Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu va participa, în perioada 3 – 4 decembrie 2024, la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurată la Bruxelles. 

Potrivit unui comunicat al MAE, reuniunea cuprinde trei sesiuni, care vor aborda dezvoltările din vecinătatea sudică a NATO, evoluțiile din Ucraina, inclusiv atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice, implicarea forțelor armate din Coreea de Nord, relația NATO-Ucraina, cu accent pe reformele interne și cooperarea NATO-UE.

Ultima sesiune va fi dedicată agendei strategice a NATO, priorităților Aliate din perspectiva Summit-ului de la Haga, în special consolidarea măsurilor de întărire a Flancului Estic, parte a răspunsului Aliat la amenințările din partea Rusiei.

Discuțiile din cadrul sesiunii dedicate vecinătății sudice vor avea loc cu participarea M. S. Regele Abdallah al Regatului Hașemit al Iordaniei.

Sesiunea dedicată Ucrainei va fi în format NUC (Consiliul NATO-Ucraina), cu participarea ministrului de externe ucrainean Andrii Sâbiha și a Înaltului Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, Kaja Kallas.

Ucraina este aşteptată de asemenea să aibă o nouă tentativă de a o obţine o invitaţie de aderare din partea Alianţei Nord-Atlantice, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ţara sa fi de acord cu o încetare a focului cu Rusia dacă NATO va asigura protecţia regiunilor din ţară controlate de Ucraina, informează Agerpres.

Miniştrii de externe ai NATO intenţionează de asemenea să discute despre lansarea, lunea trecută, de către Rusia, a unei rachete balistice experimentale asupra Ucrainei şi să examineze nevoile apărării antiaeriene ucrainene.

Ideologul rus Alexander Dughin, considerat ”creierul lui Putin”, a scris luni seară pe X (fostul Twitter) că ”Moldova va face parte curând din România, dar România va face parte din Rusia”, poziția sa primind o reacție din partea Ministerului de Externe de la București

”Unde pot fugi din SUA woke și elita Partidul Democrat? Canada? Trudeau a fost recent la Mar-a-Lago. Israel? Acolo există un război. Londra, Paris, Dubai? Exact acolo unde au fugit liberalii ruși. Sau Moldova? Asta va fi parte a României în curând. Dar România va fi parte din Rusia”, a scris Dughin, pe rețeaua de socializare.

Ministerul român de Externe a reacționat, prin purtătorul de cuvânt Andrei Țărnea, pe aceeași rețea de socializare

“Atât de previzibil! Pentru că ieri românii au sărbătorit cu mândrie Ziua Unirii, să ne reamintim că Rusia nu a recunoscut Unirea. A făcut-o doar cu rea-credință, sub efectul combinat al voinței suverane a României și al presiunii puterii occidentale. Același lucru va face ca Rusia să eșueze din nou”, a transmis purtătorul de cuvânt al MAE pe X.

So predictable! Since Romanians proudly celebrated their Union Day yesterday, we are reminded that Russia din not recognise the Union. It only did so begrudgingly under the combined effect of Romanian sovereign will & Western power pressure. The same will make Russia fail again.

— Purtator de cuvant MAE Romania/ MFA spokesperson (@PdCMAERO) December 2, 2024

Dughin se află pe lista persoanelor interzise în Uniunea Europeană, fiind un promotor al conceptului ”Uniunii Eurasiatice”, din care să facă parte toate statele din URSS, și promotor al unor idei cvasi-naziste despre identitatea rusă.

Filosoful rus l-a lăudat pe Călin Georgescu, candidatul anti-NATO și anti-NATO cu discurs ultranaționalist din turul doi al alegerilor prezidențiale, imediat după anunțul victoriei din primul tur prezidențial, spunând că este un ”patriot” și un ”român autentic”.

Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, a transmis luni că “nu există nicio susţinere oficială din partea americană” pentru candidatul prezidenţial Călin Georgescu şi că echipa preşedintelui republican ales al SUA, Donald Trump, “a negat că vreun oficial american al viitoarei administraţii ar călători în Romania în perioada următoare pentru a participa la evenimente alături de candidatul Georgescu”, subliniind că “informaţia este falsă”.

“Referitor la speculaţiile din presă privind o presupusă susţinere americană pentru candidatul prezidenţial Călin Georgescu, vă pot spune că, la nivelul autorităţilor americane, al politicienilor americani din ambele partide (republican şi democrat) sau al personalităţilor politice sau civice cu orientări democratice care au o voce importantă în spaţiul public american, un astfel de sprijin nu există”, a precizat Muraru într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

“Sunt câteva explicaţii pentru asta: în primul rând, este un principiu bine stabilit în mediul politic american de a respinge şi refuza orice acţiune sau opinie care poate fi interpretată ca interferenţă în alegeri. În alegerile americane sau în alegerile din alte ţări. Există legi în Statele Unite care interzic exact un astfel de comportament (cel mai important act normativ se numeşte “Hatch Act” şi interzice oficialilor cu funcţii federale să se pronunţe pe subiecte de campanie politică internă sau externă)”, a adăugat ambasadorul român.

“În al doilea rând”, a mai afirmat Muraru, “nimeni din echipa actualei administraţii democrate sau din echipa viitoarei administraţii republicane, sau din Congres, nu s-ar asocia cu genul de viziune politică pe care o reprezintă şi exprimă candidatul Georgescu”.

“Oamenii politici şi oficialii americani sunt foarte atenţi la mesajele antisemite, de negare a Holocaustului şi de glorificare a unor criminali de război fascişti din istorie, precum şi la poziţiile care neagă rolul SUA în asigurarea securităţii României şi care cer o aliniere la interesele Moscovei. În acelaşi timp, sunt foarte sensibili la percepţia publicului intern şi din ţările partenere şi prietene, care, cu siguranţă, s-ar simţi lezat de o posibilă încercare de implicare sau interferenţă în alegerile proprii”, a subliniat el, conform comunicatului.

“În ultimele zile am vorbit cu mulţi congresmeni, republicani şi democraţi, despre evoluţiile din Romania, precum şi cu alţi oficiali americani. Au fost surprinşi şi preocupaţi de ascensiunea acestui candidat cvasi-necunoscut, şi de modul în care s-a putut realiza această mobilizare greu de explicat în termenii unei campanii transparente şi reglementate. Oficialii americani au luat notă de concluziile CSAT cuprinse în comunicatul public din 28 noiembrie a.c. şi urmăresc în continuare foarte preocupaţi aceste evoluţii din România”, a continuat Muraru.

“Pe scurt – nu există nicio susţinere oficială din partea americană pentru candidatul Georgescu. Echipa preşedintelui Trump a negat că vreun oficial american al viitoarei administraţii ar călători în Romania în perioada următoare pentru a participa la evenimente alături de candidatul Georgescu. Informaţia este falsă”, şi-a încheiat ambasadorul român la Washington declaraţia.

Ultranaționalistul Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi își vor disputa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 8 decembrie, fiind prima dată când întâia rundă a alegerilor este câștigată de un candidat suveranist și tot pentru prima dată în istorie când candidatul Partidului Social-Democrat nu accede în turul al doilea. Rezultatele primului tur au fost validate luni, 2 decembrie, de către Curtea Constituțională.

Citiți și “Șoc în România” titrează presa internațională după ce “pro-rusul” Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor

Marea surpriză a alegerilor prezidențiale din România s-a produs duminică seară, la închiderea urnelor, când exit-poll-urile l-au plasat pe suveranistul Călin Georgescu, a cărui campanie electorală masivă pe rețele sociale precum TikTok a trecut mult timp neobservată de analiști, pe locul al treilea, pentru ca odată cu numărarea proceselor verbale acesta să obțină primul loc la votul în țară și în străinătate, o premieră absolută. Georgescu a făcut de-a lungul timpului afirmații controversate anti-NATO și anti-UE, spunând că NATO “este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”, că sistemul antirachetă aliat de la Deveselu reprezintă o “rușine diplomatică” și că fondurile europene și PNRR ar constitui “o acțiune financiară de însclavagizare”.

Ascensiunea fulminantă și surprinzătoare a lui Georgescu a determinat Consiliul Național al Audiovizualului să solicite Comisiei Europene să lanseze o investigație asupra TikTok privind campania lui Călin Georgescu, deoarece există “suspiciuni de manipulare a opiniei publice”.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a analiza riscuri la adresa securității naționale generate de actori statali și non-statali în context electoral.

Concluziile CSAT au indicat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”.