Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului danez interesul României pentru intensificarea cooperării bilaterale în IT și securitate cibernetică odată cu găzduirea Centrului Cyber al UE

Published

on

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului danez, Jeppe Kofod, interesul României pentru intensificarea cooperării bilaterale în IT și securitate cibernetică odată cu găzduirea noului Centrului Cyber al UE, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi, 4 martie 2021, consultări, în format videoconferință, cu omologul danez Jeppe Kofod. Agenda discuției a cuprins teme de actualitate de pe agenda bilaterală, europeană, regională și internațională.

Cooperare în domeniul IT și al securității cibernetice 

Cei doi oficiali au exprimat interesul pentru aprofundarea cooperării dintre România și Danemarca și pentru dinamizarea dialogului bilateral politico-diplomatic și sectorial. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea dezvoltării în continuare a cooperării economice între cele două state, constatând că există un bun potențial evidențiat de faptul că anul trecut, în ciuda condițiilor restrictive generate de pandemie, schimburile comerciale au crescut. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat interesul pentru intensificarea cooperării sectoriale, în domenii precum IT, amenințări hibride și securitate cibernetică, inclusiv în baza oportunităților oferite de către găzduirea la București a noului Centru Cyber al UE.

Cooperare euroatlantică

Dialogul a prilejuit un schimb aprofundat de opinii asupra stadiului și perspectivelor cooperării dintre cele două state la nivelul Uniunii Europene. Șeful diplomației române a pledat pentru consolidarea rezilienței strategice la nivelul Uniunii, fiind convenită coordonarea celor două state în promovarea acestui concept, precum și în procesul de elaborare a Busolei Strategice a UE. De asemenea, a argumentat în sensul coordonării aprofundate a statelor membre cu partenerii care împărtășesc aceleași valori cu UE, mai ales cu SUA, precum și al reducerii dependenței de statele care nu fac parte din aceeași comunitatea transatlantică de valori și de securitate – poziție împărtășită de omologul danez. În acest context, cei doi miniștri au convenit asupra coordonării acțiunii celor două state pentru consolidarea relației transatlantice, pe care ambele state o susțin ferm, în contextul noii Administrații de la Washington. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat în acest cadru valoarea adăugată a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă pe care România îl va găzdui la București, inițiativă apreciată de omologul danez, și a adresat invitația ca experți danezi să se alăture acestei platforme menite se promoveze abordări și soluții comune în acest domeniu.

Susținerea parcursului european al Republicii Moldova

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României cu privire la situația din Republica Moldova și a evidențiat importanța susținerii politice, la nivel european și internațional, pentru programul de reforme structurale democratice promovat de Președintele Maia Sandu și pentru parcursul pro-european al R. Moldova, conform așteptărilor legitime ale cetățenilor. A informat, în acest context, despre sprijinul constant și substanțial pe care România îl oferă cetățenilor din Republica Moldova, inclusiv pachetul de asistență anunțat de Președintele României Klaus Iohannis, la Chișinău, în decembrie 2020, precum și proiectele bilaterale strategice de interconectare.

Ministrul Jeppe Kofod a exprimat aprecierea autorităților daneze pentru performanța campaniei de vaccinare în România, precum și pentru solidaritatea pe care a demonstrat-o România față de Republica Moldova în contextul crizei sanitare, inclusiv prin folosirea mecanismelor existente la nivelul UE, prin angajamentul țării noastre de a dona 200.000 de doze de vaccin anti-Covid Republicii Moldova, din care au fost deja livrate recent 21.600 de doze, complementar sprijinului cu echipamente medicale oferite anterior, în luna februarie, în valoare de 2,3 milioane de euro. De asemenea, a împărtășit prioritatea susținerii procesului de reforme democratice în Republica Moldova.

PaE și Vecinătatea Estică

Cei doi demnitari au examinat și principalele evoluții legate de Parteneriatul Estic (PaE) și conflictele prelungite din Vecinătatea Estică a UE. Ministrul Bogdan Aurescu și ministrul Jeppe Kofod au exprimat speranța că Summit-ul PaE de anul acesta va putea fi organizat cât mai curând și că va avea rezultate substanțiale, oferind PaE o nouă dinamică, mai inovativă, inclusiv prin mecanisme și instrumente consolidate pentru reformă și apropiere de UE a statelor partenere. Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat, de asemenea, necesitatea unei viziuni pe termen lung a PaE și necesitatea unei proiecții realiste pentru perioada post-2020.

Totodată, șeful diplomației române a reamintit propunerea sa, susținută de alți 10 miniștri de externe din state membre UE și înaintată la 19 noiembrie 2020, de includere pe agenda Consiliului Afaceri Externe a subiectului conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică, în vederea promovării unui rol mai pregnant al UE pentru dezvoltarea unor instrumente care să conducă la soluționarea acestor conflicte. Cei doi șefi ai diplomațiilor au fost de acord că UE trebuie să mențină subiectul pe agenda de priorități și au exprimat speranța că acesta va putea fi aprofundat cât mai curând în cadrul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor externe ai UE.

Belarus

Cei doi miniștri au avut totodată un schimb de opinii despre situația din Belarus și au agreat cooperarea apropiată în ceea ce privește stoparea încălcării drepturilor omului, tragerea la răspundere a celor vinovați de abuzuri, precum și susținerea fermă pentru societatea civilă din Belarus și pentru mass-media independente. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a amintit inițiativa recentă a României prin care au fost acordate 100 de burse pentru studenții din Belarus, precum și contribuția oferită anul trecut prin European Endowment for Democracy în beneficiul societății civile și a jurnalismului independent din Belarus în valoare de 100 000 de euro.

Pandemia COVID-19

Cu referire la evoluțiile în context COVID-19, discuțiile au relevat interesul celor două părți pentru conjugarea eforturilor la nivel european în direcția gestionării eficiente a consecințelor pandemiei actuale. Ministrul român a exprimat susținerea României pentru măsuri la nivel UE care să asigure accelerarea procesului vaccinării anti-Covid la nivel comunitar, precum și pentru acțiuni de solidaritate ale UE cu state terțe, în special din rândul partenerilor estici și din regiunea Balcanilor de Vest, în ceea ce privește furnizarea de vaccinuri anti-COVID.

Cei doi miniștri au discutat și alte aspecte ale cooperării bilaterale și au agreat realizarea unei vizite bilaterale, la București sau la Copenhaga, de îndată ce condițiile epidemiologice vor permite.

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind numirea Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii.

Ceremonia de depunere a jurământului va avea loc la Palatul Cotroceni, la ora 18:15, iar șeful statului va susține declarații de presă la ora 19:00.

Ioana Mihăilă a fost propusă de USR PLUS pentru această funcţie.

“Prioritatea mea va fi rezolvarea crizei sanitare prin măsuri concrete care să vină în sprijinul spitalelor. Sunt medic şi cunosc îndeaproape care este situaţia din spitale şi cu ce se confruntă colegii mei de mai bine de un an. Au nevoie de soluţii ferme şi clare şi asta îmi propun să fac, alături de colegii mei din minister – să venim în ajutorul lor, iar tot ce a fost făcut bun până acum va fi continuat. Rămân consecventă angajamentelor pe care mi le-am asumat ca secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: refacerea infrastructurii de sănătate, sprijinirea segmentului ambulatoriu şi a medicinei de familie, precum şi alocarea finanţărilor pe criterii obiective. Depolitizarea sistemului de sănătate va fi un punct esenţial al mandatului meu”, a declarat Ioana Mihăilă, potrivit unui comunicat transmis de USR PLUS, informează Agerpres.

Ioana Mihăilă s-a născut în 1980 şi este de profesie medic primar endocrinolog. Ea a fost numită în funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii la începutul anului 2021.

În această calitate, a coordonat activităţile de gestionare a investiţiilor în sistemul medical românesc din fonduri externe şi elaborarea componentei de sănătate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei a finalizat analiza privind Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România, document esențial care va sta la baza fundamentării și prioritizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Analiza a făcut obiectul îndeplinirii criteriilor pentru Condiţia favorizantă sectorială 1 (CS1). În absența analizei, fondurile nerambursabile din programele de finanțare ale Uniunii Europene nu ar fi putut fi accesate. 

Acest document este o radiografie a provocărilor pe care le presupune transformarea digitală în România și va constitui o temelie solidă în formularea politicilor publice, a priorităților de acțiune și a proiectelor derulate prin finanțări europene precum POCIDIF, POCU și PNRR. Putem găsi soluții eficiente doar după o identificare corectă și completă a barierelor care stau în calea digitalizării economiei și administrației. Transformarea digitală este un demers complex, care necesită expertiză, timp și resurse financiare alocate eficient. Avem, prin acest document, o imagine clară asupra obstacolelor care trebuie depășite pentru ca transformarea digitală să fie un proces corect calibrat și încununat de succes. Fără această analiză, finanțările nerambursabile din fonduri europene în domeniul digitalizării ar fi rămas simple aspirații administrative”, a spus Octavian Oprea, președintele ADR.

În cadrul pachetului legislativ privind implementarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, Regulamentul general prevede patru condiții favorizante orizontale, de îndeplinirea cărora depinde finanțarea tuturor obiectivelor specifice aferente Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului de Coeziune (FC) și Fondului Social European Plus (FSE+), precum și 15 condiții favorizante tematice, sectoriale, de îndeplinirea cărora depinde finanțarea unuia sau mai multor obiective specifice care vizează anumite sectoare de intervenție, dintre care una este chiar cea care a facut obiectul analizei ADR

Spre deosebire de perioada de finanțare 2014-2020, aceste condiții favorizante sunt monitorizate și aplicate pe parcursul întregii perioade de programare, în vederea menținerii unui cadru investițional favorabil care să garanteze că operațiunile selecționate pentru a beneficia de sprijin sunt implementate în conformitate cu strategiile și documentele de planificare existente care atestă îndeplinirea condițiilor favorizante. Astfel, se asigură faptul că toate operațiunile cofinanțate sunt aliniate la cadrul de politică al Uniunii Europene.

Cercetarea efectuată de ADR pentru mediul privat pornește de la concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat ȋn luna septembrie 2020. De asemenea, cercetarea a centralizat informații și analize de benchmarking privind motivațiile și comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene în ceea ce privește procesul de transformare digitală.

Analiza a reliefat că, în mediul privat, barierele digitale sunt ȋn primul rând cele legate de capitalul uman: 

  • competenţele digitale scăzute ale forţei de muncă
  • abilităţile digitale specifice managementului companiei, deseori absent ȋn zona IMM-urilor
  • numărul de specialişti IT disponibili pentru zona IMM-urilor
  • lipsa finanţărilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate ȋnsoţite de sprijin și consultanță

De asemenea, neclaritatea şi lipsa de evoluţie coerentă a instrumentelor de e-guvernare reprezintă bariere în calea digitalizării companiilor, ȋn măsura ȋn care e-guvernarea poate asigura transparenţa normelor digitale cu privire la obligaţiile legale şi poate deveni un stimulent pentru adoptarea unor instrumente de conformare fiscală, legislativă, etc.

Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea și experiențele instituțiilor administrației publice în implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identitificate sunt cele patru evidenţiate și de politica publică în domeniul e-guvernării:

  • Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice
  • Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice
  • Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice
  • Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficient pentru susținerea serviciilor publice electronice

Continue Reading

NATO

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat miercuri, în cadrul conferinței „Provocări de Securitate de la Marea Baltică la Marea Neagră. Viziunea României, Poloniei și Turciei” că trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” în ce privește consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.

Evenimentul la care șeful diplomației române a făcut aceste remarci a avut loc în sistem videoconferință București-Varșovia-Ankara, în pregătirea reuniunii Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, care urmează a fi găzduită de ministrul român de externe la București, în perioada 22-23 aprilie 2021. Conferința de miercuri face parte din seria de evenimente din marja Trilateralei și a fost organizată de think-tank-uri din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia – Centrul pentru Studii Estice/Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia – Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/Ekonomi ve Toplum Araştirmalari Vakfi). Joi este programat un eveniment de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului strategic România – Turcia, cu participarea ministrului Bogdan Aurescu şi a omologului turc, Mevlut Cavusoglu, organizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPCEW), Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA), The German Marshall Fund of the United States și Institutul Diplomatic Român.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, alături de omologul său din Polonia, Zbigniew Rau, la sesiunea ministerială dedicată importanței formatului trilateral de dialog România-Polonia-Turcia în contextul actual de securitate, iar ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, a transmis, în cadrul panelului, un mesaj video înregistrat, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul intervenției sale, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat valoarea adăugată a Trilateralei în gestionarea provocărilor actuale de securitate, în special în ceea ce privește consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic. A făcut, totodată, referiri la contextul complex marcat de evoluții regionale îngrijorătoare, care afectează întregul areal, de la Marea Neagră la Marea Baltică, dar care se manifestă în prezent mai ales la frontiera estică a Ucrainei și în Crimeea ilegal ocupată. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că interacțiunea celor trei aliați în cadrul acestui format reprezintă un ,,triunghi de stabilitate” și un instrument de coordonare și acțiune comună, menit să întărească securitatea regională și Alianța în întregul său.

Șeful diplomației române a salutat contribuțiile valoroase pe care Polonia și Turcia le aduc la Prezența Înaintată (Forward Presence) a NATO din România. De asemenea, a evidențiat că cele trei state împărtășesc o viziune și o determinare comună de a acționa în sprijinul partenerilor din vecinătate, pentru consolidarea capacităților de apărare ale acestora și creșterea rezilienței în fața provocărilor de securitate cu care se confruntă. În acest sens, a evocat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina și Georgia, miniștrii de externe din cele două țări urmând să participe, în premieră, pe 23 aprilie, la o sesiune extinsă a Trilateralei găzduite la București.

În ceea ce privește instabilitatea din regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor din Vecinătatea Estică, subliniind încă o dată importanța consolidării rezilienței acestora.

Ministrul român al afacerilor externe a exprimat interesul crescut al României pentru continuarea cooperării în formatul trilateral, pe baza unei agende substanțiale și urmare implementării de proiecte concrete care să contribuie la consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

New Strategy Center, în parteneriat cu Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Polonia și Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA) din Turcia au organizat miercuri o conferință în marja reuniunii trilaterale a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia. Evenimentul tratează teme de interes comun pentru cele trei state, în special privind provocările de securitate de pe Flancul Estic al NATO.

A doua parte a conferinței a constat într-un panel de dezbatere între experți, pe tema apărării, descurajării și rezilienței din regiunea Mării Negre până la Baltică, cuprinzând perspectiva poloneză, turcă și română asupra priorităților de a spori cooperarea în acest spațiu. Panelul de experți se va desfășura sub regulile Chatham House și va fi accesibil doar pe bază de invitație. Moderat de Wojciech Konończuk, Directorul Adjunct al Centrului pentru Studii Estice (OSW), panelul îi va avea ca speakeri pe Justyna Gotkowska, Coordonator Program, OSW; Muhittin Ataman, Director pentru Studii de Politică Externă, SETA și Ambasadorul Cristian Diaconescu, fost Ministru al Afacerilor Externe și Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. Concluziile evenimentului vor fi formulate de Murat Aslan, Cercetător SETA.

Reuniunea miniștrilor în acest format regulat reprezintă o oportunitate de a consolida dialogul de interes strategic dintre cele trei state și de a identifica oportunități noi de coordonare și cooperare.

Inițiativa derulată de New Strategy Center, Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Polonia și Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA) reprezintă o șansă de a consolida dialogul pe teme de interes strategic la nivel de experți.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.34 mins ago

Eurostat: Piața forței muncă, afectată semnificativ de pandemia de COVID-19. România se află printre țările UE cu cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă

ROMÂNIA42 mins ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii

S&D60 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să facă toate aspectele vieții mai ușoare. De aceea, am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.2 hours ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță3 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.3 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA3 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending