Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Cristian Ghinea efectuează joi și vineri o vizită la Bruxelles pentru a agrea ”reformele incluse în PNRR”: Urmează să avem în septembrie decizia CE și să pregătim actele pentru implementare

Published

on

© USR/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, va efectua joi și vineri, o vizită de lucru la Bruxelles, pentru ultimele discuții aplicate pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi va avea întâlniri cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, şi cu echipele tehnice care lucrează pe PNRR şi pe viitoarele programe operaţionale.

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, această vizită este parte din procesul de evaluare și completare a PNRR, prevăzut de Articolul 19 din Regulament, care spune că după depunerea oficială, Comisia evaluează planurile după 11 criterii și poate cere clarificări.

Scopul acestei vizite este aceea de a agrea reformele incluse în PNRR, având în vedere că ”de facto, cele mai multe investiții propuse sunt agreate”.

Cristian Ghinea a explicat astfel că România va rămâne cu ”o alocare semnificativă pentru rutier, la fel și pentru feroviar”, în contextul în care ”avem multe lucruri remarcabile în PNRR deja agreate cu Comisia”.

”Finanțarea a 434 de km de autostradă prin PNRR este un succes al negocierilor cu Comisia Europeană, dar în același timp presupune un efort consistent pentru a finaliza analiza costurilor în această fază, înainte de adoptarea oficială a Planului. Este un plan adaptat atât pentru nevoile României, cât și pentru prioritățile transformărilor economice de la nivel european. Spre exemplu, avem cel mai mare program de reducere a abandonului școlar, cu fonduri de jumătate de miliard de euro și cel mai mare program de împădurire. Reparăm astfel problemele sistemice neglijate în ultimii 30 de ani: prin PNRR, vom ține copiii săraci la școală și vom reface pădurile României”, a precizat Cristian Ghinea.

De asemenea, ministrul a detaliat că ”avem investiții în economia viitorului, în digitalizare, în robotizarea administrației, în industria de microelectronică și industria hidrogenului verde. Vor mai fi instrumente financiare de 1,25 miliarde euro, negociate cu Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, bani care vor veni imediat în economie, plus peste 500 milioane euro granturi pentru digitalizarea și tehnologizarea firmelor”, a completat Ghinea.

”Știu că este un proces complicat, cer românilor să aibă încredere că vom avea un PNRR ambițios, fezabil de implementat și echilibrat între repararea problemelor istorice și abordarea oportunităților de viitor. Reformele fiscale și energia sunt domeniile cu unele puncte sensibile de discutat și unde mai există diferențe de opinie între Guvernul României și Comisia Europeană. Le vom lămuri în aceste zile. Este o provocare unică faptul că suntem singura țară din UE aflată în procedura de deficit excesiv (PSD ar trebui să se ascundă de rușine din cauza asta). Totuși, acest Guvern are ambiția de a lua toate împrumuturile disponibile, la dobândă mică și pe proiecte agreate cu Comisia. Aceste împrumuturi trebuie să aibă loc într-o proiecție bugetară deja foarte strânsă din cauza procedurii de deficit excesiv și vom stabili în aceste zile, împreună cu Comisia, calendarul fiscal detaliat. În această ecuație, va fi extrem de importantă creșterea veniturilor la buget și ne bazăm pentru aceasta pe mai buna colectare care va fi sprijinită prin reformele de digitalizare a ANAF, cuprinse tot în PNRR”, a dat asigurări ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Criastian Ghinea a mai spus că în luna septembrie urmează să vină și decizia Comisiei Europene cu privire la PNRR, având în vedere că în luna august instituția nu lucrează, și ”să pregătim actele delegate pentru implementare”. 

De altfel, oficialul român a dat asigurări că Planul Național de Redresare și Rezilientă al țării noastre nu va fi ultimul aprobat, ci va fi o tranșă de state în luna mai sus amintită.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. 

Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 47,5 miliarde de euro. 

Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Acest lucru este posibil grație aprobării rapide, în doar cinci luni, a deciziei privind resursele proprii.

Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență. Până în prezent, Comisia Europeană a primit 24 de planuri naționale din 27, dintre care a aprobat 14 dintre acestea. 

În ceea ce privește România, țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, distribuiți astfel: 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. PNRR-ul ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Prin documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie , țara noastră ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

Published

on

© G7germany.de

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis duminică, 26 iunie, că UE este alături de Ucraina atât cât va fi nevoie, iar impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina va fi în centrul discuțiilor de la summitul G7. 

„Cel mai important factor de inflație este reprezentat de prețurile energiei. În Europa, răspunsul nostru este RePowerEU: diversificarea aprovizionării, economii de energie și surse regenerabile. Lucrăm intens cu aliați și parteneri din întreaga lume”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Șefa Executivului european a subliniat că în prima sesiune a summitului G7, pentru a consolida economia globală, trebuie să „combatem inflația, menținând în același timp creșterea economică, să sprijinim sustenabilitatea socială și de mediu, menținând în același timp stabilitatea fiscală și financiară și să consolidăm rezistența lanțurilor de aprovizionare”.

Reamintim că președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE va emite obligațiuni UE în valoare de 50 mld. de euro în a doua jumătate a anului pentru a finanța în continuare redresarea post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat, vineri, că intenționează să emită obligațiuni UE în valoare de 50 de miliarde de euro pentru a finanța programul de redresare NextGenerationEU în perioada iulie – decembrie 2022, care va fi completat de finanțare pe termen scurt (EU-Bills).

Fondurile vor fi destinate sprijinirii redresării economice a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Pe lângă finanțarea pentru NextGenerationEU, Comisia ar putea fi, de asemenea, nevoită să emită până la 9 miliarde EUR pentru împrumuturi destinate sprijinirii Ucrainei în cadrul unui nou program excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) și până la 6,6 miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul programului SURE, sub rezerva cererilor statelor membre și a finalizării procedurilor relevante.

Bazându-ne pe performanțele noastre bune de până acum ca emitent la scară largă, în a doua jumătate a anului vom continua să sprijinim redresarea, să finanțăm tranziția ecologică și digitală și rezistența pe termen lung a Europei prin intermediul finanțării de pe piață”, a declarat comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, Johannes Hahn.

Emisiunile din a doua jumătate a anului 2022 se vor baza pe executarea cu succes a programului de redresare NextGenerationEU până în prezent. Din iunie 2021, când Comisia a debutat pe piață cu NextGenerationEU, emisiunile din cadrul programului se ridică la 118,5 miliarde EUR prin intermediul EU-Bonds pe termen lung, din care 28 de miliarde EUR prin emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU. În plus, Comisia a continuat să strângă fonduri în cadrul programelor sale de finanțare back-to-back – SURE, AMF și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF). Cel mai recent, și ca răspuns la războiul din Ucraina, Comisia a plătit cu succes 1,2 miliarde EUR în cadrul unui program AMF de urgență.

În prima jumătate a anului 2022, Comisia a emis până în prezent obligațiuni UE în valoare de 47,5 miliarde EUR, în conformitate cu obiectivul său de finanțare de 50 de miliarde EUR. O nouă licitație de obligațiuni este planificată pentru 27 iunie 2022. Emisiunile sale din prima jumătate a anului 2022 au fost pe deplin în conformitate cu sumele comunicate în planul de finanțare pentru perioada ianuarie-iunie 2022.

Actualul plan de finanțare se bazează pe cele mai recente previziuni privind viitoarele nevoi de plată NextGenerationEU. Plățile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență – care reprezintă 90 % din plățile efectuate în cadrul NextGenerationEU – depind de finalizarea etapelor și obiectivelor din planurile naționale de redresare și de reziliență ale statelor membre. Prin urmare, calendarul și volumele exacte pot varia. Cu toate acestea, Comisia Europeană este încrezătoare că sumele comunicate în acest plan de finanțare ar trebui să rămână stabile.

În conformitate cu strategia sa de finanțare diversificată, Comisia va continua să utilizeze o combinație de sindicalizări și licitații, precum și obligațiuni UE pe termen scurt. Acest lucru îi va permite să obțină cele mai bune condiții de piață posibile și să poată satisface nevoile de plată ale statelor membre ale UE.

Datorită acestei abordări, Comisia a reușit până în prezent să deburseze 100 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și câteva miliarde de euro în cadrul altor programe bugetare ale UE care beneficiază de finanțarea NextGenerationEU.

La sfârșitul anului, Comisia își va anunța planurile de emitere pentru prima jumătate a anului 2023.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina, prima țară non-UE, care aderă la programul LIFE, sprijinind refacerea mediului și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Astăzi, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, se află la Kiev, Ucraina, unde, împreună cu ministrul ucrainean al ecologiei și resurselor naturale, Ruslan Strileț, a semnat un acord privind aderarea Ucrainei la programul LIFE pentru mediu și climă, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Ucraina este prima țară din afara UE care aderă la acest program. Prin aderarea la programul LIFE, Ucraina ar putea beneficia de sprijinul LIFE pentru a contribui la refacerea mediului înconjurător după distrugerile provocate de invazia rusă, fie că este vorba de poluare, de distrugerea ecosistemelor sau de alte efecte pe termen lung.

Comisarul Sinkevičius a fost martorul unora dintre aceste distrugeri atunci când a vizitat silvicultura Zdvizhivsky – o suprafață semnificativă a pădurii a fost distrusă de infrastructura militară, inclusiv de săpături și tranșee, iar întreaga zonă este minată. De asemenea, a vizitat compania “Teteriv forestry”, care a suferit pagube cauzate de ocupanți și un nou laborator modern care monitorizează calitatea apei provenite din bazinul râului Nipru și care a primit finanțare din partea UE.

Comisarul Sinkevičius a declarat: “Invazia Rusiei în Ucraina provoacă daune imediate substanțiale la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, poluarea mării, a solului și a aerului, care vor avea un impact de lungă durată asupra mediului. Repercusiunile asupra sănătății umane pot dura foarte mult timp. Prin acest parteneriat, organizațiile publice și private ucrainene vor putea primi sprijin financiar pentru proiecte de curățare a zonelor poluate, de reconstrucție după distrugere într-un mod care protejează și reface natura și care este în armonie cu o economie circulară și cu emisii zero.”

Echipamentele militare și substanțele chimice toxice din apă, sol și aer ar putea persista timp de zeci de ani. După poluare și distrugere, reconstrucția va fi extrem de intensivă în ceea ce privește energia, materialele de construcție și altele. Pe termen scurt, programul LIFE ar putea sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei printr-o analiză a nevoilor și prin mobilizarea și consolidarea capacităților diferiților actori pentru a aborda decontaminarea solului și a apei prin soluții bazate pe natură.

Pe termen mediu și lung, la fel ca în alte țări participante la programul LIFE, proiectele pot avea ca scop dezvoltarea și demonstrarea de tehnici și abordări ecoinovative, promovarea celor mai bune practici și a schimbărilor de comportament și altele. Solicitanții ucraineni pot depune deja propuneri în cadrul cererilor de propuneri LIFE 2022. Pentru ca un proiect să primească finanțare, Ucraina trebuie mai întâi să ratifice acordul de asociere.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G74 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G76 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G76 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G78 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G79 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending