Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul de Externe al Iranului, reacție de la București după ce Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

Published

on

Donald Trump trebuie să înțeleagă realitățile vieții internaționale și să respecte acordurile și angajamentele pe care SUA și le-au luat, a declarat ministrul de Externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o la București.

Fiecare președinte al Statelor Unite trebuie să înțeleagă realitățile lumii de azi. Cel mai important lucru este ca viitorul președinte al SUA să respecte acordurile și angajamentele asumate”, a spus șeful diplomației iraniene, cu referire indirectă la acordul nuclear E3+3, încheiat între Iran și comunitatea internațională, inclusiv SUA.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Mohammad Javad Zarif a efectuat o vizită în România pentru întrevederi cu omologul său, Lazăr Comănescu pentru intensificarea dialogului româno-iranian (mai multe detalii aici).

Totodată, și președintele iranian Hassan Rouhani a declarat miercuri că viitorul președinte american Donald Trump nu poate reveni asupra acordului nuclear încheiat în 2015 între Iran și marile puteri deoarece a fost aprobat de ONU, relatează AFP.

Acordul nuclear nu a fost ”încheiat cu o singură țară sau cu un singur guvern, ci a fost aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU și nu poate fi modificat prin decizia unui singur guvern”, a declarat Rouhani în cadrul unei reuniuni a cabinetului său, potrivit televiziunii de stat iraniene, scrie Agerpres.

Donald Trump a devenit miercuri primul președinte republican după doi membri ai familiei Bush și după opt ani în care Statele Unite au fost conduse de un lider democrat, Barack Obama. Trump își va prelua mandatul pe 20 ianuarie 2017, urmând să susțină apoi și primul său discurs despre Starea Națiunii.

Citiți și Primele reacţii internaţionale după alegerea lui Donald Trump la şefia Casei Albe. Președintele chinez l-a sunat pe magnat ca să îl felicite

Alegerea lui Donald Trump ca cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite a provocat reacțiii internaționale. Uniunea Europeană “va continua să lucreze împreună” cu Statele Unite ale Americii a transmis Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, în timp ce președintele Parlamentului European a declarat că o colaborare cu Trump va fi ”dificilă”. Atât secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cât și Donald Tusk și Jean Claude Juncker l-au invitat pe Donald Trump la Bruxelles pentru discuții privind cooperarea în următorii patru ani. Președintele rus Vladimir Putin se numără printre primii șefi de stat care l-au felicitat pe republican exprimându-și speranța că vor colabora pentru a îmbunătății relațiile bilaterale dintre cele două state. Totodată, Donald Trump a fost felicitat și de președintele României, Klaus Iohannis, care a remarcat colaborarea aprofundată și foarte bună din cadrul Parteneriatului Strategic România-Statele Unite.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

Published

on

© https://www.president.gov.ua

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat că a discutat marți cu cancelarul german, Olaf Scholz, despre situația de pe frontul ucrainean, sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei și perspectivele de pace. 

„Am purtat discuții productive cu Olaf Schoz. Am discutat despre situația de pe linia frontului, continuarea presiunii asupra Rusiei, sporirea sancțiunilor, perspectivele de pace. Apreciez sprijinul Germaniei, inclusiv cel defensiv. Contăm pe continuarea asistenței din partea Germaniei pe calea Ucrainei spre aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a scris Volodimir Zelenski, pe Twitter. 

Volodimir Zelenski și Olaf Schoz au discutat la telefon și săptămâna trecută. La acel moment, Scholz l-a informat pe liderul de la Kiev că nu a contenit apelurile la adresa Rusiei de a pune capăt ostilităților, de a-și retragere trupele, respectând astfel suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. 

Discuțiile dintre cei doi lideri a apărut în contextul vizitei ministrului german de externe, Annalena Baerbock, în Ucraina, dovadă a detensionării situației generate de refuzul Kievului de a accepta o vizită a președintelui german, Frank-Walter Steinmeier, ca urmare a poziției indulgente adoptată în trecut de acesta față de liderul rus, Vladimir Putin.

Cu această ocazie, Baerbock a anunțat că, pe viitor, țara sa va renunța complet la importurile de energie din Rusia, pe care a descris-o drept ”agresor”.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ministrul german de externe a susținut că a devenit „o chestiune de război sau pace”. Cu toate acestea, nu va exista „nicio scurtătură” către apartenența la comunitatea europeană.

Continue Reading

NATO

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

Published

on

© Ann Linde/ Twitter

Ministrul de externe al Suediei Ann Linde a semnat marți cererea de aderare a ţării sale la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, într-o nouă etapă a demersului acestei țări nordice, alături de vecinii din Finlanda, de a deveni stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

“Tocmai am semnat o scrisoare istorică adresată secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, din partea guvernului suedez. Cererea noastră de aderare la NATO este acum semnată în mod oficial”, a scris șefa diplomației suedeze pe contul său de Twitter.

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Țările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Citiți și Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Canada face apel la Occident să ”elibereze grâul ucrainean” blocat de invazia rusă: Suntem pregătiți să trimitem nave în România pentru a-l exporta

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul canadian de externe, Melanie Joly, a făcut apel la țările occidentale să își accelereze acțiunile pentru a contracara agravarea crizei alimentare mondiale, ajutând în acest context Ucraina să exporte stocurile tot mai mari de cereale care sunt blocate în silozuri și porturi din cauza invaziei Rusiei.

”Este car că, pentru noi, ceea ce se întâmplă în acest moment în termeni de o potențială criză alimentară este legată de războiul Rusiei în Ucraina. Trebuie să facem mai mult pentru a le arăta țărilor aficane, celor din America Latină, țărilor din Orientul Mijlociu că suntem acolo pentru a oferi soluții. Milioane de tone de cereale sunt blocate în silozuri în Ucraina. Trebuie să ne asigurăm că eliberăm grâul ucrainean și că îl trimitem în porturile europene pentru a fi expediat”, a precizat Joly într-un interviu pentru Politico Europe.

Oficialul canadian, care s-a aflat luni la Bruxelles pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din UE, a menționat că țara sa, unul dintre principalii exportatori de cereale din lume, este dispusă să trimită nave, dar și experți, pentru a facilita exportul de cereale ucrainene către destinațiile din întreaga lume.

”Suntem dispuși să trimitem nave container pentru a ne asigura că cerealele pot fi trimise în Egipt, Liban și în multe alte țări. Și aceasta este dintre discuțiile pe care le-am purtat intensiv în UE… în special cu România”, a mai anunțat Joly.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a subliniat deja necesitatea unui efort internațional mai larg pentru a mobiliza sprijinul cât mai multor state pentru crearea unui coridor, inclusiv maritim, de transport al produselor ucrainene, mai ales cereale, spre terțe destinații, implicând și rutele prin România și portul Constanța, aspect abordat de oficialul român și în cadrul întrevederii cu secretarul de stat american, Antony Blinken, facilitată de reuniunea șefilor diplomației din cadrul NATO, găzduită de Berlin

Potrivit AFP, din cauza blocadei din porturile Ucrainei, aproximativ 20 de tone de cereale aşteaptă în silozuri să fie exportate, iar recolta din acest an este în pericol, informează Agerpres

În acest context, Comisia Europeană a prezentat un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole. În urma invadării Ucrainei de către Rusia și a blocadei porturilor ucrainene, cerealele și alte produse agricole ucrainene nu mai pot ajunge la destinație. Situația amenință securitatea alimentară mondială și se prefigurează o nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative care să utilizeze toate modurile de transport relevante.

Comisia prezintă un plan de acțiune pentru a stabili ”culoare de solidaritate” cu scopul de a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, dar și că poate importa bunurile de care are nevoie, de la ajutor umanitar la hrana pentru animale și îngrășăminte.

”20 de milioane de tone de cereale trebuie să părăsească Ucraina în mai puțin de trei luni utilizând infrastructura UE. Aceasta este o provocare de proporții gigantice; prin urmare, este esențial să se coordoneze și să se optimizeze lanțurile logistice, să se creeze noi rute și să se evite, pe cât posibil, blocajele. Comunicarea noastră abordează soluțiile de urgență, dar și măsurile pe termen mediu și lung pentru o mai bună conectare și integrare a infrastructurii Ucrainei cu cea a UE. Atât pentru soluțiile pe termen scurt, cât și pentru cele pe termen lung, vom acționa împreună cu autoritățile ucrainene și în strânsă colaborare în special cu statele membre învecinate, care au depus eforturi enorme pentru a ajuta în timpul acestei crize”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Măsuri urgente pentru eliminarea blocajelor din transporturi

În ciuda eforturilor imediate depuse de UE și de statele membre pentru a facilita trecerea frontierei dintre Ucraina și UE, mii de vagoane și camioane așteaptă efectuarea procedurilor vamale pe partea Ucrainei. Durata medie actuală de așteptare pentru vagoane este de 16 zile, în timp ce la unele frontiere este de până la 30 de zile. Multe alte loturi de cereale sunt în continuare depozitate în silozurile ucrainene, gata pentru export. Printre provocări se numără dimensiunile diferite ale ecartamentului feroviar: vagoanele ucrainene nu sunt compatibile cu cea mai mare parte a rețelei feroviare a UE, astfel încât majoritatea mărfurilor trebuie transbordate în camioane sau vagoane care corespund ecartamentului standard al UE. Acest proces necesită mult timp, iar instalațiile de transbordare de-a lungul frontierelor sunt limitate.

Pentru a aborda aceste obstacole și a institui culoarele de solidaritate, Comisia, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, va lucra pe termen scurt la următoarele acțiuni prioritare:

  • Material rulant de marfă suplimentar, nave și camioane: Comisia invită actorii de pe piața UE să pună urgent la dispoziție vehicule suplimentare. Pentru a corela cererea și oferta și pentru a stabili contactele relevante, Comisia va institui o platformă logistică de corelare și va solicita statelor membre să desemneze puncte de contact dedicate culoarelor de solidaritate (ghișeu unic).
  • Capacitatea rețelelor de transport și a terminalelor de transbordare: Ar trebui să se acorde prioritate transporturilor ucrainene de produse agricole exportate, iar administratorii de infrastructură ar trebui să pună la dispoziție sloturi de cale ferată pentru aceste exporturi. De asemenea, Comisia invită actorii de pe piață să transfere urgent încărcătorii mobili de cereale către terminalele de frontieră relevante pentru a accelera transbordarea. Un acord privind transportul rutier cu Ucraina va elimina, de asemenea, blocajele. Pentru a încuraja operatorii de transport din UE să permită intrarea vehiculelor lor în Ucraina, Comisia va analiza, de asemenea, opțiunile pentru suplimentarea garanțiilor financiare.
  • Operațiuni vamale și alte controale: Comisia îndeamnă autoritățile naționale să aplice o flexibilitate maximă și să asigure un personal adecvat pentru a accelera procedurile la punctele de trecere a frontierei.
  • Depozitarea mărfurilor pe teritoriul UE: Comisia va evalua capacitatea de stocare disponibilă în UE și se va coordona cu statele membre pentru a contribui la asigurarea unei capacități mai mari de depozitare temporară a exporturilor ucrainene.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL31 mins ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO1 hour ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele ADR: Cloudul guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Canada face apel la Occident să ”elibereze grâul ucrainean” blocat de invazia rusă: Suntem pregătiți să trimitem nave în România pentru a-l exporta

U.E.6 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending