FONDURI EUROPENE
Ministrul Dan Vîlceanu și comisarul european Margrethe Vestager au discutat utilizarea finanțărilor PNRR. Suma primită de România prin acest plan ar putea scădea cu 1,5 miliarde de euro
Published
3 years agoon
By
Teodora IonPlanul Național de Redresare și Reziliență, contribuțiile pentru instrumentele financiare destinate sectorului privat și reglementările referitoare la schemele de ajutor de stat în domeniul energetic au fost principalele subiecte discutate de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dan Vîlceanu, și comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, la Bruxelles.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, comisarul european a ținut să aprecieze că Planul Național de Redresare și Reziliență al României este ambițios, echilibrat pe recomandările specifice de țară și investițiile necesare pentru realizarea acestora.
În cadrul discuțiilor, ministrul Vîlceanu a explicat necesitatea ca instrumentele financiare să rămână la fel de atractive chiar și în perspectiva aplicării regulilor privind ajutorul de stat, prevăzute în PNRR și a solicitat o decizie a Comisiei.
România a colaborat îndeaproape cu serviciile Comisiei Europene și Fondul European de Investiții pentru a finaliza negocierile pe marginea privind Acordului de contribuție privind instrumentele financiare pentru sectorul privat.
Semnarea documentului reprezintă îndeplinirea unuia dintre indicatorii (milestone) pentru care România urmează să solicite rambursarea de fonduri în prima cerere de rambursare în cadrul PNRR. Reamintim faptul că aceasta urmează să fie trimisă Comisiei în mai 2022.
În ceea ce privește schemele de ajutor de stat în domeniul energetic, reprezentantul MIPE a solicitat clarificări privind modul în care viitoarele reglementări, mai flexibile, pot fi aplicate în cadrul apelurilor finanțate în cadrul PNRR.
Tot în zona PNRR a fost abordată tema reducerilor sumelor acordate statelor membre care au avut performanțe economice peste cele anticipate la momentul alocărilor inițiale. România ar putea înregistra o corecție financiară de circa 1,5 miliarde euro.
Cei doi oficiali au mai discutat și despre progresul înregistrat în două reforme importante cuprinse în PNRR, respectiv reforma pensiilor și digitalizarea.
Astfel, cea de-a doua tranșă de 1,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi a venit să întregească prefinanțarea acordată țării noastre, lucru posibil după ce Guvernul a aprobat, la 22 decembrie, Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și România, semnat anterior de ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, pentru cele 14,94 miliarde de euro din PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro.
Conform mențiunilor anterioare ale ministrului investițiilor europene, România va face prima cerere de plată în cadrul PNRR în trimestrul doi.
Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evaluat pozitiv, la București, acest document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.
Planul, format din 14,24 miliarde de euro granturi și 14,94 miliarde de euro împrumuturi, cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.
Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
Mark Rutte încearcă să liniștească apele înainte ca SUA să decidă “Trump” sau “Harris”: NATO trebuie să rămână unită, altfel o Rusie încurajată se va afla pe flancul nostru estic
Alegeri prezidențiale SUA: Trump repetă afirmațiile privind frauda electorală/Harris spune că alegătorii din statele pivot vor decide alegerile
Competiția geopolitică globală pune presiune pe Europa: Miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică
FONDURI EUROPENE
Nicolae Ciucă i-a propus Ursulei von der Leyen extinderea PNRR: Dacă voi fi ales președinte, voi solicita prelungirea planului României cu cel puțin doi ani
Published
3 weeks agoon
October 17, 2024Corespondență din Bruxelles
Președintele PNL Nicolae Ciucă a anunțat joi, la Bruxelles, că dacă va fi ales președinte al României va solicita prelungirea Planului Național de Redresare și Reziliență cu cel puțin doi ani, până în 2028, pentru ca România să poată atrage fondurile de aproape 30 de miliarde de euro.
Ciucă a participat joi la lucrările summitului Partidului Popular European înainte de Consiliul European de toamnă, unde România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, și pe agenda căruia se află și subiectul competitivității economice europene și a modelului european în acest sens. Liderul liberal a fost prezent la summitul PPE alături de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European.
Întrebat în cadrul unor declarații de presă despre discuții purtate cu oficialii europeni despre implementarea PNRR în România, Nicolae Ciucă a precizat că discuțiile au fost unele “de principiu”.
“În acest moment se discută politic nevoia de revedere a planurilor de redresare şi rezilienţă NextGenerationEU ţinând cont de faptul că faţă de 2021 când a fost luată decizia pentru punerea în aplicare a acestor planuri, astăzi situaţia este total diferită şi în perioada următoare sunt mai multe ţări care solicită revederea anumitor ţinte şi jaloane şi România poate şi eu sunt convins că va face acest demers, cel puţin pentru mine ca lider al Partidului Naţional Liberal în calitate de candidat la Preşedinţie şi dacă voi reuşi să ajung să fiu ales de către români voi solicita inclusiv prelungirea termenului pentru PNRR cu cel puţin doi ani“, a declarat președintele PNL.
Întrebat suplimentar dacă este necesară o decizie în cadrul coaliției de guvernare, Ciucă a replicat: “Tocmai am anunţat în momentul de faţă o propunere politică foarte înţeleaptă, care poate fi analizată în coaliţie la stafful tehnic”.
Propunerea anunțată și asumată de Ciucă reprezintă un plan asumat și la nivelul Partidului Național Liberal, după ce prim-vicepreședintele formațiunii și eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de absorbție a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) dincolo de anul 2026.
Precizările lui Ciucă legate de PNRR vin după ce Comisia Europeană a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă pentru 62 din cele 68 de jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, șase jaloane esențiale nu au fost îndeplinite, ceea ce ar putea duce la suspendarea parțială a plății, evaluată de PNL la 1,1 miliarde de euro.
Subiectul a generat o dispută politică între Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, liderul liberal amintind că în timpul mandatului său de premier au fost atrase 6,3 miliarde de euro, iar cel social-democrat precizând că lucrează inclusiv cu miniștrii din partea PNL pentru a corecta greșelile din trecut, menționând perioada mandatului lui Ciucă în fruntea Guvernului.
FONDURI EUROPENE
Ministrul Adrian Câciu explică situația plății parțiale din cererea de plată 3 din PNRR: Comisia Europeană va transmite României calculul final asupra plății parțiale și diferenței din suma suspendată
Published
3 weeks agoon
October 16, 2024Comisia Europeană urmează să transmită României calculul final asupra plăţii parţiale pe care o efectuează din cererea de plată nr. 3 din PNRR şi pe diferenţă, suspendarea unei sume aferente celor şase jaloane considerate neîndeplinite sau parţial îndeplinite, a declarat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu.
“Ieri, Comisia Europeană a comunicat oficial României o evaluare parţial pozitivă asupra cererii de plată numărul 3, o cerere de plată care cuprinde jaloane şi ţinte aferente trimestrelor III şi IV 2022, respectiv Comisia ne informează că din totalul de 74 de jaloane şi ţinte câte a avut cererea de plată numărul 3, un număr de 68 de ţinte şi jaloane sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei, iar şase jaloane nu sunt îndeplinite în totalitate sau sunt parţial îndeplinite. Din această perspectivă, am anunţat şi în săptămânile trecute, dar acum avem o formalizare a acestei discuţii sau acestor anunţuri pe care le-am făcut, vom avea o plată parţială din cererea de plată numărul trei”, a declarat Adrian Câciu, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.
Câciu a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă pentru 62 din cele 68 de jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, șase jaloane esențiale nu au fost îndeplinite, ceea ce ar putea duce la suspendarea parțială a plății. Potrivit estimărilor, suspendarea parțială a plății celei de-a treia tranșe din cauza celor șase jaloane neimplementate este evaluată la 1,1 miliarde de euro, dar ministrul Câciu a refuzat orice speculații pe această temă.
În clarificările oferite, ministrul social-democrat a precizat că cererea de plată numărul 3 în valoare brută a fost de 2,7 miliarde de euro.
“Din această sumă, România deja a încasat 649 de milioane de euro, reprezentând prefinanţarea, odată cu prefinanţarea celorlalte cereri de plată pe care România le are la dispoziţie din întreaga derulare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmând ca într-o lună de zile, Comisia Europeană să ne transmită calculul corect sau final asupra plăţii parţiale pe care o efectuează şi pe diferenţă, suspendarea unei sume aferente celor şase jaloane considerate neîndeplinite sau parţial îndeplinite. Am văzut pe surse o serie de date, o serie inclusiv de sume, nu aş confirma sumele, ceea ce am ca certitudine este suma de la Transporturi, unde este vorba de 79 de milioane de euro ca suspendare. În rest, nu aş confirma aceste sume până când nu avem, dacă vreţi, decizia oficială a Comisiei Europene. Este şi un agreement, poate aţi văzut comunicarea Comisiei, comunicarea de evaluare pozitivă nu conţine date şi sumele referitoare la plata parţială, acestea urmând să fie finalizate în baza aprobării din cadrul Consiliului de Miniştri ai Finanţelor – ECOFIN, peste o lună de zile, după ce au fost validate de comitetele economice ale Comisiei “, a explicat Câciu.
Ministrul s-a referit şi la jaloanele rămase în discuţie, punând accent pe cel referitor la reducerea plafonului la microîntreprinderi, unde, a punctat el, decizia trebuie luată în cadrul coaliţiei de guvernare.
“Am avut o dezbatere amplă în acest an asupra jaloanelor în discuţie. Avem – şi n-aş intra în foarte multe detalii decât dacă este nevoie – competenţa de intrare în detalii revine totuşi miniştrilor de resort. Avem un jalon pe componenta de energie, pe partea de guvernanţă corporativă la companiile din energie, unde trebuie reluată procedura la un număr de 15 companii. Avem un jalon care se referă la microîntreprinderi, parte din reforma fiscală, care, dintr-o anumită perspectivă a Comisiei, a rămas parţial neîndeplinit, în sensul în care dânşii reclamă că plafonul de la microîntreprinderi ar trebui redus de la 500.000 euro undeva la 88.500, cât este plafonul de TVA potrivit directivei TVA. Aici deja am anunţat, a anunţat şi domnul prim-ministru, şi facem încă o dată acest anunţ – că este, din punctul nostru de vedere, nevoie de o decizie politico-economică, la care să participe toată clasa politică, inclusiv cei care au trecut în PNRR eliminarea facilităţilor la microîntreprinderi, dar şi mediul economic, pentru a face o analiză asupra impactului economic asupra acestei decizii versus impactului economic dacă România renunţă la banii aferenţi acestui jalon”, a mai declarat Câciu.
FONDURI EUROPENE
Numărul unic național 119, destinat copiilor, se modernizează cu fonduri europene
Published
1 month agoon
October 1, 2024Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) dezvoltă un proiect de modernizare din fonduri europene a numărului unic național 119 destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului, se arată într-un comunicat.
Proiectul „Sistem Next Generation 119” va presupune dezvoltarea și modernizarea instrumentelor digitale de alertare, identificare și intervenție pentru copii, asociate numărului unic național 119, număr destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului.
Proiectul se implementează în perioada septembrie 2024 – februarie 2027 și este cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, P2.Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri. Valoarea totală a contractului de finanțare este de 66.874.370,41 lei.
„Vorbim despre un proiect de importanță națională, implementat de ANPDCA în colaborare cu STS, menit să îmbunătățească protecția și sprijinul oferite copiilor din România. Obiectivul principal îl reprezintă facilitarea accesului pentru toți copiii care au nevoie de sprijin și ajutor atât la linia de suport pentru copii 119, cât și la platforma care se va dezvolta în paralel. Concret, vor fi create și modernizate soluții digitale avansate care să permită raportarea eficientă a cazurilor de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului. Prin intermediul numărului unic național 119, care este deja o resursă importantă în protecția copiilor, vom facilita intervenția promptă și coordonată a autorităților responsabile, vom reuși să-i consiliem, să-i îndrumăm și să-i sprijinim rapid pe toți copiii și tinerii care vor suna la acest număr pentru a cere un sfat, o informație sau chiar ajutor. Felicit specialiștii ANPDCA și STS pentru efortul și implicarea în găsirea de soluții de dezvoltare a acestui proiect esențial pentru sprijinirea copiilor care au nevoie de noi”, a declarat Natalia Elena Intotero, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
„Serviciul de Telecomunicații Speciale participă în calitate de partener în acest proiect complex atât cu soluții digitale și tehnologii avansate, cât și cu cei mai buni specialiști. De aceea, punem resursele tehnice și umane, precum și expertiza noastră IT&C și de administrare a Serviciului de urgență 112 la dispoziția partenerului nostru, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, pentru a sprijini cea mai însemnată valoare a unei națiuni: copiii. Sistemul Next Generation 119 va fi dezvoltat utilizând soluții IT&C sigure și de generație nouă, iar în același timp inginerii și specialiștii STS vor implementa funcționalități moderne care să permită gestionarea eficientă a cazurilor, analiza acestora în scopul îmbunătățirii calității apelurilor, asistarea operatorilor de către tehnologii avansate, structurarea coerentă a datelor, îmbunătățirea fluxurilor și acordarea rapidă a sprijinului de care au nevoie copiii. Modernizarea infrastructurii hardware și software a numărului național 119 se va baza pe bunele practici pe care le-am dobândit din experiența noastră în administrarea serviciului dedicat urgențelor. Acest proiect reprezintă încă un pas spre calea transformării digitale înspre care se îndreaptă statul român, dar care are, însă, beneficii directe către o categorie extrem de vulnerabilă – copiii. Am încredere că parteneriatul de succes dintre ANPDCA și STS își va îndeplini obiectivul de a consolida climatul de siguranță al copiilor”, a declarat General Ing. Ionel-Sorin Bălan, directorul STS.
În cei doi ani și jumătate de implementare, proiectul urmărește extinderea facilităților oferite de serviciul 119 prin dezvoltarea unor noi aplicații și platforme necesare asigurării asistenței pentru copiii care sunt victime ale abuzului, neglijării, exploatării și oricărei alte forme de violență, asigurarea unor aplicații și programe suport pentru specialiștii implicați în gestionarea numărului unic 119, precum și asigurarea unor sesiuni de formare a angajaților din instituțiile din domeniul protecției copilului.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
Luca Niculescu: Dacă lucrurile evoluează în ritmul actual, România ar trebui să fie membră a OCDE în 2026. Nu avem nicio întârziere, până acum suntem în grafic
ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor
Ministrul Bogdan Ivan: Spitalele inteligente vor deveni realitate în România de anul viitor, cu 207 unități digitalizate și interconectate
Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE
Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
Trending
- EDITORIALE2 days ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA2 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 days ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
- SĂNĂTATE6 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- SĂNĂTATE2 days ago
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar