Connect with us

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, către omologul ungar: Un acord privind un program de dezvoltare economică a Ardealului, posibil fără criterii etnice și cu respectarea legislației românești și europene

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat marţi că va avea în perioada următoare discuţii cu omologul de la Budapesta pe tema programului de dezvoltare economică a Ardealului, subliniind că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi că acesta trebuie să respecte legislaţia europeană şi românească, dar şi să fie nediscriminatoriu.

Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută de Bogdan Aurescu şi ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, la sediul MAE.

“Am discutat şi despre programul de dezvoltare economică a Ardealului. Am amintit poziţia cunoscută a autorităţilor române. Nu există niciun acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmis în acelaşi timp colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să îi respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă. Prin urmare, vom avea discuţii în perioada următoare cu privire la acest program şi sperăm să ajungem la o înţelegere pe baza acestor parametri”, a spus Bogdan Aurescu, conform declarațiilor remise de MAE.

Péter Szijjártó a arătat la rândul său că doreşte să ajungă la o înţelegere cu partea română, astfel încât programul să continue.

“Contractele care au fost încheiate privind sprijinirea şi investiţiile s-au terminat. Guvernul este pregătit să acorde în continuare aceste investiţii. Desigur, doresc să ne înţelegem cu domnul ministru Aurescu cum să continuăm pe mai departe. Deocamdată nu există niciun contract care să fie în derulare şi acum este un prilej deosebit de important pentru a stabili ce vom face în viitor. (…) În 2017 am vorbit cu Teodor Meleşcanu despre această problemă şi atunci am discutat condiţiile. Desigur, niciodată nu am scris, ne-am uitat unul în ochii celuilalt şi astfel am stabilit programul. Am înţeles că domnul ministru doreşte să facem o înţelegere în scris. Desigur, o să facem. Pe teritoriul României se va întâmpla desfăşurarea programului şi fără această semnare nu putem”, a spus Péter Szijjártó, citat de Agerpres.

De cealaltă parte, Aurescu a subliniat că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi nici nu are valabilitate, deoarece nu a fost scris.

“Noi nu avem informaţii, instituţional vorbind, despre existenţa unui astfel de acord. Nu pun la îndoială ceea ce spune colegul meu Peter, dar pentru a fi cu adevărat în legalitate cu un astfel de program este nevoie ca el să fie cu implicarea autorităţilor române, să fie fără ţintă etnică – deci să fie nediscriminatoriu – să aibă în vedere nu doar o anumită regiune, locuită eventual doar de către o anumită comunitate etnică şi, foarte important, să respecte legislaţia europeană şi românească în materie de competiţie şi ajutor de stat. (…) Nu ne opunem unui astfel de program dacă el corespunde parametrilor de drept internaţional, de drept european şi legislaţiei române, pentru că el se desfăşoară sau ar urma să se desfăşoare pe teritoriul României. Sunt încredinţat că în discuţiile care vor urma vom putea să găsim o formulă care să corespundă acestor parametri”, a mai spus șeful diplomației române.

Citiți și Bogdan Aurescu, după întâlnirea cu omologul maghiar: Oficialii din Ungaria prezenți în România să nu mai facă declarații contrare parteneriatului nostru strategic și să respecte ordinea constituțională

În altă ordine de idei, Aurescu a subliniat că România este interesată de identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, precum şi de dinamizarea cooperării economice, îndeosebi în domenii precum infrastructura sau energia. El a transmis părţii ungare aprecierea faţă de identificarea de soluţii viabile în vederea creării unui coridor de tranzit pentru cetăţenii români şi a asigurării circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri.

“Am reuşit, practic, prin discuţii bilaterale susţinute, să găsim soluţii în beneficiul cetăţenilor noştri”, a afirmat ministrul român.

Aurescu a adăugat că România doreşte dezvoltarea relaţiilor economice, în condiţiile în care între cele două ţări există schimburi comerciale importante, cu potenţial de creştere. Astfel, anul trecut, schimburile comerciale au ajuns la 9,4 miliarde de euro.

“Suntem interesaţi să acţionăm, însă nu numai pentru dezvoltarea acestui nivel de schimburi, dar şi pentru echilibrarea balanţei comerciale, în sensul sporirii volumului exporturilor româneşti pe piaţa din Ungaria. De asemenea, am reluat propunerea de creare a unei camere de comerţ bilaterale în Ungaria, pentru promovarea intereselor companiilor româneşti pe piaţa ungară, respectiv pentru promovarea intereselor companiilor ungare pe piaţa românească. Din păcate, investiţiile româneşti în Ungaria se află la un nivel destul de redus, de aproximativ 160 de milioane de euro, sunt peste 7.700 de societăţi cu capital românesc, dar apreciem că nu este suficient şi dorim să stimulăm creşterea semnificativă a acestor investiţii”, a spus ministrul.

Aurescu a mai precizat că a convenit cu Peter Szijjarto reluarea activităţii Comitetului bilateral pe probleme economice, care nu s-a întâlnit de peste patru ani. Totodată, partea română a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar, care să promoveze domeniul IT&C, tehnologiile de mediu şi economia digitală. Au mai fost abordate extinderea cooperării în domeniul sănătăţii, având în vedere că “există deja o colaborare importantă” în domeniul transplantului pulmonar, precum şi problematica energiei, inclusiv tematica BRUA.

“Am convenit ca în perioada următoare reprezentanţii speciali din cele două ministere de externe, care se ocupă de energie, să se întâlnească şi să discute aprofundat pe toate aceste teme”, a mai spus Aurescu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus raportate în ultimele 24 de ore este unul record şi a făcut apel la respectarea regulilor. De asemenea, președintele a făcut un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijinire guvernul Orban în găsirea de soluții. Șeful statului a solicitat astfel Parlamentului adoptarea în regim de urgență a legii Guvernului privind carantina și izolarea.

“Astăzi este o zi tristă. Avem un număr record de persoane găsite pozitiv cu noul coronavirus. Peste 550 de persoane care au fost detectate de ieri până azi”, a spus Iohannis, potrivit Agerpres și Digi24.

“E a doua lună de stare de alertă și lucrurile din păcate vedem că nu au evoluat cum ne-am fi dorit cu toții. Revin la ce am mai spus: răspunderea, în acest moment, e partajată între autorități și cetățeni. A fost o perioadă dificilă și ar fi păcat să dăm cu piciorul la rezultatele bune de pînă acuma. Măsurile sunt foarte simple: Masca, distanța și spălatul pe mâini. Trebuie să fim foarte atenți la ce ne spun unii și alții, fiindcă în loc să fim de aceeași parte, vedem că sunt politicieni care încearcă să exploateze electoral această epidemie”, a spus Iohannis.

“Suntem intr-o situație foarte complicată, e momentul să lăsăm divergențele politice la o parte și să ne concentrăm pe soluții. Solicit Parlamentului să dezbată in regim de urgență legea care reglementează carantina și izolare. Nu e momentul să disperăm, dar nici să lăsăm garda”, a spus președintele

În același context, președintele a făcut și un apel la responsabilitate adresat cetățenilor.

“Haideți să facem un efort să continuăm, nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi dumneavoastră. Nu vorbim de politică, de opinii personale, ci de o boală care a rămas în societate. Virusul nu ține cont de granițe, de legi, de diferite abordări pur administrative”.

El a făcut apel la purtarea măştii de protecţie, la distanţă fizică şi la spălarea mâinilor.

“Răspunderea în acest moment este partajată între autorităţi şi cetăţeni. A fost o perioadă foarte dificilă şi ar fi foarte păcat să dăm cu piciorul la ce am realizat până acum”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a vizitat Institutul Cantacuzino împreună cu ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Premierul Ludovic Orban afirmă că trebuie îndeplinite toate recomandările Comisiei Europene şi respectate principiile şi valorile europene

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea, a declarat duminică premierul Ludovic Orban, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, arătând că este timpul ca ceva să se schimbe, ”pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

“Astăzi, când România marchează Ziua Justiţiei, este un bun prilej să reflectăm asupra parcursului recent al Justiţiei române, mai ales că 2020 este ultimul an cuprins în strategia actuală de dezvoltare a sistemului judiciar. Au fost şi paşi înainte, pe care trebuie să-i consolidăm, dar trebuie să analizăm obiectiv şi ceea ce nu s-a făcut din motive care ţin atât de mediul judiciar, cât şi de climatul politico-legislativ din ultimii ani. Obiectivele cuprinse în strategie au rămas, din păcate, în mare parte neîndeplinite. Atacuri la adresa independenţei Justiţiei, presiuni făcute asupra unor magistraţi şi imixtiunile politice în acest domeniu au alterat, din păcate, actul justiţiei şi au slăbit încrederea oamenilor în sistemul judiciar”, a precizat prim-ministrul, într-un mesaj transmis de Guvern.

El consideră că ”este timpul ca ceva să se schimbe, pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

”Cetăţenii şi-au exprimat clar opinia în acest sens, la referendumul privind legile Justiţiei desfăşurat anul trecut, iar clasa politică şi toţi factorii decizionali trebuie să ţină cont de vocea lor. Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea şi ţine de noi toţi – cei din mediul politic şi cel instituţional – să oprim orice fel de imixtiune din exteriorul ei şi să veghem la respectarea criteriilor de independenţă, imparţialitate, responsabilitate şi neimplicare politică în domeniul Justiţiei, aşa cum este firesc în orice stat de drept”, a menţionat Orban.

În context, şeful Guvernului a anunţat că Executivul pregăteşte o iniţiativă legislativă prin care ”să se repare ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei”.

”Aşa cum am promis la preluarea mandatului, pregătim la nivelul Guvernului o iniţiativă legislativă prin care să reparăm ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei şi vom demara consultări în acest sens. Succesul acestui demers depinde, însă, de abandonarea agendei retrograde a unor forţe politice parlamentare, fie în mod voluntar, fie prin alegeri. În ceea ce priveşte Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi planul de acţiune aferent care vor fi aplicate începând cu anul 2021, trebuie să ne raportăm la obiective realiste, care să ţină cont de stadiul în care ne aflăm acum”, a adăugat acesta.

În opinia acestuia, eforturile pentru ca lucrurile să intre pe un făgaş normal trebuie să vină şi din interiorul sistemului judiciar, care nu trebuie să mai permită sub nicio formă interferenţe de orice natură în actul de justiţie.

”Să nu mai avem situaţii în care anumite dosare să treneze, pentru ca legea să fie cu adevărat lege pentru toţi în România. Concomitent, acest lucru înseamnă îndeplinirea tuturor recomandărilor Comisiei Europene şi asumarea ireversibilă a respectării principiilor şi valorilor europene. Apreciez munca tuturor profesioniştilor din acest domeniu, judecători, procurori, avocaţi, grefieri şi toate celelalte profesii juridice, am încredere că vor acţiona în spiritul suprem al legii şi al dreptăţii şi le urez succes în nobila lor misiune”, a transmis Ludovic Orban.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Președintele Klaus Iohannis reafirmă prioritatea luptei împotriva corupției: Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări benefice la nivelul întregii societăți

Published

on

© Administrația Prezidențială

Lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și trebuie ferm combătut, a afirmat, duminică, președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj trimis cu ocazia Zilei Justiției.

“Cu ocazia Zilei Justiției, felicit întregul personal din sistemul judiciar pentru activitatea pe care o desfășoară, mai ales în contextul dificil provocat de epidemia de COVID-19. Justiția are misiunea de a apăra drepturile, libertățile fundamentale și interesele legitime ale cetățenilor. Perioada traversată de România în ultimele luni și criza cu care se confruntă întreaga lume au adus cu sine transformări profunde în societățile noastre, iar protejarea dreptului la viață și a dreptului la sănătate a căpătat noi valențe”, a spus președintele, conform unui mesaj remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a arătat că ultimele luni au generat schimbări care anterior erau greu de imaginat în domeniul justiției, iar tranziția spre mediul online ca mijloc de soluționare a litigiilor sau plusul de eficiență adus pentru justițiabili și pentru personalul din domeniul justiției sunt dovezi clare că folosirea noilor tehnologii și a beneficiilor acestora pentru înfăptuirea actului de justiție trebuie să devină o regulă, iar nu o excepție.

“Noile standarde atinse înseamnă, de fapt, o democrație mai funcțională, motiv pentru care încurajez toți actorii din sistemul judiciar să continue cu hotărâre eforturile în această direcție. Criza traversată a avut un impact puternic asupra profesiilor liberale și asupra economiei în general. Nu trebuie să uităm, însă, că în spatele codurilor de procedură și al dreptului material se află destinele oamenilor, iar valorile care călăuzesc activitatea tuturor celor implicați în înfăptuirea actului de justiție trebuie să rămână aceleași: dreptate, integritate, profesionalism, adevăr, umanitate, curaj. Doar prin respectarea acestor valori, justiția contribuie la construirea încrederii în stat și în lege”, a afirmat Iohannis.

Președintele a mai subliniat că în ultimii ani, agenda publică a fost dominată de încercări repetate de a subordona justiția politicului, iar întreaga energie a forțelor democratice din România s-a concentrat pe stoparea unor astfel de demersuri.

“A venit momentul ca tot acest potențial de schimbare și îmbunătățire a justiției, ca serviciu public, să fie valorificat într-un demers constructiv. Nevoia unei infrastructuri adecvate, o legislație clară, coerentă și predictibilă, un dialog constant și onest în interiorul sistemului judiciar și construirea unui consens cu privire la prioritățile acestuia sunt aspecte asupra cărora nu mai pot exista întârzieri. Totodată, lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și, de aceea, trebuie ferm combătut. Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări profunde și benefice la nivelul întregii societăți“, a spus Klaus Iohannis.

Președintele a transmis, în finalul mesajului său, întregul sprijin “tuturor celor care, în ciuda dificultăților întâmpinate sau riscurilor la care s-au expus, au rămas dedicați misiunii nobile a profesiei pe care au îmbrățișat-o, contribuind la un deziderat mereu actual în viața unui stat – o societate mai dreaptă”.

 “La mulți ani cu ocazia Zilei Justiției!”, a conchis Iohannis.

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, anul acesta fiind marcată la 5 iulie. A fost instituită în anul 1994, prin Hotărârea nr. 364 a Guvernului României. Are menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept. Constituie, totodată, şi un bun prilej pentru consolidarea relaţiilor instituţionale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending