Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul de finanțe al Germaniei cere Uniunii Europene o decizie rapidă privind introducerea monedei euro digitale

Published

on

© European Union 2020

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a declarat vineri că europenii ar trebui să depună eforturi susţinute pentru a veni cu o soluţie la plăţile digitale, deoarece există o cerere imensă pentru monedă digitală din partea consumatorilor şi a companiilor, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“În ceea ce priveşte versiunea digitală a monedei euro, cred că trebuie depuse eforturi susţinute, nu trebuie să aşteptăm. Trebuie să putem decide oricând că ar trebui să facem ceva în privinţa introducerii unei monede euro digitale”, a declarat Scholz, vice-cancelar al Germaniei, țară ce asigură președinția Consiliului UE, la o conferinţă online dedicată plăţilor în Europa în viitor.

Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele.

Jens Weidmann, membrul al Comitetului executiv al BCE, a avertizat vineri că emiterea unei monede euro digitale ar fi un efort imens pentru Banca Centrală Europeană şi va fi un proces de durată.

“Dacă aş opta pentru CBDC, introducerea lor ar fi un efort imens logistic şi tehnic şi, prin urmare, va fi un proces de durată”, a explicat Weidmann, care este şi preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank).

Comentariile distincte ale lui Scholz și Weidmann vin după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat la începutul lunii octombrie un raport cuprinzător privind posibila emisiune a unei monede euro digitale, elaborat de Grupul operativ la nivel înalt al Eurosistemului pentru moneda digitală a băncii centrale și aprobat de Consiliul guvernatorilor.

Astfel Banca Centrală Europeană a anunţat că va începe să experimenteze o versiune digitală a monedei euro. Instituţia a subliniat că o monedă euro digitală ar reprezenta o formă electronică de bani ai băncii centrale, care ar fi accesibilă tuturor cetăţenilor şi firmelor, precum bancnotele, dar în format digital, pentru efectuarea plăţilor zilnice într-un mod rapid, uşor şi sigur. Aceasta ar completa numerarul, fără a-l înlocui. Eurosistemul va continua, în orice caz, să emită numerar.

Grupul operativ al Eurosistemului, ce reuneşte experţi din cadrul BCE şi de la 19 bănci centrale naţionale din zona euro, a identificat scenarii posibile care ar impune emisiunea unei monede euro digitale. Printre acestea se numără: o cerere sporită de plăţi electronice în zona euro care ar necesita un mijloc de plată digital european fără risc, o reducere semnificativă a utilizării numerarului ca mijloc de plată în zona euro, lansarea unor mijloace de plată private la nivel mondial care ar putea genera preocupări în materie de reglementare şi ar prezenta riscuri la adresa stabilităţii financiare şi a protecţiei consumatorilor, precum şi o utilizare masivă de monede digitale ale băncii centrale emise de bănci centrale străine.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre ale UE sunt îndemnate să aprofundeze crearea unei unități cibernetice comune pentru gestionarea crizelor de securitate în domeniu

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat marți, 19 octombrie, concluzii prin care invită UE și statele membre să dezvolte în continuare cadrul UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică, inclusiv prin explorarea potențialului unei unități cibernetice comune, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. O potențială unitate cibernetică comună ar trebui să respecte competențele, mandatele și competențele juridice ale eventualilor săi viitori participanți, iar orice participare a statelor membre ar fi de natură voluntară.

În concluziile sale, Consiliul subliniază necesitatea de a consolida rețelele existente și de a stabili o cartografiere a posibilelor lacune și nevoi în materie de schimb de informații în cadrul comunităților cibernetice și între acestea. Acest lucru ar trebui să conducă ulterior la un acord cu privire la posibilele obiective și priorități primare ale unei potențiale unități cibernetice comune. Este un proces progresiv, transparent și incluziv, care este esențial pentru a spori încrederea.

La 23 iunie, Comisia Europeană a prezentat o recomandare privind crearea unei unități cibernetice comune pentru a aborda numărul tot mai mare de incidente cibernetice grave care afectează serviciile publice, întreprinderile și cetățenii din întreaga UE. În conformitate cu această recomandare, unitatea cibernetică comună ar acționa ca o platformă care să reunească resursele și expertiza diferitelor comunități cibernetice din UE și din statele sale membre pentru a preveni, descuraja și răspunde în mod eficient la incidente cibernetice în masă.

Consiliul are un rol esențial în funcția de elaborare a politicilor și de coordonare în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a cadrului UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică și va monitoriza progresele înregistrate și va oferi orientări pentru completarea acestui cadru.

Consiliul subliniază, de asemenea, necesitatea de a stabili metode de lucru și de guvernanță adecvate pentru a permite participarea tuturor statelor membre la deliberări, dezvoltare și procese decizionale eficace.

Consiliul solicită o reflecție suplimentară cu privire la elementele individuale ale recomandării privind unitatea cibernetică comună, inclusiv în ceea ce privește ideile privind echipele de reacție rapidă în materie de securitate cibernetică ale UE și un plan de răspuns la incidente și crize de securitate cibernetică al UE.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2020

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a solicitat instituțiilor europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie.”

”Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor”, a explicat Aurescu, care participă la reuniunea miniștrilor de externe, ce se desfășoară la Luxemburg.

Solicitarea oficialului român vine în contextul în care Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis miercuri să declare stare de alertă în sectorul energetic, pentru a evita o eventuală criză. 

În ceea ce privește Parteneriatul Estic (PaE), ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța organizării Summit-ului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021, în condițiile în care ultima reuniune la nivel înalt în acest format a avut loc în urmă cu patru ani, iar așteptările partenerilor sunt mari, potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, ministrul român de externe a subliniat importanța strategică a reuniunii și a reliefat necesitatea transmiterii unui semnal politic puternic de susținere de către UE a statelor participante la PaE, prin crearea unei viziuni strategice pe termen lung asupra evoluției Parteneriatului Estic, respectiv adoptarea unor obiective ambițioase de dezvoltare pentru perioada post-2020, care să fie reflectate corespunzător într-o declarație a Summit-ului. De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat importanța susținerii politice a perspectivei aderării la UE a statelor PaE.

În context, ministrul de externe Bogdan Aurescu a arătat că această viziune ar trebui să aibă în vedere trei priorități: (1) consolidarea angajamentului european față de Partenerii Estici, inclusiv sprijin cu expertiză și asistență financiară pentru susținerea reformelor structurale, (2) asigurarea de stimulente bazate pe performanță și încurajarea unei cooperări aprofundate cu statele asociate (Republica Moldova, Georgia și Ucraina), fără prejudicierea caracterului incluziv al Parteneriatului Estic, respectiv (3) o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor statelor PaE de combatere a amenințărilor hibride și pentru soluționarea pașnică și durabilă a conflictelor prelungite din regiune, având în vedere existența acestora pe teritoriul a cinci din șase state partenere. După cum este știut, problematica acestor conflicte prelungite a fost inclusă pe agenda CAE la inițiativa ministrului Bogdan Aurescu, susținut de alți 10 omologi, având loc de asemenea un turneu regional în luna iunie în Caucazul de Sud al miniștrilor român, austriac și lituanian în implementarea celor decise în cadrul CAE informal din mai din Portugalia, respectiv fiind propuse de către ministrul Aurescu o serie de măsuri de follow-up.

Din această perspectivă, ministrul Aurescu a reiterat că este necesară dezvoltarea unei dimensiuni de cooperare și dialog ale UE pe teme de securitate cu statele PaE.

Cu prilejul reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția cu prioritate asupra situației din Republica Moldova privind criza gazului, determinată de schimbarea de către Rusia a condițiilor de vânzare a acestuia. În acest context, a subliniat necesitatea urgentă ca instituțiile UE și statele membre să se implice activ în susținerea acestei țări și în identificarea unor soluții pentru asigurarea necesarului de gaze naturale, inclusiv prin mobilizarea de expertiză și resurse financiare. A evidențiat că România este deplin angajată în susținerea Republicii Moldova, punctând faptul că rezolvarea crizei este necesară pentru a permite guvernului de la Chișinău să se concentreze pe implementarea programului amplu de reforme la care s-a angajat în urma alegerilor din luna iulie.

În cadrul dezbaterii privind relațiile UE cu statele din regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu a salutat ritmul susținut din ultima perioadă al discuțiilor dintre actorii-cheie din regiune, ca semnale clare ale acestora de a relua dialogul și de a depăși diferendele bilaterale și regionale, subliniind că aceste tendințe trebuie încurajate și susținute în continuare. 

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat vizita recentă în regiune a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, ca semn al unui angajament mai puternic al UE față de partenerii din Golf în ceea ce privește contribuția comună la stabilitatea regională. A arătat, de asemenea, că siguranța traficului maritim în Marea Roșie și Golful Persic este de o importanță deosebită pentru securitatea regiunii și a evocat atacul comis împotriva navei comerciale Mercer Street, la 29 iulie, când un cetățean român și unul britanic au fost uciși, subliniind faptul că e nevoie de acțiuni politice și diplomatice prompte și hotărâte în așa fel încât astfel de incidente să fie prevenite în viitor. Din această perspectivă, șeful diplomației române a exprimat sprijin pentru inițiativele UE de îmbunătățire a siguranței și securității maritime în zona Golfului.

Ministrul român de externe a subliniat, de asemenea, necesitatea intensificării dialogului politico-diplomatic și identificării unor proiecte de acțiune comună între UE și statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului privind criza din Afganistan, problemele migrației și combaterii terorismului.

În cadrul discuției pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare, accesul ajutorului internațional pentru persoanele vulnerabile trebuind asigurat fără restricții, precum și față de decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară. A reiterat sprijinul României pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei de expulzare, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze însă populația civilă.

Nu în ultimul rând, în cadrul mic-dejunului de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush, ministrul român de externe a subliniat importanța implementării stricte a acordului de încetare a focului, respectiv a planului de acțiune de la Geneva privind retragerea mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine, ca precondiții pentru o bună pregătire a alegerilor planificate pentru luna decembrie. A susținut ideea unui mecanism de monitorizare a retragerii mercenarilor, luptătorilor străini și forțelor străine. De asemenea, a subliniat contribuția crescută a României la Operațiunea Eunavfor Med Irini.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afaceri Externe – CAE), care se va desfășura la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, principalele subiecte de pe agenda acestei reuniuni CAE vor fi relațiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului, precum și perspectivele Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv din perspectiva rezultatelor Summitului PaE care va avea loc în luna decembrie.

De asemenea, în cadrul unui dejun de lucru, vor fi discutate evoluțiile recente din Etiopia și Nicaragua. În egală măsură, vor fi abordate subiecte de interes precum situația din Afganistan, Tunisia, Balcanii de Vest, diplomația climatică, dosarul cipriot, situația din Belarus și Mali.

În marja reuniunii, miniștrii de externe europeni vor participa la un mic dejun de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush.

În cadrul discuției privind regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu se va pronunța pentru o acțiune conjugată a UE pentru sporirea interacțiunii cu partenerii din Golf și cu ceilalți actori regionali și internaționali, în vederea menținerii stabilității și securității, inclusiv în ceea ce privește securitatea traficului maritim în regiune.

În cadrul CAE, miniștrii europeni de externe vor avea și un prim schimb de opinii cu privire la viitorul Summit al PaE, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanța strategică a reuniunii, în cadrul căreia vor avea loc discuții aprofundate cu privire la viziunea de dezvoltare post-2020 a PaE și provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, șeful diplomației române va arăta importanța susținerii perspectivei europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate (Republica Moldova, Georgia, Ucraina) pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic.

În contextul existenței unor conflicte prelungite pe teritoriul a cinci din șase state partenere, va sublinia sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea dialogului și cooperării în domeniul securitar cu acești parteneri.

În cadrul dejunului de lucru pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare și decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară.

Totodată, va exprima sprijinul pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze populația civilă.

Discuția privind situația din Nicaragua va avea loc pe fondul deteriorării rapide a situației politice interne, înaintea alegerilor din 7 noiembrie, precum și al efectelor pandemiei de COVID-19. În acest context, miniștrii europeni vor analiza modul în care UE se va raporta la aceste evoluții și propunerile de acțiune din partea UE, în coordonare cu actori like-minded, pentru a contribui la prevenirea deteriorării suplimentare a situației din această țară.

În cadrul micului dejun de lucru cu ministrul de externe libian, ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijin pentru procesul politic derulat sub egida ONU, asumat de Libia, precum și pentru punerea în aplicare a Concluziilor celor două Conferințe de la Berlin privind Libia (din ianuarie 2020 și iunie 2021).

Ministrul român de externe va încuraja autoritățile libiene să organizeze alegerile generale, ca pas esențial pentru stabilizarea țării și va sublinia importanța ca întreaga comunitate internațională să sprijine respectarea embargoului asupra armelor și inițiativele libiene privind retragerea mercenarilor și forțelor străine de pe teritoriul Libiei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.12 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda12 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO12 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Eugen Tomac14 hours ago

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Cristian Bușoi14 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO14 hours ago

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Cristian Bușoi14 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.3 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending