Connect with us

U.E.

Ministrul britanic de finanțe Sajid Javid avertizează companiile: Nu va exista o armonizare cu normele UE după Brexit

Published

on

© Sajid Javid/ Twitter

Ministrul britanic de finanțe, Sajid Javid, a avertizat companiile că trebuie să se împace cu ideea că nu va exista o armonizare cu normele Uniunii Europene după Brexit, anunță EFE și DPA, citate de Agerpres și Politico Europe.

Astfel, ministrul britanic a confirmat într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul Financial Times ceea ce prim-ministrul britanic Boris Johnson a lăsat deja să se înțeleagă, și anume că Regatul Unit dorește să se rupă cu totul de Uniunea Europeană, comentează EFE.

Declarațiile sale vin în contextul în care mediul de afaceri face presiuni pentru menținerea unui comerț fluid și fără taxe cu Uniunea Europeană.

Nu va exista o armonizare, nu vom respecta reguli, nu vom fi în piaţa unică şi nu vom fi în uniunea vamală – şi vom face acest lucru până la sfârşitul anului”, a declarat Javid, insistând că toate companiile – farmaceutice, auto, aerospaţiale şi alimentare – vor trebui să se adapteze la această nouă realitate. La urma urmei, au avut la dispoziţie trei ani să se pregătească pentru o schimbare în relaţiile comerciale cu UE, a completat Javid, făcând referire la referendumul din 2016 când britanicii au votat în favoarea ieşirii ţării lor din UE.

Javid recunoaşte că ”unele companii vor avea de câştigat, iar altele nu” de pe urma rupturii de blocul european, însă subliniază că ceea ce contează acum este că au certitudinea Brexit-ului, şi prevede că, pe termen lung, economia britanică ”va fi una dintre cele mai de succes economii de pe Pământ”.

Făcând trimitere la serviciile financiare, ministrul britanic de finanțe a precizat că dorește să obțină o echivalare normativă ”axată pe rezultate”, și anume să aibă aceleași rezultate, dar cu un cadru legal diferit.

Javid a mai explicat că viziunea sa pentru economia britanică post-Brexit, care se va reflecta în primul buget de stat, din 11 martie, se bazează pe un ”capitalism uman”, care se traduce prin potenţarea înaltelor calificări ale britanicilor, pe de-o parte, şi dezvoltarea zonelor defavorizate ale Regatului Unit, pe de altă parte.

Sajid Javid a declarat, de asemenea, că va participa săptămâna viitoare la Forumul Economic Mondial de la Davos, care va avea loc în perioada 21-24 ianuarie în Alpii elvețieni.

Acesta încalcă astfel interdicția impusă de premierul britanic Boris Johnson de a participa la această reuniune ce adună anual sub umbrela sa aproximativ 3.000 de lideri politici, figuri din mediul de afaceri, economiști și personalități.

”Sper că în cinci ani de aici înainte vom fi făcut suficiente progrese pentru a face față marilor provocări economice”, a mai spus Javid, care a listat două dintre acestea: ”creșterea economică și productivitatea”.

Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, rămânând în uniunea vamală și piața unică până la 31 decembrie 2020, moment în care orice nou acord privind comerțul, securitatea și pescuitul va fi trebuit să intre în vigoare.

În perioada de tranziție, negociatorii europeni și cei britanici vor beneficia de 9, până la 10 luni pentru a stabili prevederile acordului privind viitoarele relații.

Perioada de tranziție post-Brexit poate fi prelungită de comun acord între Regatul Unit și UE pentru maximum doi ani, cu condiția ca partea britanică să exprime această intenție printr-o notificare înaintată, cel târziu, până la 1 iulie 2020.

În eventualitatea în care nu va exista niciun acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit, atunci Londra va face comerț cu celelate 27 de state în baza regulilor stabilite de Organizația Mondială a Comerțului, lucru ce ar presupune tarife importante la bunurile britanice ce intră pe piața europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Parlamentului European: Ucraina are nevoie de tancuri, iar Europa trebuie să o ajute

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut un discurs la Berlin în cadrul evenimentului „Noaptea ideilor europene”, prilej cu care a pledat pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei: „Este nevoie de tancuri. Trebuie să fim capabili să facem următorul pas.”

„Ne aflăm la un punct de cotitură. Ucraina are nevoie de arme pentru a supraviețui. Cea mai mare parte a industriei sale de apărare a fost decimată, dar multe dintre statele noastre membre au intervenit, motiv pentru care Kievul a rezistat în martie. Dar în această următoare fază a războiului, va fi nevoie de armament greu. Este nevoie de tancuri și trebuie să fim capabili să facem acest următor pas”, a precizat oficialul european în discursul său.

Potrivit liderului Legislativului European se discută de planuri concrete în acest sens: „Există planuri pe masă. Unul dintre acestea este inițiativa privind tancurile Leopard pentru a furniza Ucrainei o brigadă de aproximativ 90 de tancuri Leopard 2 din cele aproximativ 2000 de tancuri Leopard 2 aflate în diferite state membre. Știm că și cele care nu sunt pregătite pentru luptă pot fi restaurate relativ repede. Acest lucru ar putea însemna un tanc modern-standard pus la dispoziție rapid. Țările care furnizează tancurile ar putea fi rambursate prin intermediul fondurilor europene, cum ar fi Facilitatea pentru pace, ceea ce înseamnă că toți vor putea contribui la acest efort.”

„Este nevoie de o Europă curajoasă și nouă. Asta înseamnă că trebuie să trecem de la soluții ad-hoc la o adevărată Uniune de securitate și apărare, care să completeze NATO, mai degrabă decât să concureze cu această alianță”, a conchis aceasta în discursul său. 

Continue Reading

U.E.

Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conducta Nord Stream 2

Published

on

© Nord Stream 2 Corp/ Twitter

Paza de coastă suedeză a declarat că a descoperit a patra scurgere de gaze la Nord Stream 2, foarte aproape de o scurgere mai mare descoperită anterior la Nord Stream 1, relatează BBC.

Danemarca și Suedia au raportat anterior scurgeri de gaz în conductele Nord Stream 1 și 2, alertând autoritățile cu privire la posibilitatea unui atac deliberat.

UE a declarat că scurgerile au fost cauzate de sabotaj, blocul acuzând anterior Rusia că folosește livrările de gaze ca armă împotriva Occidentului din cauza sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, UE a avertizat că orice atac deliberat asupra infrastructurii energetice a continentului va fi întâmpinat cu „cel mai puternic răspuns posibil”.

Citiți și UE va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat

Însă, Rusia a respins insinuările făcute de alte părți potrivit cărora și-ar fi atacat propriile conducte, ca fiind „previzibile și stupide”.

Niciuna dintre cele două conducte nu transportă gaze în acest moment, deși ambele sunt pline cu gaz.

Gazoductul Nord Stream 1 – care este format din două ramuri paralele – nu a mai transportat gaze din august, când Rusia l-a închis, spunând că are nevoie de întreținere.

Aceasta se întinde pe o distanță de 1 200 km pe sub Marea Baltică, de pe coasta rusă de lângă Sankt Petersburg până în nord-estul Germaniei. Conducta sa geamănă, Nord Stream 2, a fost oprită după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie.

Seismologii au raportat explozii subacvatice înainte de apariția scurgerilor. Comandamentul Apărării din Danemarca a publicat imagini de la scurgeri care arată bule – cea mai mare are un diametru de 1 km – la suprafața Mării Baltice.

„Nu există nicio îndoială că acestea au fost explozii”, a declarat Bjorn Lund, de la Centrul Național de Seismologie din Suedia.

Între timp, Norvegia a declarat că își va desfășura armata pentru a proteja instalațiile de petrol și gaze.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică

Published

on

© France Diplomatie/ Flickr

România și alte 14 țări membre UE, printre care Franța, Italia și Spania, solicită Comisiei Europene printr-o scrisoare semnată de miniștrii Energiei, să abordeze problema prețurilor ridicate la gaze și să vină cu o propunere de plafonare care să fie aplicată ”tuturor tranzacțiilor angro de gaze naturale” pentru a combate inflația.

”Criza energetică declanșată în toamna anului trecut s-a agravat și provoacă acum presiuni inflaționiste greu de suportat, care afectează puternic gospodăriile și întreprinderile noastre. Recunoaștem eforturile depuse de Comisie și măsurile pe care le-a prezentat pentru a face față crizei. Dar nu am abordat până acum cea mai serioasă problemă dintre toate: prețul tranzacțiilor angro de gaze naturale”, subliniază cei 15 miniștrii ai Energiei în scrisoare.

În viziunea lor, ”plafonarea prețului, solicitată încă de la început de un număr tot mai mare de state membre, reprezintă singura soluție care va ajuta fiecare țară membră să atenueze presiunea inflaționistă, să gestioneze așteptările și să ofere un cadru în cazul unor potențiale întreruperi ale aprovizionării, precum și să limiteze profiturile suplimentare din acest sector”.

”Plafonarea ar trebui să se aplice tuturor tranzacțiilor angro de gaze naturale, și să nu se limiteze la import din anumite jurisdicții. Acesta poate fi conceput astfel încât să asigure securitatea aprovizionării și libera circulație a gazelor naturale în Europa, realizând în același timp obiectivul nostru comun de a reduce cererea de gaze naturale. Acest plafon este prioritar și poate fi completat cu propuneri de consolidare a supravegherii financiare a pieței gazelor naturale și de dezvoltare a unor repere alternative pentru stabilirea prețului gazelor naturale în Europa”, sugerează oficialii.

Într-o primă reacție, Comisia Europeană a avertizat că o plafonare generală a prețului gazului ar putea fi dificil de lansat și implică riscuri pentru securitatea energetică, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Conform documentului prezentat de executivul european în care analizează diferite opțiuni pe care UE le ia în calcul pentru a reduce prețul gazului, consultat de Reuters, lansarea unei plafonări generale a prețurilor pentru toate tranzațiile cu gaz, care să cuprindă atât livrările de gaz natural lichefiat, cât și pe cele prin conducte, ar putea compromite fluxurile transfrontaliere de gaz între țările UE.

Comisia Europeană a explicat că numeroase țări ar putea atinge plafonul prețului gazului în cazul unei scăderi masive a livrărilor, astfel că semnalele date de preţ nu vor mai putea să ajute la direcţionarea fluxurilor către regiuni unde cererea este ridicată sau oferta este scăzută.

Aceasta a sugerat că o asemenea plafonare a preţului ar putea funcţiona numai dacă ar fi lansată o nouă entitate care să aloce şi să transporte combustibilul deficitar între diferite ţări.

În cazul în care UE ar plafona preţul gazului, ea va trebui să găsească şi ”resurse financiare semnificative” pentru a garanta că ţările vor putea continua să atragă livrări de gaz de pe piaţa concurenţială globală unde cumpărătorii pot fi dispuşi să plătească preţuri peste plafonul UE, a adăugat Comisia Europeană, care însă nu a precizat de unde ar putea proveni aceste resurse.

Miniștrii Energiei din UE, care au avut la începutul lunii septembrie o întâlnire pentru a discuta despre criza energetică, se vor reuni din nou la Bruxelles vineri, 30 septembrie, pentru a aborda aceeași chestiune.

Comisia Europeană a propus deja plafonarea prețului la gazul rusesc, doar că Rusia nu mai este principalul furnizor, ponderea în importurile europene de gaze naturale reprezentând 9%.

Să nu uităm că Norvegia, ţară care nu este membră UE, dar care face parte din Spațiul Economic European și care a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului european după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult, a respins deja ideea de unei plafonări a importurilor de gaze naturale, punctând, prin vocea premierului său, că această măsură ”nu va rezolva problema fundamentală”.

În cadrul discursului său privind Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a dat asigurări că instituția pe care o prezidează va realiza o ”reformă profundă a pieței energetice”, în contextul în care ”piața gazelor naturale s-a transformat dramatic”, dar valoarea de ”referință utilizată pe piața gazelor (TTF) nu a fost adaptată”.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN15 mins ago

Președinta Parlamentului European: Ucraina are nevoie de tancuri, iar Europa trebuie să o ajute

U.E.19 mins ago

Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conducta Nord Stream 2

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică

INTERNAȚIONAL42 mins ago

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

CONSILIUL UE57 mins ago

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

INTERNAȚIONAL58 mins ago

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

ENERGIE1 hour ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO1 hour ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL14 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending