Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

”Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

De Ziua Culturii Naționale, președintele Klaus Iohannis a reiterat rolul culturii românești în consolidarea proiectului european.

„Izvor al drepturilor și libertăților de care se bucură cetățenii europeni, cultura contribuie la consolidarea proiectului european, iar acțiunea sa în promovarea coeziunii sociale, a înțelegerii, a respectului reciproc și a toleranței este apreciată și trebuie susținută în continuare. Identitatea și diversitatea culturală, ca și libertatea de conștiință și gândire sunt valorile și resursele cu care ne construim viitorul. Tot în acest an celebrăm și 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană. Una dintre cele mai trainice legături ale României cu valorile familiei europene de care aparținem este construită de domeniul cultural”, a transmis acesta în mesajul său.

De asemenea, în contextul în care pandemia va continua, Klaus Iohannis susține că este necesară o abordare mai complexă a sprijinului statului în ceea ce privește sectorul cultural, care să pună accentul pe sporirea rezilienței domeniului creativ: „Este imperativă utilizarea eficientă a tuturor resurselor, și a celor de la bugetul național, dar și a fondurilor europene, inclusiv cele existente prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care oferă, în parte, soluții pentru ca sectorul cultural și creativ să-și păstreze și chiar să-și dezvolte potențialul economic și relevanța socială.”

„Performanțele deosebite care au marcat anul trecut muzica, teatrul, patrimoniul, filmul, artele plastice ori literatura nu ne împiedică să vedem urmele adânci și dureroase lăsate în mediul cultural românesc de pandemia de COVID-19. Ne dorim ca acest nou an, 2022, să ne aducă mai aproape de normalitate, inclusiv în domeniul culturii și patrimoniului”, a conchis acesta.

De Ziua Culturii Naționale, premierul Nicolae Ciucă a transmis că această zi „ne reamintește cine suntem”, dar subliniează în același timp că e „important ca familia, școala și societatea să încurajeze copiii și tinerii cu înclinații artistice, pentru ca România să aibă un viitor cultural.”

„Este o zi în care ne exprimăm respectul pentru toți creatorii care au contribuit la istoria culturii române, pentru toți artiștii români contemporani și, în egală măsură, pentru toți iubitorii de cultură, grație cărora aceasta a putut să se păstreze în memorie și să se perpetueze”, a menționat prim-ministrul în mesajul său aniversar.

„Astăzi, România se poate mândri cu nume și opere sonore în patrimoniul cultural universal, în variate sfere ale manifestării artistice, literatură, sculptură, arhitectură, muzică sau teatru, inclusiv cu situri culturale introduse în Patrimoniul mondial UNESCO și elemente aflate pe Lista Patrimoniului Imaterial. Acest fapt este dovada că personalitatea culturală românească este demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi, că identitatea națională și-a câștigat locul cuvenit în lume”, a mai adăugat aceasta.

Acesta a transmis un sincer omagiu creatorilor români din toate timpurile și multă inspirație artiștilor contemporani și mult succes tuturor celor care aspiră la o carieră artistică: „La mulți ani, dragii noștri, și să aveți un an cum vă doriți!”