Connect with us

U.E.

Ministrul britanic de finanțe Sajid Javid avertizează companiile: Nu va exista o armonizare cu normele UE după Brexit

Published

on

© Sajid Javid/ Twitter

Ministrul britanic de finanțe, Sajid Javid, a avertizat companiile că trebuie să se împace cu ideea că nu va exista o armonizare cu normele Uniunii Europene după Brexit, anunță EFE și DPA, citate de Agerpres și Politico Europe.

Astfel, ministrul britanic a confirmat într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul Financial Times ceea ce prim-ministrul britanic Boris Johnson a lăsat deja să se înțeleagă, și anume că Regatul Unit dorește să se rupă cu totul de Uniunea Europeană, comentează EFE.

Declarațiile sale vin în contextul în care mediul de afaceri face presiuni pentru menținerea unui comerț fluid și fără taxe cu Uniunea Europeană.

Nu va exista o armonizare, nu vom respecta reguli, nu vom fi în piaţa unică şi nu vom fi în uniunea vamală – şi vom face acest lucru până la sfârşitul anului”, a declarat Javid, insistând că toate companiile – farmaceutice, auto, aerospaţiale şi alimentare – vor trebui să se adapteze la această nouă realitate. La urma urmei, au avut la dispoziţie trei ani să se pregătească pentru o schimbare în relaţiile comerciale cu UE, a completat Javid, făcând referire la referendumul din 2016 când britanicii au votat în favoarea ieşirii ţării lor din UE.

Javid recunoaşte că ”unele companii vor avea de câştigat, iar altele nu” de pe urma rupturii de blocul european, însă subliniază că ceea ce contează acum este că au certitudinea Brexit-ului, şi prevede că, pe termen lung, economia britanică ”va fi una dintre cele mai de succes economii de pe Pământ”.

Făcând trimitere la serviciile financiare, ministrul britanic de finanțe a precizat că dorește să obțină o echivalare normativă ”axată pe rezultate”, și anume să aibă aceleași rezultate, dar cu un cadru legal diferit.

Javid a mai explicat că viziunea sa pentru economia britanică post-Brexit, care se va reflecta în primul buget de stat, din 11 martie, se bazează pe un ”capitalism uman”, care se traduce prin potenţarea înaltelor calificări ale britanicilor, pe de-o parte, şi dezvoltarea zonelor defavorizate ale Regatului Unit, pe de altă parte.

Sajid Javid a declarat, de asemenea, că va participa săptămâna viitoare la Forumul Economic Mondial de la Davos, care va avea loc în perioada 21-24 ianuarie în Alpii elvețieni.

Acesta încalcă astfel interdicția impusă de premierul britanic Boris Johnson de a participa la această reuniune ce adună anual sub umbrela sa aproximativ 3.000 de lideri politici, figuri din mediul de afaceri, economiști și personalități.

”Sper că în cinci ani de aici înainte vom fi făcut suficiente progrese pentru a face față marilor provocări economice”, a mai spus Javid, care a listat două dintre acestea: ”creșterea economică și productivitatea”.

Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, rămânând în uniunea vamală și piața unică până la 31 decembrie 2020, moment în care orice nou acord privind comerțul, securitatea și pescuitul va fi trebuit să intre în vigoare.

În perioada de tranziție, negociatorii europeni și cei britanici vor beneficia de 9, până la 10 luni pentru a stabili prevederile acordului privind viitoarele relații.

Perioada de tranziție post-Brexit poate fi prelungită de comun acord între Regatul Unit și UE pentru maximum doi ani, cu condiția ca partea britanică să exprime această intenție printr-o notificare înaintată, cel târziu, până la 1 iulie 2020.

În eventualitatea în care nu va exista niciun acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit, atunci Londra va face comerț cu celelate 27 de state în baza regulilor stabilite de Organizația Mondială a Comerțului, lucru ce ar presupune tarife importante la bunurile britanice ce intră pe piața europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Eurostat: Veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană au totalizat 325 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Environment Agency/ Facebook

În 2018, veniturile obținute din taxe de mediu în Uniunea Europeană (UE) au totalizat 324,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere de 3% în termeni nominali față de anul precedent și cu 49% mai mari decât în 2002, informează Eurostat.

Potrivit datelor, taxele pe energie au reprezentat cea mai mare pondere (77,7%) a veniturilor pe mediu impozitate în anul 2018, la nivelul UE, urmate de taxele de transport (19,1%) și impozitele pe poluare și resurse (3,3%).

Contribuția taxelor de mediu la veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale a variat semnificativ în 2018 în statele membre ale UE, cele mai mari cote înregistrate fiind în Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4) %) și Croația (9,3%).

În ceea ce privește România, ponderea taxelor de mediu din veniturile guvernamentale totale din impozite și contribuții sociale era de 8%.

La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) și Suedia (4,8%).

 

Continue Reading

U.E.

Carnavalul de la Veneția, suspendat din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus

Published

on

© European Union, 2014

Ultimele două zile ale Carnavalului de la Veneția, care atrage turiști din întreaga lume, au fost anulate din cauza numărului în creștere de infectări cu coronavirus (Covid-19), informează Euronews

Guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia a declarat reporterilor că evenimentele programate duminică în orașul-lagună vor continua conform planurilor, dar „începând din această seară, Carnavalul de la Veneția va fi suspendat, împreună cu toate evenimentele asociate, până la 1 martie inclusiv”.

Anterior acestui anunț, liderul regional a raportat primele două cazuri de coronavirus în Veneția.

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus confirmate în Italia a ajuns duminică la peste 133, autorităţile estimând că bilanţul va creşte în continuare în ciuda eforturilor de a ţine epidemia sub control, informează Agerpres.

Bilanţul include şi două decese. Virusul a dus la moartea unui bărbat de 78 de ani din Vo’, în provincia Veneto, şi o femeie de 77 de ani în Lodi, din provincia Lombardia.

Măsura vizează 10 oraşe din provincia Lodi, la circa 60 de kilometri sud-est de Milano, unde locuiesc circa 50.000 de persoane, şi oraşul Vo’, cu aproximativ 3.000 de locuitori.

Italia se confruntă cu cel mai grav focar de Covid-19 din Europa. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Germania are 16 cazuri, Franţa – 12 cazuri, un deces, iar Marea Britanie – trei.

În context, amintim că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dispus constituirea unui task force la nivelul Ambasadei României la Roma pentru monitorizarea potențialelor cazuri de infectare cu coronavirus în rândul cetățenilor români. 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending