Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe Ramona Mănescu a prezentat, la New York, prioritățile României pentru mandatul în fruntea Comunității Democrațiilor

Published

on

© Guvernul României

Ministrul afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, a participat, la 26 septembrie 2019, la Reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernator al Comunităţii Democraţiilor, desfăşurată în marja segmentului de dezbateri generale la nivel înalt al Adunării Generale ONU, potrivit unui comunicat.

Evenimentul marchează debutul preşedinţiei române a Comunităţii Democraţiilor, for inter-guvernamental de vocaţie mondială care acordă o atenţie deosebită principiilor şi valorilor democratice.

În intervenţia sa, Ministrul afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, s-a referit la experienţa României în procesul de consolidare a democraţiei iniţiat după 1989 și a apreciat întărirea profilului ţării noastre drept democraţie stabilă şi predictibilă, care respectă şi promovează drepturile omului şi statul de drept, se precizează în comunicat.

Totodată, s-a referit la proiectele pe care România le va derula pe parcursul celor doi ani în care se va afla în fruntea Comunităţii Democraţiilor, subscrise următoarelor teme majore: implicarea tinerilor în procesul decizional democratic și dezvoltarea durabilă drept singura cale pentru îmbunătăţirea standardelor de calitate a vieţii.

Ministrul român al afacerilor externe a anunţat, de asemenea, organizarea în România, în iunie 2020, a unei reuniuni ministeriale a Comunităţii Democraţiilor, pentru a marca 20 de ani de la semnarea documentului fondator al prestigiosului for, Documentul de la Varşovia.

Comunitatea Democrațiilor este o structură inter-guvernamentală, de anvergură globală, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.

România se numără printre cele 106 state membre ONU care au semnat Declarația de la Varșovia – documentul fondator al Comunității Democrațiilor (CoD). România a preluat, la 15 septembrie 2019, de la Polonia, preşedinţia Comunităţii Democraţiilor, pe care o va exercita până la 15 septembrie 2021.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Presa germană: Cheltuielile militare ale Germaniei se apropie de ținta NATO, parțial ca rezultat al pandemiei de coronavirus

Published

on

© Bundeswehr

Cheltuielile Germaniei pentru apărare par să se apropie de ţinta stabilită de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), parţial ca rezultat al pandemiei de coronavirus, informează miercuri cotidianul Rheinische Post, preluat de dpa, informează Agerpres.

Plecând de la ultimul său pronostic economic, Institutul Economic German (IW) estimează că procentul din PIB alocat pentru cheltuielile de apărare este posibil să crească la 1,58% în acest an, scrie cotidianul.

Anul trecut, Germania a cheltuit pentru apărare 1,36% din PIB.

Toate statele membre ale NATO, inclusiv Germania, au promis în urmă cu cinci ani că vor creşte până în 2024 nivelul cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.

În noiembrie, Germania a raportat cheltuirea pentru sistemul de apărare al NATO a mai mult de 50 de miliarde de euro pentru anul 2020.

Potrivit Ministerului Apărării german, într-un răspuns la întrebări formulate în scris de parlamentara Sevim Dagdelen de la partidul Linke (stânga), cheltuielile militare ale Germaniei ar urma să crească până la 50,4 miliarde de euro în acest an, informează Rheinische Post.

Producţia economică este de aşteptat să se reducă puternic pe fondul pandemiei de coronavirus, ceea ce va duce la creşterea cheltuielilor militare din punct de vedere procentual. Germania a fost criticată de SUA în trecut pentru că nu alocă mai mult pentru cheltuieli militare. 

Citiți și Raport SIPRI: Cheltuielile militare globale, la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Statele NATO însumează peste jumătate din bugetele alocate apărării în lume

Raportul anual al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat luna trecută, a indicat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15 țări, din perspectiva bugetelor alocate apărării. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parteneriatul Strategic UE-Japonia: Liderii europeni și premierul nipon Shinzo Abe s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus

Published

on

© European Union, 2020

Liderii Uniunii Europene și Japoniei s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus și și-au reiterat angajamentul de a-și îmbunătăți parteneriatul strategic, cu prilejul unei reuniuni virtuale, la 26 mai, potrivit unui comunicat de presă comun emis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și premierul Japoniei, Shinzō Abe.

În discuțiile lor, liderii au abordat răspunsul la pandemia de coronavirus, subliniind importanța solidarității globale, a cooperării și a multilateralismului eficient. Liderii au discutat despre necesitatea extragerii lecțiilor din situația actuală pentru a preveni viitoarele pandemii și pașii care trebuie făcuți în acest sens.

Bazându-se pe inițiativa de succes „Global Coronavirus Response”, lansată la 4 mai, liderii și-au reafirmat angajamentul pentru colaborare globală și finanțare susținută pentru dezvoltarea și producerea de medicamente antivirale, diagnostice, tratamente și vaccinuri pentru a le pune la dispoziția tuturor la un preț accesibil.

Ilustrând angajamentul UE și al Japoniei de a accelera cooperarea în domeniul cercetării și sănătății, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel și ministrul de stat al Japoniei pentru politica științifică și tehnologică, Naokazu Takemoto, au semnat în marja conferinței video, o scrisoare de intenție privind consolidarea cooperării științifice, tehnologice și pentru inovare. Aceasta include colaborarea dintre Programul de cercetare și dezvoltare japonez Moonshot și Programul Horizon Europe al UE.

Mai departe, președinții von der Leyen și Michel și premierul Abe au subliniat hotărârea lor de a asigura o redresare economică robustă și de a reconstrui economii mai durabile, inclusive și rezistente, în conformitate cu Agenda 2030, Obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris. În acest sens, liderii au subliniat necesitatea de a ajuta țările în curs de dezvoltare cu răspunsul lor la coronavirus, de exemplu prin pachetul de sprijin „Team Europe” de peste 20 de miliarde de euro.

Liderii au discutat, de asemenea, despre consecințele geopolitice ale pandemiei de coronavirus și au reiterat angajamentul lor de a respecta ordinea internațională bazată pe reguli și de a consolida cooperarea practică. În cele din urmă, cei trei și-au reafirmat angajamentul față de parteneriatul strategic UE-Japonia, care a fost consolidat prin Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia și Acordul de parteneriat economic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Crucea Roșie face apel la încetarea atacurilor cibernetice asupra facilităților medicale în timpul pandemiei de COVID-19: Cerem guvernelor să ia ”măsuri imediate şi decisive” pentru a le opri

Published

on

Crucea Roșie a făcut apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităților medicale și de cercetare medicale în timpul pandemiei de coronavirus, în cadrul unei scrisori publicate marți și semnată de reprezentanți ai lumii politice și de afaceri, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Semnatarii au punctat că astfel de atacuri pun în pericol viețile oamenilor și guvernele trebuie să ia ”măsuri imediate și decisive” pentru a le opri.

”Sperăm că guvernele lumii vor lua atitudine şi vor reafirma angajamentele faţă de regulile internaţionale care interzic astfel de acţiuni”, a notat în scrisoare preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii, Peter Maurer.

Între cei 42 de cosemnatari se numără preşedintele Microsoft Corp, Brad Smith, şi fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright. Iniţiativa scrisorii îi aparţine Institutului Cyberpeace, organizaţie neguvernamentală a cărei misiune este de a împiedica folosirea internetului pentru a lansa atacuri.

Apelul vine la o lună după ce Republica Cehă a denunțat un atac informatic asupra sectorului său medical, lucru care a atras o reacție virulentă din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a calificat atacul drept ”profund iresponsabil și periculos” și a atenționat că vinovații trebuie să se ”aștepte la consecințe”. Nici Republica Cehă, nici SUA nu au indicat deocamdată a cui a fost responsabilitatea atacului.

Pe parcursul ultimelor luni, hackerii au luat în vizor mai multe spitale, lansând atacuri cu viruşi informatici, de obicei cu scopul de a cere bani. Alte grupări de piraterie informatică, mai sofisticate, cum sunt cele asociate cu o serie de guverne, au vizat centre de cercetare medicală, cu scopul de a fura date legate de tratamentele pentru COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending