Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul de externe Ramona Mănescu a reiterat la Helsinki angajamentul României în sprijinul consolidării rolului UE de actor global

Published

on

© MAE Facebook

Ministrul afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, a participat în perioada 29-30 august 2019, la Helsinki, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene (Gymnich), se arată în comunicatul oficial al MAE.

Agenda a inclus subiecte de actualitate precum: amenințările hibride, Orientul Mijlociu cu accent pe situația din Golf, regiunea Arctică, respectiv cooperarea regională în Balcanii de Vest.

În cadrul reuniunii a fost reiterat angajamentul României în sprijinul consolidării rolului UE de actor global.

Ministrul de externe Ramona Mănescu a evidențiat progresele obținute în domeniu de România în perioada președinției Consiliului UE, cu referire la permanentizarea grupului de lucru orizontal pe tematica acțiunilor hibride, dar și la promovarea abordării coordonate a dimensiunilor hibrid – reziliență – comunicare strategică, inclusiv prin organizarea unui eveniment special, la București, în cooperare cu Institutul European pentru Studii de Securitate.

De asemenea, oficialul român a exprimat sprijinul, în continuare, pentru programul Trio-ului România/Finlanda/Croația.

Au fost abordate aspecte de interes comun cu privire la prioritățile europene de politică externă, în sprijinul implementării Strategiei globale a UE și Agendei Strategice, fiind apreciate în mod deosebit rezultatele pe durata Președinției române a Consiliului UE. Au fost promovate prioritățile naționale, respectiv vecinătatea imediată (Balcanii de Vest, vecinătatea estică și regiunea Mării Negre), consolidarea dimensiunii de securitate și apărare a UE în coordonare cu NATO, a rezilienței, a multilateralismului și ordinii internaționale bazate pe reguli.

În contextul participării la reuniunea Gymnich, ministrul român de externe a avut întrevederi bilaterale cu Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Vicepreşedinte al Comisiei Europene (ÎR/VP), cu ministrul spaniol de externe și viitor ÎR/VP, Josep Borrell, cu ministrul de externe eston, Urmas Reinsalu, cu vicepremierul pentru reforma judiciară și ministrul afacerilor externe din Bulgaria, Ekaterina Zaharieva, cu ministrul afacerilor externe și europene din Slovacia, Miroslav Lajčák, cu omologii din Irlanda, Simon Coveney, respectiv Grecia, Nikolas Dendias. De asemenea, au fost purtate discuții cu miniștrii de externe german, Heiko Maas, francez, Jean-Yves Le Drian, cu ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, precum și cu omologii finlandez, Pekka Haavisto, și croat, Gordan Grilić -Radman, din cadrul Trio-ului Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, blocat din nou de Franța, care invocă ”o telenovelă fără sfârșit”. Pentru prima dată, subiectul va fi discutat joi și vineri în Consiliul European

Published

on

© Council of the European Union

Țările membre ale Uniunii Europene au prelungit din nou incertitudinea cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, în urma unei decizii luate marți de Consiliul Afaceri Generale (CAG) potrivit căreia subiectul va fi discutat de liderii europeni la summitul de joi și de vineri înainte de a reveni pe agenda miniștrilor la nivelul Consiliului UE. Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Va fi pentru prima dată când aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei va fi discutată la cel mai înalt nivel”, a declarat Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene al Finlandei, țara care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, citat de EU Observer.

Publicația de la Bruxelles notează că subiectul ar putea produce scântei la Consiliul European de joi și vineri între președintele Franței și cancelarul Germaniei, în contextul în care ministrul francez pentru afaceri europene s-a opus unei decizii, iar Germania susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

Critici au venit și din partea comisarului european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în timp ce România a solicitat începerea negocierilor cu ambele țări și evitarea unei decuplări.

Franța și Germania: între ”o telenovelă fără sfârșit” și ”o chestiune strategică”

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim despre reformarea modului în care Europa negociază extinderea”, a spus de Amelie de Montchalin, denumind acest proces ”o telenovelă fără sfârșit”.

”Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu. Aceste țări vor fi parte a Uniunii Europene într-o zi, însă este prea devreme să începem procesul legal de extindere”, a adăugat ministrul francez, conform Euronews.

Amintim faptul în cursul negocierilor tensionate din vară privind numirile în fruntea instituțiilor UE, președintele francez Emmanuel Macron a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene atât timp cât țările UE, în format de 28, nu pot cădea la un acord. ”Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Un oficial guvernamental german, citat tot de Euronews, a precizat că extinderea este o prioritate pentru Germania. ”Cancelarul Angela Merkel va discuta acest subiect cu președintele Macron”, a spus oficialul, adăugând că Merkel va discuta acest subiect și la Consiliul European de joi și de vineri.

Este o chestiune strategică pentru UE”, a spus acesta.

Comisia Europeană: Nu este un moment de glorie pentru Europa

Într-o conferință de presă după CAG, comisarul european Johannes Hahn a spus că această decizie nu este ”un moment de glorie pentru Europa”.

”Regret că statele membre nu au putut lua o decizie pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Nu este un moment de glorie pentru Europa, fiind pentru a treia oară în 16 luni când discutăm acest subiect important”, scris Hahn, pe Twitter.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

România nu este de acord cu decuplarea Albaniei și a Macedoniei și cere începerea negocierilor cu ambele state

Într-un mesaj separat, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba, cel care a asigurat în numele României președinția CAG în primele șase luni ale anului, a precizat că temele discutate în Consiliu au vizat o decizie de începere sau amânare a tratativelor cu cele două țări, precum și o decizie de decuplare a celor două state.

”Să începem sau nu? Să decuplăm Albania și Macedonia de Nord sau nu? Acestea au fost întrebările în CAG. România sprijină un acord pentru începerea negocierilor de aderare cu ambele țări. Discuțiile vor continua în cadrul Consiliului European. Este important să nu pierdem momentul”, a scris Ciamba.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul Uniunii Europene confirmă numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european pentru un mandat de șapte ani

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european, numirea acesteia urmând a fi confirmată și de Parlamentul European, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Prioritatea Consiliului este ca EPPO să funcționeze până în noiembrie 2020. În acest sens, devenea urgent să fie numit procurorul șef european. Doamna Kövesi, ca prima persoană care va ocupa acest post, va avea sarcina de a crea EPPO de la zero. Misiunea ei, pe parcursul celor 7 ani de mandat, va consta în special în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale. Consiliul va continua să monitorizeze înființarea biroul pentru a ne asigura că avem un EPPO eficient și eficient, care va deveni piatra de temelie a luptei noastre împotriva fraudei și corupției pentru finanțele UE”, a declarat, în context, Anna-Maja Henriksson, ministrul Justiției din Finlanda, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului.

Laura Codruța Kövesi, cetățean român, este în prezent procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. A ocupat diverse funcții de procuror în timpul carierei sale în România, inclusiv pe cea de procuror general al României și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Procurorul șef european va organiza activitatea EPPO și va reprezenta Biroul în contacte cu instituțiile UE, statele membre și țările terțe. Ea va fi asistată de doi adjuncți și va prezida colegiul de procurori, care va fi responsabil de definirea strategiei și a regulilor interne și de a asigura coerența între și în cazuri.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Drumuri mai sigure. UE consolidează normele privind gestionarea infrastructurii rutiere prin extinderea domeniului de aplicare pentru a include autostrăzile și alte drumuri principale din afara rețelei transeuropene de transport

Published

on

© Wikipedia

Uniunea Europeană dorește să reducă numărul deceselor și al vătămărilor grave cauzate de accidente rutiere, prin asigurarea unei mai bune proiectări și întrețineri a drumurilor, tunelurilor și podurilor.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, 7 octombrie, norme revizuite care stabilesc o abordare mai sistematică a unei infrastructuri rutiere mai sigure. Reforma face parte din eforturile UE în direcția îndeplinirii obiectivelor sale strategice de a reduce la jumătate, până în 2020, comparativ cu 2010, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere și de a se apropia de zero decese până în 2050, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva revizuită va extinde domeniul de aplicare al normelor actuale pentru a include autostrăzile și alte drumuri principale din afara rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Statisticile indică faptul că acest lucru va contribui la sporirea considerabilă a siguranței infrastructurii rutiere în întreaga UE. Domeniul de aplicare al normelor va include și drumurile situate în afara zonelor urbane, construite prin folosirea de fonduri din partea UE.

Statele membre vor trebui să efectueze o evaluare a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele cel puțin o dată la cinci ani. Prin evaluarea la nivelul întregii rețele se realizează o imagine de sinteză a întregii rețele rutiere vizate de această directivă, care este folosită pentru a evalua riscul de accidente. Autoritățile vor utiliza rezultatele pentru a efectua inspecții de siguranță rutieră mai bine orientate sau pentru măsuri directe de remediere. Primele evaluări ale siguranței rutiere la nivelul întregii rețele trebuie furnizate cel târziu în 2024.

Va fi obligatoriu să se țină seama în mod sistematic de pietoni, cicliști și alți utilizatori vulnerabili ai drumurilor în procedurile de gestionare a siguranței rutiere. În 2017, acești utilizatori ai drumurilor au reprezentat aproape jumătate din decesele cauzate de accidente rutiere în UE.

Votul de astăzi încheie procedura legislativă. La 21 februarie 2019, președinția română a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

Directiva urmează acum să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE. Ea va intra în vigoare la 20 de zile după publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a adopta dispoziții naționale în vederea punerii sale în practică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending