ROMÂNIA
Ministrul de externe Bogdan Aurescu merge mâine în Macedonia de Nord pentru a reitera ”sprijinul ferm al României pentru parcursul european al acestei țări”
Published
1 year agoon
By
Teodora Ion
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, va efectua joi o vizită oficială în Macedonia de Nord, la invitația omologului său, ministrul afacerilor externe Bujar Osmani.
Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, programul vizitei ministrului român va include, pe lângă consultările politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Macedonia de Nord, primiri de către președintele Stevo Pendarovski și președintele Adunării Parlamentare a Macedoniei de Nord, Talat Xhaferi.
Discuțiile cu oficialii din Macedonia de Nord vor avea drept obiectiv consolidarea relațiilor bilaterale, cu accent pe creșterea și diversificarea dialogului politic și a cooperării economice, inclusiv comerciale, precum și extinderea cooperării sectoriale dintre cele două state, inclusiv în baza priorităților stabilite cu prilejul vizitei efectuate de ministrul Bujar Osmani la București, la 16 decembrie 2020.
Șeful diplomației române va sublinia, totodată, importanța cooperării în vederea prezervării identității culturale și lingvistice a persoanelor aparținând minorităţilor înrudite, având în vedere rolul de liant pe care acestea îl au în relația dintre România și Macedonia de Nord.
În cadrul întâlnirilor cu înalții oficiali din Macedonia de Nord, ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul ferm și principial al României pentru parcursul european al acestei țări și va sublinia importanța strategică a procesului de extindere a Uniunii Europene, esențial pentru securitatea și stabilitatea întregului continent european, aspect evidențiat inclusiv în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.
De asemenea, ministrul român va exprima aprecierea pentru alinierea promptă și completă a Macedoniei de Nord la sancțiunile și măsurile impuse de Uniunea Europeană Federației Ruse.
Totodată, vor fi discutate colaborarea dintre România și Macedonia de Nord în cadrul NATO și va fi subliniată deschiderea pentru abordarea comună, în cadrul Alianței, a provocărilor strategice actuale, având în vedere interdependența dintre securitatea regiunii Balcanilor de Vest și securitatea pe Flancul Estic, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră.
De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijinul României pentru viitoarea Președinție-în-Exercițiu a OSCE, care va fi exercitată în 2023 de Macedonia de Nord.
Nu în ultimul rând, în cadrul vizitei vor fi semnate, de către cei doi miniștri, o serie de documente bilaterale care vor contribui la aprofundarea cooperării dintre cele două țări.
În contextul unei vizite în Albania, la mijlocul lunii martie, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat că este momentul pentru revigorarea procesului de extindere și integrarea Balcanilor de Vest în mod ireversibil în UE.
Un astfel de obiectiv se numără și pe agenda președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ale cărei priorități au fost prezentate în Parlamentul European de Emmanuel Macron în ianuarie.
”Europa nu mai poate întoarce spatele Balcanilor de Vest. Balcanii de Vest se află în inima continentului european, atât din punct de vedere geografic și istoric, cât și din punct de vedere al tragediei și al promisiunilor viitorului pe care le conțin. Ele poartă cicatrici care ne amintesc atât de precaritatea păcii, cât și de forța uniunii noastre. Datoria pe care o avem astăzi este aceea de a regândi relația cu țările din Balcanii de Vest și de a le oferi perspective mai clare și mai proactive de aderare”, a fost mesajul transmis de Macron de la pupitrul democrației europene.
Să nu uităm de summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, unde liderii statelor membre au ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.
Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului 2020, dar Bulgaria a refuzat până acum să le permită acestora să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană a insistat că cele două țări trebuie să meargă împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.
Schimbările politice din Bulgaria și Macedonia de Nord par să alimenteze speranțele. Noii premieri de la Sofia și Skopje au căzut de acord să încerce să depăşească problemele și să coopereze asupra chestiunilor care stavilesc concretizarea aspirațiilor de aderare la UE ale Macedoniei de Nord.
Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
-
Oficiali de rang înalt din Europa în frunte cu Josep Borrell participă la cel mai important forum de securitate din Asia, încercând să-i convingă pe partenerii din regiune să sprijine mai mult Ucraina
-
UE aderă la Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
-
Șeful diplomației UE: Cipru a devenit membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială. Și R. Moldova poate face acest lucru
-
Șeful diplomației europene a lansat Misiunea de parteneriat pentru R. Moldova și a înmânat echipamentele UE pentru forțele armate: Acesta este doar începutul. Sunteți un viitor membru UE
-
Macron pledează pentru “trezirea strategică” a Europei: Putin “a trezit NATO” din “moarte cerebrală”. Est-europenilor li s-a spus că au ratat ocazia să tacă. Noi am ratat ocazia să-i ascultăm
-
Comisia Europeană propune o mai bună garantare a drepturilor adulților care au nevoie de protecție sau de sprijin în situații transfrontaliere
INTERNAȚIONAL
Zelenski, recunoscător pentru că “România ajută Ucraina”: Relațiile s-au schimbat când “Iohannis și alți lideri au susținut candidatura Ucrainei la UE”
Published
9 hours agoon
June 1, 2023
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit joi președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul pe care acesta și România l-au acordat în susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.
Liderul de la Kiev a făcut aceste afirmații la Castelul Mimi din Bulboaca, la 35 de kilometri sud de Chișinău, acolo unde președinta R. Moldova Maia Sandu a găzduit summitul Comunității Politice Europene, un eveniment de o anvergură fără precedent în istoria Republicii Moldova.
“În primul rând, România ajută deja Ucraina, eu sunt recunoscător, la fel cum sunt recunoscători și băieții și fetele noastre care ajută de pe front. Eu îi sunt recunoscător președintelui Iohannis, sigur, între noi sunt relații excelente, și asta este foarte important. Ele, în mod cert, s-au schimbat din momentul în care Iohannis, împreună cu alți lideri, a venit în poate cel mai important moment și a susținut candidatura Ucrainei la UE. Din momentul acela avem deja alte relații. Mai bune. Nu între mine și președinte, sigur, e un lucru important și acesta, dar între statele și popoarele noastre”, a spus Zelenski, în cadrul unei conferință de presă, răspunzând unei întrebări din partea Libertatea.
Liderul de la Kiev s-a referit indirect la vizita pe care președintele Iohannis a efectuat-o anul trecut la Kiev, pe 16 iunie, alături de președintele Franței, cancelarul Germaniei și premierul Italiei, cu o zi înainte ca executivul european să adopte opinia de susținere a candidaturii Ucrainei la UE și cu o săptămână înainte de decizia propriu-zisă în Consiliul European.
Afirmațiile de joi ale lui Zelenski au venit în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean au adoptat în aceeași zi o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, documentul fiind andosat de cei doi lideri politici în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc în marja participării la summitul Comunității Politice Europene din Republica Moldova, organizat la Castelul Mimi din Bulboaca.
“Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.
Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.
De asemenea, România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite.
Ulterior, în cadrul unei conferință de presă, președintele Klaus Iohannis a avertizat că dacă europenii nu vor reuși să ajute Ucraina și Republica Moldova înseamnă că Europa a pierdut.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderarea la NATO și referitor la o eventuală foaie de parcurs în această direcție, Klaus Iohannis a răspuns că la “summitul NATO se vor discuta variantele care sunt posibile”.
“Un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte“, a punctat șeful statului, subliniind că acest subiect a fost discutat și în cadrul grupului de lucru privind securitatea din cadrul summitului CPE la care a participat alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de președintele francez Emmanuel Macron.
“Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei”, a insistat el.
NATO
Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut
Published
13 hours agoon
June 1, 2023
Dacă europenii nu vor reuși să ajute Ucraina și Republica Moldova înseamnă că Europa a pierdut, a avertizat joi președintele Klaus Iohannis, la finalul participării sale la cel mai important eveniment internațional găzduit de Republica Moldova în istoria sa, summitul Comunității Politice Europene.
Șeful statului a susținut declarații de presă în urma participării la summit, a participării sale la grupul de lucru privind securitatea și întrevederilor sale cu premierul Belgiei, președintele Muntenegrului și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu acesta din urmă adoptând și o declarație comună privind susținerea integrării euro-atlantice a Ucrainei și disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO.
Întrebat despre poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderarea la NATO, privind o eventuală foaie de parcurs în această direcție, Klaus Iohannis a răspuns că la “summitul NATO se vor discuta variantele care sunt posibile”.
“Un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte“, a punctat șeful statului, subliniind că acest subiect a fost discutat și în cadrul grupului de lucru privind securitatea din cadrul summitului CPE la care a participat alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de președintele francez Emmanuel Macron.
“Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei”, a insistat el, în timp ce, la Oslo, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat că aliații vor discuta un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei.
Întrebat în același timp și despre sprijinul pentru Republica Moldova, pentru ca această țară să fie inclusă în schema unor garanții de securitate în paralel cu eforturile de începere a negocierilor de aderare la UE, Iohannis a precizat că “ar fi greșit să ne concentrăm doar pe aspectul de integrare europeană.
“Securitatea are multe fațete. Mă gândesc nu neapărat la securitatea militară în acest sens, fiindcă Moldova s-a declarat neutră, dar vorbim, de exemplu, de securitate energetică, de stabilitatea statului și așa mai departe, și este interesul nostru, al tuturor, ca Moldova să fie și să rămână stabilă”, a precizat președintele.
“Dacă noi, europenii, nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut. Atât de simplu este. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care ajutăm Ucraina și Moldova. O facem fiindcă așa este corect, fiindcă, după părerea noastră, ei sunt parte din Europa democratică, ei sunt o parte din comunitatea noastră și aici deja putem să ne dăm seama care este plus-valoarea acestui format european și de aceea am subliniat în deschidere, statele europene democratice – fiindcă mai este cineva, dar nu este democratic și nu a fost invitat -, deci Moldova și Ucraina sunt dintre ai noștri”, a explicat șeful statului.
Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.
Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.
La acest summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat pentru includerea țării sale în UE și NATO.
REPUBLICA MOLDOVA
Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături
Published
13 hours agoon
June 1, 2023
Summitul Comunității Politice Europene găzduit de Republica Moldova este o dovadă relevantă a capacității acestei țări de a adera la Uniunea Europeană, iar România și celelalte state europene îi sunt alături, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, la finalul participării sale la cel mai important eveniment internațional găzduit de Republica Moldova în istoria sa.
Șeful statului a susținut declarații de presă în urma participării la summit, a participării sale la grupul de lucru privind securitatea și întrevederilor sale cu premierul Belgiei, președintele Muntenegrului și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu acesta din urmă adoptând și o declarație comună privind susținerea integrării euro-atlantice a Ucrainei.
“Este o dovadă a capacității administrative a Republicii Moldova, atât de relevantă și pentru obiectivul strategic al acestui stat, și anume, de aderare la Uniunea Europeană. (…) Din punctul nostru de vedere, al României, dincolo de subiectele sectoriale, un obiectiv principal al reuniunii a fost lansarea mai multor semnale politice clare. Acest obiectiv a fost atins, aș zice, de o manieră categorică“, a spus Iohannis.
Potrivit acestuia, un prim semnal a fost cel privind importanța Republicii Moldova pentru întregul continent european și privind sprijinul pe care acest stat îl primește pentru asigurarea securității și stabilității sale, precum și pentru aderarea la Uniunea Europeană.
“Republica Moldova nu este singură în fața provocărilor cărora trebuie să le facă față. România îi este alături, așa cum am arătat, prin fapte concrete, cu fiecare ocazie și acest lucru l-am spus și în deschiderea Summitului când am luat cuvântul, Moldova nu este singură. Și, așa cum s-a arătat aici, practic în unanimitate, și celelalte state europene îi sunt alături. Sunt convins că sprijinul statelor democratice va continua pentru Republica Moldova, pentru Ucraina și pentru regiune, creșterea securității, a rezilienței însemnând creșterea securității și a rezilienței pentru noi toți, inclusiv pentru România și pentru români”, a detaliat președintele.
Șeful statului a punctat că un al doilea semnal, de asemenea de importanță crucială, a fost reiterarea, după primul summit al Comunității, cel de la Praga, a sprijinului pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean, în lupta lor pentru a câștiga războiul de agresiune declanșat de Rusia.
“Un sprijin care, așa cum am mai spus, va fi acordat atât timp cât este necesar, pentru a ajuta Ucraina să-și asigure independența, suveranitatea și integritatea teritorială”, a explicat el.
“Un al treilea semnal a fost adresat regiunii în ansamblul său. Europa de Est și regiunea extinsă a Mării Negre sunt regiuni a căror importanță strategică a devenit în ultima vreme evidentă pentru tot mapamondul. Iar discuțiile noastre de astăzi confirmă atenția care este acordată regiunii, la nivelul pe care, trebuie să o spun așa, îl merită”, a conchis Klaus Iohannis.
Citiți și
Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.
Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.
Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Maia Sandu, “recunoscătoare sprijinului din partea României și Franței”, predă Spaniei ștafeta summitului CPE care a făcut R. Moldova mai vizibilă pe harta Europei

Zelenski, recunoscător pentru că “România ajută Ucraina”: Relațiile s-au schimbat când “Iohannis și alți lideri au susținut candidatura Ucrainei la UE”

Victor Negrescu solicită Comisiei Europene printr-un demers susținut de europarlamentari din mai multe grupuri politice să sprijine cu fonduri UE copiii români cu părinți plecați în afara țării

Oficiali de rang înalt din Europa în frunte cu Josep Borrell participă la cel mai important forum de securitate din Asia, încercând să-i convingă pe partenerii din regiune să sprijine mai mult Ucraina

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

Polonia livrează arme și muniții cu șase avioane de transport pentru poliția din Republica Moldova

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

Declarație comună Iohannis – Zelenski adoptată în R. Moldova: România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO

Parlamentul European solicită o strategie coordonată pentru a mări reziliența UE la ingerințele străine și la manipularea informațiilor și pentru a proteja alegerile europene din 2024

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen
Team2Share


Trending
-
INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Gabriela Dancău, ambasadorul României la Roma: Pregătim semnarea unei noi declarații comune a Parteneriatului Strategic. Există premisele unei participări româno-italiene la proiecte pentru reconstrucția Ucrainei
-
NATO1 week ago
“Valencia Trio”: A fost lansată trilaterala Spania – România – Polonia la nivel de miniștri de externe, țări care reprezintă aproape un sfert din populația UE
-
Daniel Buda1 week ago
Daniel Buda semnalează problemele privind reducerea cu 50% a consumului de pesticide în UE: În România consumul este de 700 de grame pe hectar, în vreme ce în Olanda se ridică la 7900 de grame
-
ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen
-
POLITICĂ1 week ago
Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie