Ministrul Ciprian Teleman a avut ieri, 29 aprilie, o întrevedere cu ambasadoarea Finlandei în România, Marjut Akola, la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizări.

Cu această ocazie, ministrul digitalizării a anunțat că România a primit invitația Finlandei de a participa la ACTRIS-ERIC în calitate de stat membru fondator: „Excelența Sa a transmis României invitația de participare la ACTRIS-ERIC în calitate de stat membru fondator. Facem astfel demersurile administrative necesare pentru ca România să ia parte la acest proiect. Am mulțumit, desigur, Finlandei pentru efortul intens depus în acest sens. Am decis împreună să continuăm demersurile la nivel de experți în ceea ce privește colaborarea noastră și sunt încrezător că rezultatele vor fi benefice pentru ambele părți”, a transmis ministrul Ciprian Teleman.

ACTRIS este o infrastructură de cercetare paneuropeană care produce date și informații de înaltă calitate despre constituenții atmosferici cu durată scurtă de viață și despre procesele care duc la variabilitatea acestor constituenți în atmosferele naturale și controlate.

Potrivit Ministrului, discuțiile celor doi oficiali s-au centrat pe posibilitățile de dezvoltare a cooperării între cele două țări, cu accent pe domeniul digital, pe modul în care România poate învăța din experiența finlandeză în ceea ce privește administrația publica și interconectarea serviciilor furnizate populației: „La rândul meu, am prezentat viziunea de dezvoltare a spațiului digital aferent administrației românești și dorința de a înțelege pașii pe care Finlanda i-a parcurs în acest domeniu”, a conchis acesta.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Ciprian Teleman, a avut miercuri în întrevedere cu ambasadorul Israelului în România, David Saranga, în cadrul căreia au discutat despre relații de colaborare între cele două țări în domeniilor cercetare-inovare și digitalizare.

”Este important ca experiența israeliană să fie analizată de România în dezvoltarea proiectelor sale majore, cu referire atât la cloud-ul guvernamental, conceptualizarea acestuia, digitalizarea administrației centrale și locale, utilizarea aplicațiilor informatice și alte asemenea. România are mult de învățat din experiențele practice ale administrației israeliene, modul în care aceasta este eficientizată cu ajutorul infrastructurii digitale și în care au fost depășite anumite bariere de mentalitate, de cultură și de modul de lucru”, a punctat Teleman într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ministrul digitalizării și ambasadorul Israelului la București au mai discutat și despre ”posibilitatea de a lansa un apel comun pentru proiecte de cercetare-inovare, printre domeniile propuse fiind: mediu, cercetări marine, inteligență artificială, blockchain, lista nefiind exhaustivă”.

”Discuțiile vor continua în perioada următoare pentru identificarea zonelor de expertiză comune și detalierea modului practic în care se va lansa apelul pentru propuneri de proiecte”, a mai spus Ciprian Teleman.

Ambasadorul Israelului la București, David Saranga a mai propus organizarea unor sesiuni online între oficiali români și israelieni unde vor avea loc discuții legate de modul cum Israelul a organizat ecosistemul de inovare, de transfer tehnologic, de identificare a start-up-urilor din zona de înaltă tehnologie și modul cum sunt acestea sprijinite.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Ciprian Teleman, a discutat vineri, Søren Jensen, în cadrul unei întrevederi, cu ambasadorul Danemarcei în România, despre cum poate sprijini această țară procesul de digitalizare din România.

Danemarca este una dintre cele mai avansate state membre din Uniunea Europeană în ceea ce privește digitalizarea, aproximativ 80% din serviciile publice sunt furnizate online.

Administrația publică, atât cea centrală cât și locală, dar și companiile, furnizează aceste servicii utilizând o infrastructură performantă care integrează bazele de date existente.

”Am o simpatie aparte pentru Danemarca datorată faptului că o parte consistentă din formarea mea profesională vine de acolo prin principiile promovate de Claus Moller, creatorul unor concepte revoluționare de leadership ca Personal Quality, Putting People First sau Employeeship. Am discutat despre procesul de digitalizare din România și modul cum Danemarca îl poate sprijini. Ne-am propus să accelerăm procesul de digitalizare din administrația publică din România, în special conceptul prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Expertiza necesară pentru implementarea acestui proces extrem de important se va face în mod transparent, România având nevoie de cei mai performanți specialiști, de echipamente de ultimă generație, care să facă față cerințelor actuale și să permită dezvoltări viitoare”, a precizat Teleman într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării și ambasadorul Danemarcei în România au mai discutat despre aspecte legate de comunitățile de cercetare-inovare din cele două țări, dar și despre abordarea daneză privind colaborarea publică-privată, pe segmentul cercetare-dezvoltare, incluzând domeniul pharma, AI și robotică, dar și potențiale zone de cooperare, precum cercetarea marină și maritimă.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale.

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea a avut la discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea au demarat la 12 aprilie cu întâlniri pe care oficialul român le-a avut cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Întrevederile mai sus menționate au fost completate de cea cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, ca urmare a mandatului pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene l-a primit din partea Guvernului în urma adoptării unui memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Citiți și:

DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.