Ministrul Cristian Ghinea efectuează joi și vineri o vizită la Bruxelles pentru a agrea ”reformele incluse în PNRR”: Urmează să avem în septembrie decizia CE și să pregătim actele pentru implementare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, va efectua joi și vineri, o vizită de lucru la Bruxelles, pentru ultimele discuții aplicate pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi va avea întâlniri cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, şi cu echipele tehnice care lucrează pe PNRR şi pe viitoarele programe operaţionale.

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, această vizită este parte din procesul de evaluare și completare a PNRR, prevăzut de Articolul 19 din Regulament, care spune că după depunerea oficială, Comisia evaluează planurile după 11 criterii și poate cere clarificări.

Scopul acestei vizite este aceea de a agrea reformele incluse în PNRR, având în vedere că ”de facto, cele mai multe investiții propuse sunt agreate”.

Cristian Ghinea a explicat astfel că România va rămâne cu ”o alocare semnificativă pentru rutier, la fel și pentru feroviar”, în contextul în care ”avem multe lucruri remarcabile în PNRR deja agreate cu Comisia”.

”Finanțarea a 434 de km de autostradă prin PNRR este un succes al negocierilor cu Comisia Europeană, dar în același timp presupune un efort consistent pentru a finaliza analiza costurilor în această fază, înainte de adoptarea oficială a Planului. Este un plan adaptat atât pentru nevoile României, cât și pentru prioritățile transformărilor economice de la nivel european. Spre exemplu, avem cel mai mare program de reducere a abandonului școlar, cu fonduri de jumătate de miliard de euro și cel mai mare program de împădurire. Reparăm astfel problemele sistemice neglijate în ultimii 30 de ani: prin PNRR, vom ține copiii săraci la școală și vom reface pădurile României”, a precizat Cristian Ghinea.

De asemenea, ministrul a detaliat că ”avem investiții în economia viitorului, în digitalizare, în robotizarea administrației, în industria de microelectronică și industria hidrogenului verde. Vor mai fi instrumente financiare de 1,25 miliarde euro, negociate cu Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, bani care vor veni imediat în economie, plus peste 500 milioane euro granturi pentru digitalizarea și tehnologizarea firmelor”, a completat Ghinea.

”Știu că este un proces complicat, cer românilor să aibă încredere că vom avea un PNRR ambițios, fezabil de implementat și echilibrat între repararea problemelor istorice și abordarea oportunităților de viitor. Reformele fiscale și energia sunt domeniile cu unele puncte sensibile de discutat și unde mai există diferențe de opinie între Guvernul României și Comisia Europeană. Le vom lămuri în aceste zile. Este o provocare unică faptul că suntem singura țară din UE aflată în procedura de deficit excesiv (PSD ar trebui să se ascundă de rușine din cauza asta). Totuși, acest Guvern are ambiția de a lua toate împrumuturile disponibile, la dobândă mică și pe proiecte agreate cu Comisia. Aceste împrumuturi trebuie să aibă loc într-o proiecție bugetară deja foarte strânsă din cauza procedurii de deficit excesiv și vom stabili în aceste zile, împreună cu Comisia, calendarul fiscal detaliat. În această ecuație, va fi extrem de importantă creșterea veniturilor la buget și ne bazăm pentru aceasta pe mai buna colectare care va fi sprijinită prin reformele de digitalizare a ANAF, cuprinse tot în PNRR”, a dat asigurări ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Criastian Ghinea a mai spus că în luna septembrie urmează să vină și decizia Comisiei Europene cu privire la PNRR, având în vedere că în luna august instituția nu lucrează, și ”să pregătim actele delegate pentru implementare”. 

De altfel, oficialul român a dat asigurări că Planul Național de Redresare și Rezilientă al țării noastre nu va fi ultimul aprobat, ci va fi o tranșă de state în luna mai sus amintită.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. 

Mecanismul mai sus amintit este completat de asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), care dispune de un buget de 47,5 miliarde de euro. 

Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Acest lucru este posibil grație aprobării rapide, în doar cinci luni, a deciziei privind resursele proprii.

Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență. Până în prezent, Comisia Europeană a primit 24 de planuri naționale din 27, dintre care a aprobat 14 dintre acestea. 

În ceea ce privește România, țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, distribuiți astfel: 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. PNRR-ul ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificări, după ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Prin documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie , țara noastră ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare