Puterile din G7 vor lansa o Alianță globală pentru securitate alimentară pentru a contracara efectele războiului din Ucraina asupra piețelor de mărfuri, au anunțat miniștrii de externe ai celor mai puternice șapte democrații ale lumii, sâmbătă, după reuniunea informală de la Wangels, în Germania.

„Vom aborda cauzele și consecințele crizei alimentare globale prin intermediul unei Alianțe globale pentru securitate alimentară, care urmează să fie lansată oficial la reuniunea miniștrilor dezvoltării din cadrul G7, și prin alte eforturi în strânsă cooperare cu partenerii și organizațiile internaționale din afara G7. Vom coopera îndeaproape cu partenerii și organizațiile internaționale din afara G7 și cu scopul de a transforma angajamentele politice în acțiuni concrete, astfel cum este prevăzut în cadrul diferitelor inițiative internaționale, cum ar fi Misiunea de Reziliență Alimentară și Agricolă (FARM) și inițiativele regionale cheie de sensibilizare, inclusiv în ceea ce privește țările africane și mediteraneene”, se arată în declarația șefilor diplomațiilor din G7.

Aceștia au blamat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și acțiunile unilaterale ale acesteia de restricționare a exporturilor agricole ucrainene, pentru creșterile abrupte ale prețurilor pe piețele de mărfuri și  amenințările prezente la adresa securității alimentare globale

„În timp ce piețele globale suferă de pe urma războiului arbitrar al Rusiei prin creșterea prețurilor la alimente și mărfuri, afectând astfel viețile oamenilor din întreaga lume și exacerbând nevoile umanitare și de protecție existente, suntem hotărâți să contribuim cu resurse suplimentare și să sprijinim toate eforturile relevante care vizează asigurarea disponibilității și accesibilității alimentelor, energiei și resurselor financiare, precum și a produselor de bază pentru toți”, au mai transmis miniștrii de externe.

Astfel, ei au solicitat Rusiei să înceteze imediat atacurile sale asupra infrastructurii de transport cheie din Ucraina, inclusiv asupra porturilor, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru exportul de produse agricole ucrainene. 

Totodată, au solicitat comunității internaționale să creeze culoare de solidaritate agricolă, cu scopul de a sprijini capacitatea Ucrainei de a-și exporta producția agricolă.

În acest sens, Comisia Europeană a prezintat deja, la 12 mai, un plan de acțiune pentru a stabili „culoare de solidaritate” cu scopul de a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, dar și că poate importa bunurile de care are nevoie, de la ajutor umanitar la hrana pentru animale și îngrășăminte.

Miniștrii de externe au mai anunțat, sâmbătă, că vor extinde măsurile economice punitive asupra Rusiei, dar au subliniat faptul că „sancțiunile și controalele noastre la export împotriva Rusiei nu vizează și nu vor viza exporturile esențiale de alimente și inputuri agricole către țările în curs de dezvoltare și, în acest scop, includ măsuri pentru a evita orice consecințe negative asupra producției și distribuției de alimente”.

„Reafirmăm angajamentul nostru de a proteja țările și persoanele cele mai vulnerabile care suferă din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a repercusiunilor sale globale”, au adăugat aceștia. 

Statele G7 vor continua să pună presiune economică și politică pe Rusia, în timp ce Ucraina va beneficia de sprijin pentru apărare și reconstrucție din partea acestora, au transmis, sâmbătă, într-o declarație, miniștri de externe ai celor mai puternice democrații ale planetei. 

„Noi, miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, ne exprimăm ferm solidaritatea și sprijinul față de Ucraina, în timp ce aceasta se apără împotriva războiului de agresiune nejustificat, neprovocat și ilegal al Rusiei, un război la care Belarus este complice. Ne-am angajat să ajutăm Ucraina, o democrație și membră a ONU, să își susțină suveranitatea și integritatea teritorială, să se apere și să reziste la viitoarele atacuri sau coerciții, să își aleagă propriul viitor și să prospere. (…) Ne reafirmăm angajamentul de a sprijini Ucraina, inclusiv în ceea ce privește reconstrucția țării, și facem apel la toți partenerii să se alăture eforturilor noastre pentru a asigura sprijin pentru Ucraina în vederea satisfacerii nevoilor sale umanitare și financiare imediate și pentru ca Ucraina să își reconstruiască viitorul. Vom continua să acordăm asistență militară și de apărare Ucrainei atât timp cât va fi necesar”, au declarat miniștrii de externe din G7, reuniți pentru o întâlnire informală la Wangels, în landul Schleswig-Holstein din nordul Germaniei.

Citiți și

Ministrul ucrainean de externe solicită G7 să confiște activele rusești înghețate și să le folosească la reconstrucția țării sale: Rusia trebuie să plătească

Ministrul francez de externe: ”Unitate foarte puternică” a G7 pentru a sprijini Ucraina ”până la victorie”

UE va acorda Ucrainei încă 500 milioane de euro ajutor militar, suma totală alocată ajungând la 2 mld. de euro

„În calitate de G7, avem un rol central de jucat în prevenirea efectelor globale ale acestui război care ar putea arunca lumea într-o criză incontrolabilă: foamete, instabilitate, insecuritate energetică, eroziunea treptată a valorilor democratice prin dezinformare”, a declarat, la rândul său, șefa diplomației germane Annalena Baerbock, gazda reuniunii, pe Twitter.

Als G7 haben wir die zentrale Rolle zu verhindern, dass die globalen Auswirkungen dieses Kriegs die Welt in eine unkontrollierbare Krise stürzen: Hunger, Instabilität, Energieunsicherheit, das schleichende Aushöhlen demokratischer Werte durch Desinformation. @ABaerbock #G7GER 1/6 pic.twitter.com/kHmd5mcbjN

— Auswärtiges Amt (@AuswaertigesAmt) May 14, 2022

Miniștrii  au mai condamnat în „termenii cei mai fermi” atacurile în curs de desfășurare care ucid și rănesc civili și necombatanți, vizarea sistematică a infrastructurilor critice și afectarea extinsă a personalului și a unităților sanitare, precum și violența sexuală și de gen legată de conflict în Ucraina. Astfel, s-au angajat să ofere „sprijin pentru investigații, expertiză tehnică, finanțare și alte tipuri de asistență  în vederea tragerii la răspundere a celor care sunt responsabili pentru atrocitățile și crimele comise”.

De asemenea, în prezența miniștrilor de externe ucrainean și moldovean, aceștia au subliniat sprijinul pentru suveranitatea, integritatea teritorială, și independența Ucrainei și a Republicii Moldova, care se confruntă cu tensiuni în Transnistria. În acest sens, reprezentanții statelor din G7 au precizat că nu vor „ recunoaște niciodată frontierele pe care Rusia a încercat să le modifice prin agresiune militară și ne vom menține angajamentul de a sprijini suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor”. 

În același timp, și-au luat angajamentul de a sprijini Republica Moldova în eforturile de gestionare a refugiaților ucraineni și pentru implementarea programului său de reforme și dezvoltare.

Citiți și G7: Guvernarea R. Moldova este orientată spre europenizarea țării, asigură Nicu Popescu la participarea în premieră la reuniunea celor mai puternice democrații

Nu în ultimul rând, șefii diplomațiilor din G7 și-au reafirmat hotărârea de a spori în continuare presiunea economică și politică asupra Rusiei, „continuând să acționăm în mod unitar”. Acest lucru presupune „impunerea de noi măsuri restrictive coordonate asupra economiei și sistemului financiar al Rusiei; prin continuarea vizării elitelor rusești, inclusiv a actorilor economici, a instituțiilor guvernamentale centrale și a armatei, care îi permit președintelui Putin să-și ducă războiul, și prin izolarea Rusiei de economiile noastre, de sistemul financiar internațional și în cadrul instituțiilor globale”. Totodată sancțiunile vor fi extinse „pentru a include sectoare de care Rusia are o dependență specială”. 

În context, China a fost avertizată să „nu acorde asistență Rusiei în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, să nu submineze sancțiunile impuse pentru atacul acesteia împotriva suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, să nu justifice acțiunile Rusiei în Ucraina și să renunțe la manipularea informațiilor, la dezinformare și la alte mijloace de legitimare a războiului de agresiune împotriva Ucrainei”.

În cele din urmă, miniștrii de externe din G7 au afirmat că vor accelera eforturile de a reduce și de a pune capăt cât mai repede posibil dependenței de aprovizionarea cu energie din Rusia, bazându-se pe angajamentele G7 de a elimina treptat sau de a interzice importurile de cărbune și petrol rusesc. „Ne vom asigura că vom face acest lucru în timp util și în mod ordonat și în așa fel încât să oferim timp lumii să își asigure surse alternative de aprovizionare”, au precizat aceștia. 

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a solicitat vineri statelor din G7, care se reunesc la nivel de șefi ai diplomațiilor vineri și sâmbătă în Germania, să confiște activele rusești ce fac obiectul sancțiunilor și să le folosească la reconstrucția țării sale.

”După discuția președintelui Zelenski cu liderii G7, am solicitat astăzi grupului să confiște activele rusești și să le dea Ucrainei pentru reconstrucția țării noastre. Rusia trebuie să plătească: politic, economic și financiar. Apreciez reacția pozitivă a țărilor G7 față de solicitarea noastră”, a subliniat oficialul ucrainean într-un mesaj pe Twitter.

Following @ZelenskyyUa’s talks with G7 leaders, today I asked G7 to seize Russian sovereign assets and give them to Ukraine for rebuilding our country. Russia must pay. Politically, economically, and financially. I appreciate the positive reaction of G7 countries to our request. pic.twitter.com/DpUoanoEtW

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) May 13, 2022

De altfel, acesta se numără printre invitații speciali ai președinției G7, alături de omologul său moldovean, Nicu Popescu, dar și de ministrul de externe al Indoneziei, țară care asigură președinția G20. 

Cele mai recente estimări lansate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, arată că Ucraina va avea nevoie de până la 600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în vreme ce cancelarul german, Olaf Scholz, apreciază că această țară se va confrunta zeci de ani cu consecințele războiului declanșat de Rusia, făcând trimitere la bombele neexplodate.

Uniunea Europeană și-a exprimat deja dorința de a ajuta Ucraina.

Astfel, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat într-un interviu acordat publicației Financial Times că blocul european ar trebui să confiște rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina. 

Ideea a fost enunțată anterior și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a pledat pentru confiscarea bunurilor rușilor vizați de sancțiuni cu scopul de a folosi sumele respective la reconstrucția Ucrainei.

Președintele Ucrainei a lansat altă propunere, și anume aceea ca orașele ucrainene distruse de războiul nejustificat declanșat de Rusia să se înfrățească cu cele europene, facilitând astfel procesul de reconstrucție.

Cert este că România este pregătită să se alăture acestui efort de refacere a Ucrainei după război, convingere exprimată și de președintele Volodimir Zelenski în discursul său în Parlamentul României din 4 aprilie.