Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul de externe: Alegerea suverană a Republicii Moldova de a urma calea europeană, este cea corectă

Published

on

titus corlateanLa 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Republica Moldova se află în fața unei alte alegeri istorice, legată de integrarea deplină în marea familie europeană, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, în mesajul său adresat cu ocazia aniversării a aproape un secol de la adoptarea Declarației de Unire a Basarabiei cu Regatul României.

“Aniversarea acestui măreț moment istoric este un prilej de aducere aminte a celor petrecute atunci, a celor care au urmat, dar și un prilej de a privi, cu încredere, spre viitor. La 96 de ani de la acele momente istorice, Republica Moldova se află în fața unei alte alegeri pe care o putem considera de asemenea, istorică. Aniversarea evenimentelor petrecute pe 27 martie 1918 la Chișinău are loc într-un context special, atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova. Acum, ca și atunci, aspirațiile sunt legate de integrarea deplină în marea familie europeană. Republica Moldova a fost și este parte a Europei”, declară ministrul Afacerilor Externe într-un comunicat remis AGERPRES.

Corlățean adaugă că în actualul context al crizei actuale din Ucraina “alegerea suverană a Republicii Moldova de a urma calea europeană este cea corectă”.

România a avut o contribuție majoră la decizia decisivă a Uniunii Europene, care va permite ca în curând cetățenii Republicii Moldova să poată călători fără vize în statele membre ale Uniunii. Folosesc acest prilej aniversar ca să reafirm sprijinul nostru pentru ca Republica Moldova să semneze cât mai curând Acordul de asociere la Uniunea Europeană și Acordul de Liber schimb. Acesta ar fi un prim pas al unui proces mult așteptat, și sperăm nu foarte îndelungat, al cărui obiectiv final este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, afirmă ministrul Afacerilor Externe.

El subliniază că, în acest fel, după atât timp în care vitregiile istoriei le-au despărțit, Republica Moldova și România se vor afla din nou împreună în marea familie europeană.

“Europa Unită înseamnă democrație, libertate, prosperitate și respectarea drepturilor omului. Să nu repetăm greșelile trecutului. Să învățăm din ele. Să continuăm împreună proiectul Europei Unite. Aduc omagiul meu memoriei înaintașilor noștri, care au făcut posibilă decizia istorică de la 27 martie 1918 și privesc cu încredere spre momentul în care destinul european al Republicii Moldova va deveni o misiune îndeplinită. Felicitări românilor de pe ambele maluri ale Prutului cu ocazia aniversării a 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România!”, conchide Titus Corlățean.

 

 

.

ROMÂNIA

Raport îngrijorător al UE privind evoluția COVID-19: România, campioană la numărul de noi cazuri, decese și rată de pozitivare

Published

on

© Health Service Executive, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

România este a doua țară cu cel mai mare număr de cazuri noi de coronavirus raportate la nivelul Uniunii Europene/Spațiului Economic European (UE/SEE) și al Marii Britanii, în 14 zile, în ciuda testării scăzute, are cel mai mare număr de decese la 1 milion de locuitori și cea mai ridicată rată a pozitivării la efectuarea testelor pentru infecția cu Covid-19, potrivit unui raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

De la începutul pandemiei, la nivelul UE / SEE și al Marii Britanii au fost raportate 1.733.550 cazuri și 182.639 decese (10% din toate cazurile și 27% din toate decesele raportate în întreaga lume).

La 2 august, numărul total de cazuri zilnice raportate, precum și rata de incidență într-un interval de 14 zile, erau din nou pe un trend ascendent în UE / SEE și în Marea Britanie, ca urmare a relaxării măsurilor de distanțare socială. Totuși, în prezent aceste rate sunt mai mici decât la primul vârf care a avut loc la 9 aprilie 2020.

Majoritatea cazurilor noi (111.840) raportate 14 zile în UE / SEE și Marea Britanie au fost raportate în Spania (28.267), România (15.420), Franța (13.245), Marea Britanie (8.743) și Germania (8.319).

Începând cu 2 august 2020, rata de notificare a cazurilor noi în ultimele 14 zile pentru UE / SEE și Marea Britanie a fost de 21,5 (interval de țară: 2,2-209,5) la 100.000 de locuitori. Față de incidența cazurilor raportate pentru cele 14 zile până la 19 iulie (13,4 la 100.000 de locuitori), a existat o creștere de 60,5%.

Luxemburg are cea mai mare rată – 209,5, însă la o populație foarte mică și la o rată de testare extrem de mare, fiind urmată de România – 79,4 și Spania – 60,2.

Rata de notificare a deceselor pe fondul COVID-19 în ultimele 14 zile pentru UE / SEE și Marea Britanie a fost de 4,1 (interval de țară: 0-15,9) la 1.000.000 de locuitori. Rata a fost stabilă timp de 13 zile.

România se află pe primul loc la rata deceselor la un milion de locuitori, cu 19.1, urmată de Marea Britanie, cu 13.8 și Bulgaria, cu 12.3. Astfel, comparativ cu nivelul european, rata deceselor la milionul de locuitori în România este de aproape patru ori mai mare. 

De asemenea, comparativ cu nivelul european, de 1.4, rata pozitivării în urma efectuării testului pentru infecția cu COVID-19 este de 6.2 în România, urmată de Bulgaria, cu 5.2. Croația, cu 5.1 și Spania, cu 4.5. Astfel, în cazul României, această rată este de peste patru ori mai mare față de cea de la nivelul UE/SEE și al Marii Britanii. 

Potrivit ECDC, ocuparea spitalelor și / sau a unităților ATI datorită COVID-19 este în creștere în Bulgaria, Croația, Cehia, Luxemburg, România și Slovenia. Acest lucru este corelat și cu faptul că rata de incidență a numărului de cazuri noi raportate la suta de mii de locuitori, într-un interval de 14 zile la data de 2 august, a fost mai mare de 60 doar în Luxemburg, România și Spania.

De altfel, doar în alte șapte state la nivelul UE/SEE și al Marii Britanii s-a înregistrat o incidență a numărului de cazuri noi mai mare de 20 raportat la suta de mii de locuitori. Printre acestea, șase țări (Belgia, Cehia, Luxemburg, Malta, România și Spania) au raportat o creștere de 30% sau mai mult a cazurilor noi, iar două țări (Portugalia și Suedia) au raportat o scădere cu 30% sau mai mult față de nr. de cazuri raportate începând cu 19 iulie. 

De asemenea, ratele de notificare a numărului de cazuri noi de coronavirus depind foarte mult de o serie de factori, dintre care unul este rata de testare. Luxemburg are cea mai mare rată de testare pentru săptămâna 30, urmată de Danemarca, Malta, Marea Britanie, Cipru, Austria, Irlanda și Portugalia.

Țările cu rate mici de testare și pozitivare la test de peste 30% la 2 august erau Croația, România, Bulgaria, Spania, Cehia, Belgia, Polonia și Slovenia.

În acest context, ECDC are următoarele recomandări, mai ales în cazul țărilor în care numărul de noi cazuri COVID-19 a explodat în ultimele săptămâni, situație în care se află și România:

  • reimpunerea măsurilor stricte de distanțare socială printr-o abordare etapizată și limitată în timp în funcție de evaluările epidemiologice și a lecțiilor învățate anterior la nivel local pentru combaterea focarelor de coronavirus și apariției altora noi.
  • testarea în număr mare a populației contribuie la detectarea rapidă a cazurilor noi de infectare, a conturării mai clare a grupelor de risc și la implementarea unor măsuri de limitare a răspândirii coronavirusului și protejare a populației. 
  • creșterea gradului de adaptare a comportamentului uman la o situație în care sunt impuse restricții de sănătate și siguranță publică cu ajutorul unor strategii de comunicare privind riscurile coabitării cu noul coronavirus și măsurile zilnice necesare pentru a reduce expunerea potențială, precum practicarea igienei respiratorii și a etichetei de tuse, distanțarea fizică și igiena mâinilor, purtarea măștilor pentru față, reducerea numărului de contacte și izolarea la domiciliu în caz de boală. 

Continue Reading

ROMÂNIA

MApN și Avioane Craiova au semnat un contract de modernizare pentru zece aeronave IAR-99 la fabrica de la Craiova

Published

on

© Wikipedia

Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, și Avioane Craiova S.A. au semnat vineri, 14 august, la Craiova, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, contractul pentru „Revitalizarea și modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale în configurația IAR-99 SM”, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Contractul, în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, are o durată de patru ani, ultima aeronavă modernizată urmând a fi livrată în termen de 48 de luni de la semnarea documentului.

Ministrul apărării naționale a apreciat importanța semnării acestui contract atât pentru Armata României, cât și pentru industria națională de apărare, și a exprimat speranța că „prima aeronavă modernizată va intra în testele de verificare după 22 de luni”.

Obiectivul principal al revitalizării și modernizării avioanelor IAR-99 Standard în varianta IAR-99 Standard Modernizat – IAR-99 SM este realizarea unor aeronave de școală și antrenament necesare pregătirii avansate a piloților pentru trecerea la zborul pe aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Totodată, programul de înzestrare are ca scop menținerea capabilității aeriene de sprijin aerian apropiat și intervenția împotriva țintelor aeriene de viteză mică.

„Prin acest program, dincolo de antrenamentul de zbor, piloții vor putea fi pregătiți și pentru antrenamentul de luptă și vor folosi această capabilitate pentru sprijinul aerian în acțiuni militare concrete”, a spus ministrul Ciucă.

Prin semnarea contractului cu Avioane Craiova S.A, Ministerul Apărării Naționale respectă strategia asumată în implementarea programelor majore de înzestrare, respectiv angajarea, la nivelul maxim posibil, a resurselor din industria de apărare din România.

Lucrările de revitalizare și modernizare ale aeronavelor IAR-99 Standard la Avioane Craiova S.A. se vor realiza și prin implicarea altor operatori economici români și străini, ceea ce va conduce la dezvoltarea pe orizontală a industriei naționale.

Ministrul apărării naționale a concluzionat că proiectul început astăzi este unul complex, de anvergură, și „sperăm ca el să reprezinte un punct de plecare pentru dezvoltarea și evoluția tehnologică în industria aeronautică românească, ale cărei produse sunt atât de necesare Forțelor Aeriene Române”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Bolile cardiovasculare, cea mai frecventă cauză preventibilă de deces la românii sub 75 de ani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În 2016, 1,5 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în Uniunea Europeană (UE), din care două treimi (1,0 milioane) de decese ar putea fi considerate premature, conform listei Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Aceste decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenție primară (decese care pot fi prevenite) sau prin intervenții de îngrijire a sănătății în timp util și eficiente (decese din cauze tratabile).

Potrivit Eurostat, în UE, cele mai frecvente cauze de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile în rândul persoanelor sub 75 de ani au fost bolile cardiace ischemice (rata de deces standardizată de 18,9 % la 100 000 de locuitori sub 75 de ani), cancerul colorectal (15,1%), cancerul de sân ( numai la femei; 10.9%), boli cerebrovasculare (10.0%) și pneumonie (5.2%). În 2016, aceste cinci cauze au reprezentat 65% din totalul deceselor cauzate de boli / afecțiuni tratabile în UE.

În 19 din cele 27 de state membre ale UE, boala cardiacă ischemică a înregistrat cea mai ridicată rată de deces standardizată în 2017 pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani dintre aceste cinci cauze principale de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile. În alte șapte – Belgia, Danemarca, Spania, Franța (date din 2016), Italia, Olanda și Portugalia – cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru cancerul colorectal, în timp ce în Bulgaria, cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru bolile cerebrovasculare.

Cauza principală a deceselor preventibile: cancerul pulmonar

În UE, cancerul pulmonar (37,1% la 100 000 locuitori sub 75 de ani), boli cardiace ischemice (18,9%), tulburări și intoxicații specifice alcoolului (11,7%), boli cerebrovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (ambele 10,0%) au fost cele mai frecvente cinci cauzele de deces preventibile în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, reprezentând 55% din totalul acestor decese în 2016.

În 2017, printre aceste cinci cauze principale ale deceselor preventibile, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată de deces standardizată pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani în 20 din cele 27 de state membre ale UE. Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cea mai mare rată de decese evitabile pentru boli cardiace ischemice, în timp ce Estonia și Finlanda au înregistrat cea mai mare rată pentru tulburări și intoxicații specifice alcoolului. Bulgaria a avut cea mai mare rată de decese preventibile pentru bolile cerebrovasculare.

Continue Reading

Trending