Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe japonez, Tarō Kōno, avertizează: Japonia este extrem de preocupată de efectele producerii unui Brexit ,,fără acord” și facem apel la Jeremy Hunt și Boris Johnson să evite acest scenariu

Published

on

© Taro Kono/Twitter

Un Brexit fără acord ar avea un ,,impact foarte negativ” asupra companiilor japoneze din Regatul Unit, a declarat joi ministrul de externe japonez Tarō Kōno pentru BBC Today, informează POLITICO și Reuters.

,,Suntem foarte preocupați de posibilitatea unui Brexit fără acord”, a spus șeful diplomației japoneze, adăugand că ,,se poate întâmpla orice”, inclusiv o scădere a investițiilor străine, relatează POLITICO.

La ora actuală, există peste 1000 de companii japoneze care operează în Marea Britanie cu aproximativ 160.000 de angajați. Firmele japoneze au investit peste 60 de miliarde de lire sterline în afacerile din această țară, însă, în urma referendumului pentru Brexit din 2016 și a posibilității tot mai mari ca ieșirea din UE să se facă fără un acord, unele companii au început deja să-și mute operațiunile în alte locuri din Europa.

Potrivit ministrului de externe japonez, companiile din industria auto prezente în Regatul Unit nu întâmpină deocamdată nicio dificultate în procesul de import în țară a pieselor auto din alte state ale UE, dar situația ar sta cu totul altfel dacă mărfurile ar fi supuse unor controale vamale fizice.

În acest sens, Tarō Kōno a făcut apel atât la Jeremy Hunt, cât și la Boris Johnson pentru a evita producerea unui Brexit fără acord.

,,Îi cunosc pe Boris și pe Jeremy destul de bine. Le-am comunicat că Japonia nu și-ar dori să existe o ieșire a Marii Britanii din UE fără un acord. Sperăm, deci, ca Brexitul să se desfășoare într-o manieră obișnuită și calmă”, a declarat Kōno înaintea summit-ului G20 de vineri, de la Osaka, potrivit Reuters.

Întrebat dacă investițiile ar putea părăsi Marea Britanie ca efect al unei ieșiri fără o înțelegere, ministrul de externe japonez a fost prudent, recunoscând doar că ,,s-ar putea ca investițiile să scadă”, relatează sursa citată mai sus.

Totodată, Kōno a respins ideea că un acord comercial ar putea fi negociat între Japonia și Marea Britanie pană la 31 octombrie.

,,Va exista un decalaj între momentul în care Marea Britanie va părăsi UE și momentul în care vom putea ratifica vreun fel de acord comercial”, a precizat acesta, atrăgând atenția că în această perioadă cele două țări s-ar reîntoarce la normele Organizației Mondiale a Comerțului, citează POLITICO.

În orice caz, șeful diplomației japoneze și-a reafirmat angajamentul de a menține o bună relație politică și economică cu Regatul Unit, dorindu-le atât lui Boris Johnson, cât și lui Jeremy Hunt ,,toate cele bune” în contextul competiției pentru ocuparea conducerii Partidului Conservator și a funcției de prim-ministru, totodată.

,,Ambii sunt foarte buni prieteni ai mei”, a precizat Tarō Kōno, citat de sursa de mai sus.

De cealaltă parte, Boris Johnson și Jeremy Hunt, candidații rămași în lupta pentru ocuparea fotoliului de premier, au declarat că sunt pregătiți să scoată Marea Britanie din UE fără o înțelegere, deși nu este ceea ce-și doresc. Noul lider al Partidului Conservator și viitorul premier al Regatului Unit va fi anunțat pe 23 iulie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NEWS

Cel puțin zece bănci europene au anunțat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă

Published

on

© Jörg Möller de la Pixabay

Cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, confirmând perioada dificilă prin care trece acest sector care se confruntă cu dobânzi foarte mici şi cu tensiunile comerciale, informează Agerpres.

Ultimele anunţuri în acest sens au fost făcute vineri de grupul bancar francez Société Générale şi cel german Commerzbank.

Iată o recapitulare a măsurilor de restructurate anunţate în ultimele luni de băncile europene.

Grupul bancar francez Société Générale a fost unul dintre primii care în 2015 a anunţat o restructurare a reţelei sale de retail din Franţa, pe fondul scăderii frecventării agenţiilor sale şi a trecerii la operaţiunile de digital banking.

Până în 2020, Société Générale, care este prezentă şi pe piaţa din România, are programată renunţarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajaţi.

Cele 530 de posturi suplimentare ce vor fi eliminate în reţeaua din Franţa, conform unui document prezentat vineri sindicatelor, vin să se adauge altor 1.600 de locuri de muncă eliminate la nivel mondial, dintre care 750 în Franţa, în principal în cazul operaţiunilor de investment banking, anunţate în luna aprilie.

În cazul Commerzbank, care trece printr-o perioadă dificilă de mai mulţi ani, a doua mare bancă germană a anunţat vineri eliminarea a 4.300 de posturi la nivel mondial şi închiderea a 200 de agenţi. În paralel însă, Commerzbank intenţionează să înfiinţeze 2.000 de noi locuri de muncă. În 2016 banca germană a anunţat un plan de eliminare a 9.600 de locuri de muncă până în 2020, plan care a fost deja finalizat.

De asemenea, Commerzbank, la care statul german deţine un pachet de acţiuni de 15%, intenţionează să îşi vândă subsidiara poloneză mBank, care este una profitabilă. Însă această tranzacţie este destinată finanţării tranziţiei grupului spre operaţiunile digitale şi reorientare spre piaţa din Germania şi spre micile întreprinderi.

Gigantul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a anunţat la începutul lunii iulie cel mai mare plan de restructurare din istoria sa cu eliminare a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Aceasta după ce anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi. Deutsche Bank, care nu şi-a revenit încă după criza financiară din 2008, intenţionează să se concentreze pe Europa şi Germania în ceea ce priveşte operaţiunile de retail şi cele dedicate companiilor.

Grupul bancar britanic HSBC a anunţat la începutul lunii august demisia surprinzătoare a directorului general John Flint, la mai puţin de două luni de la numirea sa în funcţie, şi eliminare a 4.000 de posturi.

O altă bancă britanică, Barclays, a anunţat şi ea la începutul lunii august că a eliminat 3.000 de posturi în al doilea trimestru al acestui an şi că vrea să îşi extindă reducerile de costuri.

BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, a confirmat la finele lunii august că intenţionează să elimine aproximativ 20% din efectivele filialei sale de obligaţiuni din Franţa, adică o reducere cuprinsă între 446 şi 546 de posturi până în 2021.

În Spania, grupul Santander a anunţat în luna iunie renunţarea la 10% din efectivele sale din Spania, adică 3.200 de angajaţi.

Continue Reading

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Eruopeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump va avea o serie de întâlniri bilaterale cu liderii mondiali, în marja Adunării Generale a ONU

Published

on

© White House/Twitter

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, va avea trei zile pline la New York săptămâna viitoare, când va reveni în oraşul său natal pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, potrivit Agerpres.

Potrivit unui înalt funcţionar al administraţiei, preşedintele va avea o serie de întâlniri individuale cu lideri mondiali, pe lângă participarea planificată la un summit al libertăţii religioase luni, discursul său principal marţi la ONU şi o conferinţă de presă miercuri.

Preşedintele american nu va participa la summitul privind clima organizat de ONU luni. În acea zi el se va întâlni premierul Imran Khan din Pakistan; preşedintele Andrzej Duda al Poloniei; prim-ministrul Jacinda Ardern din Noua Zeelandă; premierul Lee Hsien Loong din Singapore; preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi; şi preşedintele Moon Jae-in din Coreea de Sud.

Marţi, bilateralele sale vor fi cu premierul britanic, Boris Johnson; premierul indian Narendra Modi; secretarul general al ONU, Antonio Guterres; şi preşedintele irakian, Barham Salih. De asemenea, va participa la o recepţie diplomatică.

Miercuri, Trump va participa la o sesiune despre Venezuela împreună cu alţi lideri din emisfera occidentală înainte de a se întâlni cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, şi cu preşedintele El Salvador, Nayib Bukele.

Reamintim că fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe John Bolton s-a deplasat în Ucraina la sfârşitul lui august pentru a da asigurări privind susţinerea SUA în relaţia cu Rusia.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York.

Citiți și: Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Citiți și: Ucraina: Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending