor rezultate din experiența crizei recente, este esențial să acționăm pentru a consolida capacitatea Uniunii de a răspunde eficient la orice noi potențiale provocări. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București va fi foarte util în acest sens și am invitat Estonia să participe la acesta”, a spus șeful statului, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul eston, Kersti Kaljulaid.

“În acest context, am discutat despre posibilitățile de întărire a cooperării noastre în domeniul digital, al securității cibernetice și al inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei, precum și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene”, a mai adăugat președintele.

În cadrul vizitei, miercuri, preşedintele Iohannis va avea întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.

Printre subiectele care se vor afla pe agenda convorbirilor preşedintelui Klaus Iohannis cu înalţii oficiali estoni se află consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale dintre cele două state, cu accent pe sectorul digital, combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi teme de pe agenda europeană: viitorul Uniunii Europene, Planul european de redresare, tranziţia verde şi digitală, procesul de extindere a Uniunii şi Parteneriatul Estic al UE, evoluţiile din Republica Moldova, Ucraina şi Belarus.

Discuţiile vor viza şi cooperarea româno-estonă în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia de securitate la Marea Neagră şi Marea Baltică, dar şi în contextul rezultatelor Summitului NATO din 14 iunie, precum şi cooperarea dintre cele două ţări în cadrul Formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei celor Trei Mari.

Preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi va vizita Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și despre digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii.

”Reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii sunt principalele subiecte pe care le-am abordat în cursul întrevederii de astăzi cu Nicolas Schimt, Comisar european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale. Comisia Europeană ne-a furnizat un sprijin important în definirea obiectivelor noastre de reformă și a investițiilor incluse în PNRR. De asemenea, consultările pe care le avem permanent, la nivel tehnic, cu direcțiile de specialitate ale Comisiei ne sunt cu adevărat utile în demersurile noastre de a moderniza serviciile oferite de instituțiile noastre”, a precizat Turcan într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul întrevederii, ministrul Muncii și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale au discutat și convenit asupra unor proiecte importante. 

Astfel, Turcan a anunțat că România a prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, ministerul Muncii având sprijnul Comisiei Europeen pentru a întări rolul acestei instituții. 

”Creșterea gradului de ocupare, obiectiv important al Ministerului Muncii, depinde în foarte mare măsură de gradul de calificare a forței de muncă în profesiile cerute pe piață. La nivel național, participarea adulților la programele de formare și învățare continuă este una foarte scăzută comparativ cu alte țări din Uniune. În plus, pandemia din ultimul an a subliniat, pe de o parte, necesitatea de a forma competențe digitale și, pe de alta, aceea de a adapta programele de formare specificului unei economii post-pandemie. ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, are nevoie să fie eficientizată și modernizată. Am prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a acestei instituții, dar la aceasta se va adăuga o schimbare de abordare în modul de furnizare a serviciilor, printr-o mai strânsă colaborare cu angajatorii”, a explicat Turcan. 

Aceasta a prezentat concluziile evaluărilor pe care le-am făcut, la minister, în ceea ce privește eficiența serviciilor sociale furnizate în momentul de față grupurilor vulnerabile, precum și viziunea României asupra modului în care ”ne dorim să arate asistența socială în România”.

”Garanția pentru copii este o prioritate și pentru Comisie, și pentru România. Vom primi sprijinul necesar din partea Comisiei pentru a putea implementa garanția pentru copii, la nivel național și ne propunem să stabilim, în acest sens, o colaborare cu ministerele implicate. Ne propunem să folosim fondurile europene pentru investiții în economia socială, instrument insuficient folosit până acum pentru crearea de locuri de muncă și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare poate include o axă de intervenție dedicată zonei de economie socială, mai ales în zonele rurale defavorizate unde astfel de întreprinderi pot face diferența pentru categoriile vulnerabile. Comisia ne va furniza asistență pentru dezvoltarea economiei sociale în România”, a mai spus ministrul Muncii.

Citiți și: 

Ministrul Raluca Turcan a discutat cu comisarul european Elisa Ferreira despre îmbunătățirea serviciilor sociale: România va avea la dispoziție, în premieră, un Program Operațional de Incluziune și Demnitate Socială

Oficiaul român a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles. Pe lângă cei doi comisari, ministrul Muncii a avut o întrevedere și cu secretarul general al PPE, Antonio Lopez, ”un prieten al României care cunoaște marea diaspora românească din Spania și un politician european care a pledat pentru țara noastră în fața liderilor europeni”.  

Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat ieri de EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice), arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa.

Companiile farmaceutice inovatoare însumează aproximativ 830.000 de angajați direcți în Europa. Pentru fiecare persoană angajată în industria farmaceutică inovatoare, alte trei persoane sunt angajate în sectoarele de suport (materii prime, distribuție, logistică etc). Industria farmaceutică inovatoare contribuie cu aproape 122 miliarde EUR la balanța comercială a UE-27, cea mai mare contribuție, cu o marjă considerabilă, a sectoarelor bazate pe cercetare, potrivit ARPIM.

Experții ARPIM consideră că pandemia a avut un impact asupra multor aspecte ale vieții noastre. Pentru a răspunde crizei, industria farmaceutică bazată pe cercetare și-a dovedit capacitățile de inovare și reziliență la nivelul lanțului global de aprovizionare: „În lunile și anii următori, industria farmaceutică inovatoare poate și ar trebui să joace un rol cheie în planurile de redresare, reziliență și creștere a Europei, asigurând în același timp un acces mai rapid și mai echitabil la inovația medicală pentru pacienții din întreaga Europă.”

„Datele arată că Europa are o bază solidă pe care să își construiască poziția de centru global de cercetare și inovare. Dar datele evidențiază, de asemenea, migrația treptată a activității economice și de cercetare către alte regiuni ale lumii. Pentru a ne realiza ambiția comună, aceea ca  Europa să fie lider global în inovație medicală, este esențial să utilizăm strategiile Industriale și Farmaceutice pentru a menține și dezvolta un cadru de reglementare previzibil și robust, să folosim puterea digitalizării și să asigurăm un ecosistem care să susțină stimulentele pentru inovație și IP (drepturi de proprietate intelectuală)”, a declarat Hubertus von Baumbach, Președinte EFPIA.

România se află pe locuri codașe în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR. Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în sector, aproximativ 35.000 de angajați, este similar cu cel din  țări cu investiții majore în domeniu.

“Industria farmaceutică inovatoare a fost aici oricând și mai ales atunci când a fost mai greu. Pentru ca România să beneficieze de investiții reale în cercetare și dezvoltare, pentru a reduce decalajul față de standardele europene de tratament, cu scopul de a reda șansele pacienților români la o viață mai bună, este nevoie ca industria farmaceutică inovatoare să fie privită ca un partener strategic. Printre măsurile prioritare propuse de ARPIM în cadrul acestui parteneriat se numără un acces predictibil și regulat la inovația salvatoare de vieți, o legislație predictibilă de contractare, o politică sustenabilă de prețuri; consolidarea parteneriatului pe tot traseul pacientului – măsuri de prevenție și diagnosticare precoce, măsurarea rezultatelor pentru pacienți și sistem, acces la servicii dincolo de tratamente; stimularea investițiilor locale în cercetare și dezvoltare”, a declarat Alina Culcea, Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM  – membră EFPIA).

Principalele concluzii ale raportului:

• Industria farmaceutică inovatoare urmărește continuu progresul medical. Aceasta își propune să transforme cercetarea fundamentală în tratamente inovatoare, disponibile la scară largă și accesibile pacienț Industria farmaceutică bazată pe inovație a contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții pacienților și la creșterea speranței de viață. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască mai mult cu până la 30 de ani decât au făcut-o acum un secol.
• Dincolo de rolul determinant în progresul medical prin cercetare, dezvoltare și aducerea pe piață de noi medicamente care îmbunătățesc sănătatea și calitatea vieții pacienților, industria farmaceutică inovatoare este un sector cheie al economiei europene, fiind unul dintre cele mai performante sectoare de înaltă tehnologie din Europa.
• Industria farmaceutică bazată pe cercetare și dezvoltare poate juca un rol critic în readucerea Europei în zona de creștere economică și în asigurarea competitivităț  În 2020, această industrie a investit aproximativ 39 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în Europa, însumează aproximativ 830.000 de angajați în mod direct și generează de trei ori mai multe locuri de muncă indirecte. Cu toate acestea, sectorul farmaceutic inovator întâmpină reale provocări. Pe lângă obstacolele de reglementare suplimentare și creșterea costurilor de cercetare și dezvoltare, sectorul a fost grav afectat de impactul măsurilor de austeritate fiscală introduse de guverne în toată Europa, începând cu 2010. Printre provocări: există o creștere rapidă pe piața de cercetare în economiile emergente precum Brazilia, China și India, ducând gradual la migrația activităților economice și de cercetare din Europa către aceste piețe;  în 2020, SUA a reprezentat 49,0% din vânzările farmaceutice mondiale comparativ cu 23,9% pentru Europa. Conform IQVIA (MIDAS April 2021), 63,7% din vânzările de medicamente noi lansate în perioada 2015-2020 au fost pe piața SUA, comparativ cu 17,4% pe piața europeană; fragmentarea pieței farmaceutice din UE a generat un comerț paralel ce nu aduce beneficii nici securității sociale, nici pacienților și privează industria de resurse suplimentare pentru finanțarea cercetării și dezvoltării de noi medicamente.
• Toate medicamentele noi introduse pe piață sunt rezultatul unui proces lung, riscant și costisitor de cercetare și dezvoltare, realizat de companiile farmaceutice (la data la care un medicament nou ajunge pe piață, vor fi trecut în medie de 12-13 ani de la prima sinteză a substanței active; costul cercetării și dezvoltării unui nou compus chimic sau biologic a fost estimat la 1,9 miliarde EUR în 2014; în medie, doar una-două din 10.000 de substanțe sintetizate în laboratoare vor trece cu succes toate etapele de dezvoltare necesare pentru a deveni un medicament comercializabil).
• Conform datelor EUROSTAT, industria farmaceutică este sectorul cu cea mai mare valoarea adăugată pe persoană angajată, semnificativ mai mare decât valoarea medie în industria High-Tech sau cea de producț Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiții în cercetare și dezvoltare, raportate la vânzările nete. Potrivit 2020 EU Industrial R&D Investment, industria farmaceutică inovatoare și cea de biotehnologie însumează 18,4% din totalul cheltuielilor de cercetăre și dezvoltăre private, la nivel mondial.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european