Connect with us

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu îl primește, marți, pe omologul său din Ungaria, Péter Szijjártó, într-un context sensibil al relațiilor bilaterale

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu îl primește marți, la București, pe ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei Péter Szijjártó, cei doi oficiali urmând să poarte convorbiri bilaterale și să susțină o conferință comună de presă de la ora 11:00, se arată în agenda MAE remisă CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Péter Szijjártó la București are loc într-un context sensibil în relațiile româno-ungare, amplificat de mai multe incidente politico-diplomatice din ultima perioadă, dar și de apropiata împlinire a centenarului Tratatului de la Trianon, actul semnat la 4 iunie 1920 care a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918, și care a stabilit frontierele Ungariei după Primul Război Mondial.

În schimb, evoluția relațiilor dintre București și Budapesta a fost marcată în ultima perioadă de multiple contacte bilaterale la nivel guvernamental, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și de o retorică declarativă privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Aurescu și Szijjártó au purtat în luna martie mai multe runde de negocieri telefonice soldate cu un acord privind crearea unui coridor umanitar de transport pentru cetățenii români blocați la frontiera dintre Austria și Ungaria, pe fondul deciziilor inițiale ale autorităților maghiare de a nu permite accesul cetățenilor străini pe teritoriul țării din cauza răspândirii pandemiei de coroanvirus.

Cu toate acestea, recent au avut loc mai multe incidente diplomatice și politice care au afectat raporturile româno-maghiare.

La 25 aprilie, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjártó, l-a atacat dur pe ambasadorul român la Budapesta, Marius Lazurca, pentru că acesta din urmă i-a luat apărarea unei deputate a opoziției din Ungaria.

Ambasadorul României la Budapesta și-a manifestat sprijinul pentru o deputată maghiară care a fost insultată după ce a cerut explicații cu privire la materialele medicale pe care Ungaria le-a trimis maghiarilor din Transilvania. În context, Szijjártó a spus că “opoziția maghiară și ambasadorul României se află pe o platformă politică comună împotriva maghiarilor de peste graniță”.

Ulterior, la București, Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege care prevedea acordarea de autonomie Ținutului Secuiesc, proiectul legislativ fiind respins însă a doua zi de Senat, care era cameră decizională în acest caz. După ce documentul a fost adoptat în Camera Deputaților, președintele Klaus Iohannis a criticat în termeni duri modul în care Partidul Social-Democrat, principala forță politică din Parlament, a permis ca acest proiect de lege să treacă de Cameră și a acuzat cu “PSD vrea să dea Ardealul ungurilor”, întrebându-l retoric pe președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: ““Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri?“.

Afirmațiile președintelui Klaus Iohannis au fost urmate de o replică din partea lui Péter Szijjártó, care a subliniat că șeful statului român ar trebui să acorde mai mult respect maghiarilor.

Poziția șefului diplomației ungare a fost urmată de o reacție din partea MAE român care a subliniat că “oficialul ungar deturnează, în mod absolut regretabil, sensul afirmațiilor Președintelui României cu privire la proiectul de lege privind statutul așa-zisului ”Ținut Secuiesc” – o temă care se circumscrie exclusiv unei dezbateri interne din România cu privire la un demers legislativ care contravine Constituției române, partea ungară neavând a se pronunța asupra acestui subiect”.

De asemenea, și președintele Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că nu are niciun fel de problemă cu persoanele de etnie maghiară, ci cu politicienii, deoarece promovează legislaţie pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

În același siaj, prim-ministrul maghiar Viktor Orban a publicat pe pagina sa de Facebook o hartă a Ungariei mari, cu Transilvania și cu părți din Slovacia și Croația în componența ei, gestul său fiind urmat de critici din partea președintelui Croației și a președintelui Sloveniei.

De asemenea, la 15 mai, Camera Deputaților a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, proiectul de lege în acest sens fiind adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri. Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Relațiile bilaterale româno-ungare au caracter de parteneriat strategic, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002. Cooperarea politică şi sectorială este intensă, fiind deja implementate sau aflate în desfăşurate numeroase proiecte de anvergură în domenii precum: transporturi, energie, mediu, dezvoltare regională, informează MAE.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus raportate în ultimele 24 de ore este unul record şi a făcut apel la respectarea regulilor. De asemenea, președintele a făcut un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijinire guvernul Orban în găsirea de soluții. Șeful statului a solicitat astfel Parlamentului adoptarea în regim de urgență a legii Guvernului privind carantina și izolarea.

“Astăzi este o zi tristă. Avem un număr record de persoane găsite pozitiv cu noul coronavirus. Peste 550 de persoane care au fost detectate de ieri până azi”, a spus Iohannis, potrivit Agerpres și Digi24.

“E a doua lună de stare de alertă și lucrurile din păcate vedem că nu au evoluat cum ne-am fi dorit cu toții. Revin la ce am mai spus: răspunderea, în acest moment, e partajată între autorități și cetățeni. A fost o perioadă dificilă și ar fi păcat să dăm cu piciorul la rezultatele bune de pînă acuma. Măsurile sunt foarte simple: Masca, distanța și spălatul pe mâini. Trebuie să fim foarte atenți la ce ne spun unii și alții, fiindcă în loc să fim de aceeași parte, vedem că sunt politicieni care încearcă să exploateze electoral această epidemie”, a spus Iohannis.

“Suntem intr-o situație foarte complicată, e momentul să lăsăm divergențele politice la o parte și să ne concentrăm pe soluții. Solicit Parlamentului să dezbată in regim de urgență legea care reglementează carantina și izolare. Nu e momentul să disperăm, dar nici să lăsăm garda”, a spus președintele

În același context, președintele a făcut și un apel la responsabilitate adresat cetățenilor.

“Haideți să facem un efort să continuăm, nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi dumneavoastră. Nu vorbim de politică, de opinii personale, ci de o boală care a rămas în societate. Virusul nu ține cont de granițe, de legi, de diferite abordări pur administrative”.

El a făcut apel la purtarea măştii de protecţie, la distanţă fizică şi la spălarea mâinilor.

“Răspunderea în acest moment este partajată între autorităţi şi cetăţeni. A fost o perioadă foarte dificilă şi ar fi foarte păcat să dăm cu piciorul la ce am realizat până acum”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a vizitat Institutul Cantacuzino împreună cu ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Premierul Ludovic Orban afirmă că trebuie îndeplinite toate recomandările Comisiei Europene şi respectate principiile şi valorile europene

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea, a declarat duminică premierul Ludovic Orban, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, arătând că este timpul ca ceva să se schimbe, ”pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

“Astăzi, când România marchează Ziua Justiţiei, este un bun prilej să reflectăm asupra parcursului recent al Justiţiei române, mai ales că 2020 este ultimul an cuprins în strategia actuală de dezvoltare a sistemului judiciar. Au fost şi paşi înainte, pe care trebuie să-i consolidăm, dar trebuie să analizăm obiectiv şi ceea ce nu s-a făcut din motive care ţin atât de mediul judiciar, cât şi de climatul politico-legislativ din ultimii ani. Obiectivele cuprinse în strategie au rămas, din păcate, în mare parte neîndeplinite. Atacuri la adresa independenţei Justiţiei, presiuni făcute asupra unor magistraţi şi imixtiunile politice în acest domeniu au alterat, din păcate, actul justiţiei şi au slăbit încrederea oamenilor în sistemul judiciar”, a precizat prim-ministrul, într-un mesaj transmis de Guvern.

El consideră că ”este timpul ca ceva să se schimbe, pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanţa politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice”.

”Cetăţenii şi-au exprimat clar opinia în acest sens, la referendumul privind legile Justiţiei desfăşurat anul trecut, iar clasa politică şi toţi factorii decizionali trebuie să ţină cont de vocea lor. Justiţia trebuie să-şi recapete credibilitatea şi ţine de noi toţi – cei din mediul politic şi cel instituţional – să oprim orice fel de imixtiune din exteriorul ei şi să veghem la respectarea criteriilor de independenţă, imparţialitate, responsabilitate şi neimplicare politică în domeniul Justiţiei, aşa cum este firesc în orice stat de drept”, a menţionat Orban.

În context, şeful Guvernului a anunţat că Executivul pregăteşte o iniţiativă legislativă prin care ”să se repare ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei”.

”Aşa cum am promis la preluarea mandatului, pregătim la nivelul Guvernului o iniţiativă legislativă prin care să reparăm ceea ce au stricat alţii la legile Justiţiei şi vom demara consultări în acest sens. Succesul acestui demers depinde, însă, de abandonarea agendei retrograde a unor forţe politice parlamentare, fie în mod voluntar, fie prin alegeri. În ceea ce priveşte Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi planul de acţiune aferent care vor fi aplicate începând cu anul 2021, trebuie să ne raportăm la obiective realiste, care să ţină cont de stadiul în care ne aflăm acum”, a adăugat acesta.

În opinia acestuia, eforturile pentru ca lucrurile să intre pe un făgaş normal trebuie să vină şi din interiorul sistemului judiciar, care nu trebuie să mai permită sub nicio formă interferenţe de orice natură în actul de justiţie.

”Să nu mai avem situaţii în care anumite dosare să treneze, pentru ca legea să fie cu adevărat lege pentru toţi în România. Concomitent, acest lucru înseamnă îndeplinirea tuturor recomandărilor Comisiei Europene şi asumarea ireversibilă a respectării principiilor şi valorilor europene. Apreciez munca tuturor profesioniştilor din acest domeniu, judecători, procurori, avocaţi, grefieri şi toate celelalte profesii juridice, am încredere că vor acţiona în spiritul suprem al legii şi al dreptăţii şi le urez succes în nobila lor misiune”, a transmis Ludovic Orban.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Președintele Klaus Iohannis reafirmă prioritatea luptei împotriva corupției: Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări benefice la nivelul întregii societăți

Published

on

© Administrația Prezidențială

Lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și trebuie ferm combătut, a afirmat, duminică, președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj trimis cu ocazia Zilei Justiției.

“Cu ocazia Zilei Justiției, felicit întregul personal din sistemul judiciar pentru activitatea pe care o desfășoară, mai ales în contextul dificil provocat de epidemia de COVID-19. Justiția are misiunea de a apăra drepturile, libertățile fundamentale și interesele legitime ale cetățenilor. Perioada traversată de România în ultimele luni și criza cu care se confruntă întreaga lume au adus cu sine transformări profunde în societățile noastre, iar protejarea dreptului la viață și a dreptului la sănătate a căpătat noi valențe”, a spus președintele, conform unui mesaj remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a arătat că ultimele luni au generat schimbări care anterior erau greu de imaginat în domeniul justiției, iar tranziția spre mediul online ca mijloc de soluționare a litigiilor sau plusul de eficiență adus pentru justițiabili și pentru personalul din domeniul justiției sunt dovezi clare că folosirea noilor tehnologii și a beneficiilor acestora pentru înfăptuirea actului de justiție trebuie să devină o regulă, iar nu o excepție.

“Noile standarde atinse înseamnă, de fapt, o democrație mai funcțională, motiv pentru care încurajez toți actorii din sistemul judiciar să continue cu hotărâre eforturile în această direcție. Criza traversată a avut un impact puternic asupra profesiilor liberale și asupra economiei în general. Nu trebuie să uităm, însă, că în spatele codurilor de procedură și al dreptului material se află destinele oamenilor, iar valorile care călăuzesc activitatea tuturor celor implicați în înfăptuirea actului de justiție trebuie să rămână aceleași: dreptate, integritate, profesionalism, adevăr, umanitate, curaj. Doar prin respectarea acestor valori, justiția contribuie la construirea încrederii în stat și în lege”, a afirmat Iohannis.

Președintele a mai subliniat că în ultimii ani, agenda publică a fost dominată de încercări repetate de a subordona justiția politicului, iar întreaga energie a forțelor democratice din România s-a concentrat pe stoparea unor astfel de demersuri.

“A venit momentul ca tot acest potențial de schimbare și îmbunătățire a justiției, ca serviciu public, să fie valorificat într-un demers constructiv. Nevoia unei infrastructuri adecvate, o legislație clară, coerentă și predictibilă, un dialog constant și onest în interiorul sistemului judiciar și construirea unui consens cu privire la prioritățile acestuia sunt aspecte asupra cărora nu mai pot exista întârzieri. Totodată, lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și, de aceea, trebuie ferm combătut. Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări profunde și benefice la nivelul întregii societăți“, a spus Klaus Iohannis.

Președintele a transmis, în finalul mesajului său, întregul sprijin “tuturor celor care, în ciuda dificultăților întâmpinate sau riscurilor la care s-au expus, au rămas dedicați misiunii nobile a profesiei pe care au îmbrățișat-o, contribuind la un deziderat mereu actual în viața unui stat – o societate mai dreaptă”.

 “La mulți ani cu ocazia Zilei Justiției!”, a conchis Iohannis.

Ziua Justiţiei se sărbătoreşte în prima duminică a lunii iulie, anul acesta fiind marcată la 5 iulie. A fost instituită în anul 1994, prin Hotărârea nr. 364 a Guvernului României. Are menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept. Constituie, totodată, şi un bun prilej pentru consolidarea relaţiilor instituţionale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending