Viitorul Politicii Agricole Comune, situația fermierilor în contextul provocărilor generate de războiul din Ucraina și securitatea alimentară au constituit principalele subiecte ale întrevederii pe care premierul Marcel Ciolacu a avut-o luni, la Palatul Victoria, cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

”În viitoarea Politică Agricolă Comună,  Guvernul României susține alocarea, în continuare, a unor resurse financiare consistente către sectorul agricol european, pentru protejarea fermierilor și asigurarea competitivității Uniunii Europene pe piețele globale. Avem nevoie de o abordare cuprinzătoare care să ia în calcul atât aspectele economice, cât și pe cele sociale, inclusiv elementele de dezvoltare rurală. Este necesară simplificarea regulilor și mecanismelor de implementare ale Politicii Agricole Comune, astfel încât aceasta să se poată adapta mai ușor la evenimentele geopolitice și climatice neprevăzute”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul a mai solicitat ca, în viitoarea PAC, să nu mai existe diferențe între nivelul subsidiilor acordate la hectar statelor membre UE.

În ceea ce privește situația agricultorilor europeni în contextul efectelor produse de războiul din Ucraina, a fost salutată abordarea echilibrată a României, care a reușit să răspundă atât nevoilor de tranzit al cerealelor, cât și revendicărilor fermierilor.

”Contăm în continuare pe un sprijin puternic din partea Comisiei Europene pentru monitorizarea atentă a evoluției comerțului cu produse agro-alimentare dintre UE și Ucraina, pentru a evita distorsiuni pe piața europeană care, implicit, ar afecta și producătorii români”, a menționat premierul Marcel Ciolacu.

Premierul și comisarul european au subliniat implicațiile la nivel social pe care le determină evoluțiile din agricultură, atât direct pentru cetățeni, cât și pentru fermieri și activitatea acestora.

În acest context, cei doi oficiali au arătat că avantajul pe care UE îl are pe plan mondial, de cel mai mare exportator mondial de produse agricole, trebuie menținut și trebuie create condiții pentru ca fermierii europeni să poată, în continuare, să-și dezvolta activitățile.

La întrevedere a participat și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

Statul trebuie să fie un acționar activ și informat, să se asigure că guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat este transparentă și responsabilă, a subliniat secretarul general al Guvernului Mircea Abrudean.

Acesta a participat la Conferința Future of Governance, eveniment organizat de Asociația Envisia, în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului.

Evenimentul, aflat deja la cea de-a 3-a ediție, este unul care își propune medierea unor dezbateri, la cel mai înalt nivel, pe tema bunelor practici, provocărilor, inovațiilor și evoluțiilor în domeniul guvernanței

Ediția de anul acesta a evidențiat importanța guvernanței în ecosistemul public și și-a propus să expună nevoia companiilor publice și private și a consiliilor de administrație pentru provocările actuale – politice, sociale și tehnologice, dar și să încurajeze un comportament responsabil de-a lungul timpului.

”Este esențial ca formele juridice ale întreprinderilor (n.r. de stat) să fie standardizate și să se permită autonomia operațională. Consiliile de administrație trebuie să aibă independența necesară pentru a-și îndeplini responsabilitățile, iar procesele de numire în aceste consilii trebuie să fie meritocratice și transparente. În plus, statul trebuie să stabilească politici de remunerație care să atragă profesioniști calificați și să favorizeze interesele pe termen lung ale întreprinderilor”, a declarat Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, prezent astăzi la eveniment.

“Guvernul României este constant angajat în acest proces de aliniere completă la standardele și practicile europene în materie și doresc să reafirm angajamentul politic al României în a continua implementarea reformelor în domeniul guvernanței corporative”, a adăugat Abrudean.

În portofoliul Secretariatului General al Guvernului se află  o regie autonomă, RAAPPS, și 2 companii de stat: Transgaz și Transelectrica – cu filialele acesteia: OPCOM, SMART, FORMENERG și TELETRANS. De asemenea, SGG este coordonator pentru implementarea investiției I5 ”Eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport al energiei electrice” finanțată prin componenta REPowerEU a PNRR.

România este în plin proces de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cel mai important obiectiv de țară, după aderarea la Uniunea Europeană și NATO, iar una dintre prioritățile noastre în această perioadă o reprezintă îmbunătățirea guvernanței corporative a tuturor întreprinderilor publice din România, prin aplicarea și performarea principiilor elaborate de către Organizație.

De altfel, Secretariatul General al Guvernului, în calitate de coordonator al Reformei 9, prin Jalonul 440 asumat prin PNRR, are ca obiectiv ”Îmbunătățirea cadrului procedural pentru punerea în aplicare a principiilor de guvernanță corporativă în întreprinderile de stat”.

Pentru a pune în acord reglementările naționale în materie de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice cu principiile OCDE și, conform celor asumate prin PNRR, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost modificată și completată în mod substanțial.

Legea nr. 187/2023 a permis înființarea, la centrul Guvernului, prin aprobarea ulterioară a Hotărârii Guvernului nr. 617 din 2023, a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, structură aflată în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului.

Modificările legislative au pus în aplicare, astfel, recomandările Raportului OCDE asupra Guvernanței Corporative a Întreprinderilor Publice din România, elaborat în luna februarie 2023.

AMEPIP, printre altele, are rolul de a elabora și de a propune Guvernului proiectul de lege privind politica de proprietate a statului, de a coordona și monitoriza implementarea acțiunilor și politicilor de guvernanță corporativă la nivelul autorităților publice tutelare și are responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru aprobarea numirii membrilor consiliului de administrație.

64% dintre tinerii europeni intenționează să voteze în cadrul alegerilor europarlamentare care vor avea loc în perioada 6-9 iunie, relevă cel mai recent Eurobarometru privind tineretul și democrația, publicat de Comisia Europeană, care arată că tinerii din România (78%) sunt cei mai dornici să-și exercite dreptul de a vota în cadrul acestui scrutin european.

Conform datelor publicate în contextul în care anul 2022 a fost Anul European a Tineretului, 13% dintre persoanele chestionate au spus că nu vor vota la aceste alegeri, deși au vârsta eligibilă.

Citiți și: Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni

Restul respondenților se încadrează în următoarele categorii: alegători neeligibili (8%), nu sunt siguri de eligibilitatea sau de intenția lor de a vota (9%), preferă să nu răspundă (5%).

În 24 de state membre, majoritatea respondenților indică faptul că intenționează să voteze la viitoarele alegeri europene – cu cele mai mari procente înregistrate în România (78%) și Portugalia (77%).

© Eurobarometru

Ponderea persoanelor care ar putea vota este mai mică în Malta (47%), Letonia (46%) și Luxemburg (41%). În Bulgaria, Letonia, Luxemburg, Malta și Țările de Jos, mai mult de unul din cinci respondenți a răspuns că nu va vota, deși este eligibil (între 21% și 31%).

Participarea la acțiuni de schimbare a societății

Aproximativ unul din doi (49%) dintre tinerii europeni intervievați declară că au întreprins acțiuni pentru a schimba societatea, cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un miting sau trimiterea unei scrisori unui politician, în ultimul an.

În nouă state membre, cel puțin 50% dintre tineri răspund că au întreprins o acțiune în ultimul an pentru a schimba societatea. Ponderea cea mai mare este observată în România (57%), în timp ce cea mai mică se înregistrează în Cipru (31%), Luxemburg (33%) și Suedia (34%).

© Eurobarometru

Atunci când tinerii din întreaga UE sunt întrebați cât de familiarizați sunt cu modalitățile de implicare în UE, 46% dintre ei declară că sunt la curent cu alegerile europene. Aproximativ un sfert (24%) sunt familiarizați cu canalele de socializare și site-urile web ale UE – de exemplu, Portalul european pentru tineret.

Tinerii consideră că prezența la vot la alegerile locale, naționale sau europene este cea mai eficientă acțiune pentru a-și face auzită vocea de către factorii de decizie – 38% dintre respondenții europeni și 41% dintre tinerii români au ales această opțiune.

© Eurobarometru

Pe locul al doilea se situează implicarea în social media prin exprimarea opiniilor lor, utilizarea hashtag-urilor sau schimbarea pozei de profil etc., acțiune selectată de 32% dintre respondenți.

În contextul în care fenomenul dezinformării a devenit din ce în ce mai intens și pe fondul riscului ca alegerile europene să nu fie ferite de aceste practici, tinerii au fost întrebați dacă educația i-a înzestrat cu abilitățile digitale necesare pentru a-și da seama când sunt ținta dezinformării.

© Eurobarometru

73% dintre tinerii europeni și 80% dintre cei din România au încredere în competențele lor pentru a identifica dezinformarea.

Cetățenii din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene sunt chemați în perioada 6-9 iunie să-și exercite dreptul de vot și să decidă cum va arăta viitorul european.

Pentru a reliefa importanța alegerilor europene, videoclipul de promovare a acestui scrutin, lansat recent de Parlamentul European, se desfășoară sub sloganul ”Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”.

Citiți și: VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

Procesul electoral pentru alegerile europene: reguli comune la nivelul UE și dispoziții naționale

În videoclipul de patru minute se succed mărturii ale unor persoane vârstnice din diferite țări membre, printre care și România, martore la evenimentele care au scris filele de istorie europeană.

La finalul videoclipului, tinerii fac schimb de locuri cu persoanele mai în vârstă, arătând cedarea responsabilității de a proteja democrația de la o generație la alta.

Sondajul Flash Eurobarometru 545 “Tineretul și democrația” a fost realizat în perioada 3 aprilie – 12 aprilie 2024, vizând un eșantion reprezentativ de 26 189 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din cele 27 de state membre. Sondajul a fost realizat prin intermediul interviurilor web asistate de calculator (CAWI).