Connect with us

U.E.

Ministrul de finanțe britanic Phillip Hammond recunoaște că organizarea unui al doilea referendum privind Brexit este ,,o propunere perfect coerentă”, însă nu susține eforturile altor 11 miniștri din cabinet de a o înlătura pe Theresa May

Published

on

Ministrul britanic de finanțe Phillip Hammond a sugerat duminică că este deschis la propunerea de organizare a unui al doilea referendum privind Brexit, dar și-a avertizat colegii conservatori care au complotat pentru înlăturarea premierului Theresa May că schimbarea liderului nu va rezolva impasul în care se află Marea Britanie, informează The Telegraph

Philip Hammond a recunoscut că politicienii conservatori sunt “foarte frustrați”, dar a subliniat că colegii săi trebuie să găsească o majoritate pentru o opțiune care să evite Brexitul fără acord, recunoscând că un al doilea referendum privind acordul de retragere al prim-ministrului este o ,,propunere perfect coerentă”.

El a spus că ,,într-un fel sau altul”, Parlamentul va avea ocazia de a sprijini alternativele la acordul propus de Theresa May cu voturi orientative în următoarele zile și că un plan pentru a supune acordul de retragere unui vot public ,,merită să fie luat în considerare”, relatează Huffington Post.

Declarațiile lui Hammond au venit pe fondul articolului apărut în The Sunday Times care a raportat că 11 miniștri din cabinet doresc ca May să demisioneze și să fie înlocuită cu cineva din actuala conducere, cum ar fi ajdunctul de facto al premierului, David Lidington, aflat în primă poziție de așteptare pentru post.

Cu toate acestea, corespondența de duminică a raportat că alți miniștri intenționează să-l instaleze pe secretarul pentru mediu Michael Gove ca premier, potrivit Daily Mail și The Times.

Întrebat daca a încercat sa-l ajute pe Lidington să obțină poziția de premier, Hammond a răspuns că  ,,nu este cazul”, relatează Huffington Post. Însă ministrul britanic a recunoscut duminică pe Sky News că are discuții ,,cu diferiți colegi și nu voi divulga conținutul acestor conversații”, a adăugat el.

,,Voi fi, însă, foarte direct – oamenii sunt foarte frustrați și disperați să găsească o cale de urmat în cele două săptămâni în care trebuie să rezolvăm această problemă”, a mai declarat politicianul cu referire la prelungirea acordată de UE, peste temernul inițial prevăzut pentru retragere, până la 12 aprilie.

Totuși, este de reținut că acest termen este valabil doar dacă acordul negociat va fi aprobat de Parlament într-un al treilea vot, săptămâna viitoare. În caz contrar, Marea Britanie mai are la dispoziție o prelungire până la 22 mai pentru a clarifica situația după această dată singura opțiune fiind o ieșire din UE fără acord. 

Hammond a avertizat că schimbarea premierului nu va face nicio deosebire, spunând: ,,Oamenii care urmăresc subiectul vor vedea că avem doar peste două săptămâni pentru a finaliza acest proces”, a spus politicianul. 

,,A vorbi despre schimbarea jucătorilor de pe tablă acum este sincer prea mult în acest moment. Trebuie să decidem cum vrem să procedăm.”, a încheiat Hammond. 

Premierul Theresa May va avea o săptămână de foc, în care va trebui să-l convingă pe Președintele Camerei Comunelor, John Bercow să-i permită să supună din nou acordul de retragere la vot, în condițiile în care acesta s-a pronunțat împotriva ideii dacă nu se vor face modificări “substanțiale”.

Citiți și Producerea unui Brexit ,,dur” tot mai probabilă, după ce premierul Theresa May a informat parlamentul britanic că votul cu privire la acordul de retragere a Regatului Unit din UE, de săptămâna viitoare, s-ar putea să nu aibă loc dacă nu există sprijin suficient pentru acesta

În plus, este așteptată și o reacție față de marșul de protest al milionului de oameni veniți sâmbătă la Londra din toată țara pentru a cere un nou referendum privind Brexit, precum și un răspuns la petiția care cere anularea Articolului 50 și care a înregistat peste 4 miloane de semnături doar în ultimele câteva zile. 

Potrivit reglementărilor britanice, petiţiile semnate online de peste 10.000 de cetăţeni vor primi un răspuns din partea guvernului, în timp ce cele care depăşesc numărul de 100.000 de semnături vor fi luate în considerare pentru dezbatere.

Citiți și 1 milion de persoane au mărșăluit sâmbătă la Londra pentru un nou referendum privind Brexit. Care au fost mesajele mulțimii și politicienilor antiBrexit exprimate în fața Parlamentului britanic

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Cum au reacționat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE după alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene: ”Putem fi mândri de Europa!”

Published

on

Liderii europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, au felicitat-o marți seară pe Ursula von der Leyen, candidata pe care șefii de stat sau de guvern au susținut-o în unanimitate pentru a prelua șefia Comisiei Europene, funcție pentru care a fost aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită, numai 383 de voturi pentru dintr-un necesar de 374.

Merkel, cea care se poate mândri cu succesul politic al numirii primului german în fruntea Comisiei după 52 de ani, a spus că von der Leyen este o europeană “convinsă şi convingătoare”, exprimându-şi totodată satisfacţia că o reprezentantă a Germaniei preia conducerea executivului european.

“Cu ea, pentru prima dată va fi o preşedintă a Comisiei Europene şi, după peste 50 de ani, un german în fruntea executivului european. Mă bucur pentru asta, deoarece ea va fi o şefă europeană convinsă şi convingătoare a Comisiei Europene”, a declarat cancelarul german într-un comunicat, citat de AFP.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia și Emmanuel Macron, cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

“Felicitări Ursula von der Leyen! Astăzi Europa are chipul dumneavoastră. Cel al angajamentului, ambiţiei şi progresului. Putem fi mândri de Europa. Vom fi alături de dumneavoastră pentru a o face să avanseze”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter, după ce fostul ministru german al apărării Ursula von der Leyen a fost aleasă în noua funcţie de parlamentarii europeni.

Reacții au venit și din partea președintelui Klaus Iohannis, a premierului portughez Antonio Costa, dar și a președințiilor Comisiei Europene și Consiliului European.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Premierul social-democrat portughez a arătat că așteaptă să lucreze cu noua ”echipă a Comisiei Europene la implementarea agendei strategice progresive a Uniunii Europene asupra căreia Ursula von der Leyen s-a angajat pentru următorii cinci ani”. Totodată, Costa a spus că următoarea prioritate a Uniunii Europene trebuie să fie adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a postat un mesaj pe Twitter în limbile franceză, germană și engleză pentru a saluta alegerea succesoarei sale, cea care a vorbit în aceleași trei limbi marți la dezbaterea din Parlamentul European.

”Felicitări Ursula von der Leyen! În sfârșit, avem o femeie la conducerea Comisiei Europene. Aceasta este o responsabilitate uriașă și o provocare. Sunt sigur că vei fi o președintă excelentă. Bine ai venit acasă”, a scris Juncker.

 

”Felicitări Ursula von der Leyen. Felicitări Europa”, scris și Donald Tusk, președintele Consiliului European, pe Twitter. Anterior, acesta apreciase și discursul și dezbaterea pe care von der Leyen a avut-o marți cu membrii Parlamentului European.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Recent, Annegret Kramp-Karrenbauer declara, pe fondul opoziției social-democraților germani la numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, că social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Europa.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

U.E.

Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU, o va înlocui pe Ursula von der Leyen la conducerea Ministerului german al Apărării

Published

on

Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea cancelarului Angela Merkel la șefia Uniunii Creştin Democrate (CDU), o va înlocui în funcţie pe Ursula von der Leyen, proaspăt aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene, în funcția de ministru al apărării, a confirmat un oficial guvernamental pentru Politico Europe.

Ursula von der Leyen, confirmată marţi de Parlamentul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, anunţase luni că va demisiona din guvernul federal indiferent de rezultatul votului de a doua zi.

Annegret Kramp-Karrenbauer, un aliat apropiat al cancelarului Angela Merkel care este considerată o posibilă succesoare a acesteia, nu îndeplineşte în prezent niciun rol la nivelul guvernului, o dificultate majoră, în opinia criticilor acesteia, pe drumul spre funcţia de cancelar federal, scrie și Reuters, potrivit Agerpres.

Ministerul Apărării – care include supravegherea forțelor armate insuficient finanțate de Germania – este considerat un loc de muncă dificil, odată descris ca “scaun ejector” al politicii germane, încheind carierele multor lideri, notează Politico Europe. De pildă, von der Leyen s-a clasat printre cei mai puțin populari politicieni din Germania în timpul mandatului său.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Recent, Annegret Kramp-Karrenbauer declara, pe fondul opoziției social-democraților germani la numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, că social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Europa.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Povestea Ursulei von der Leyen: Născută la Bruxelles, fiica șefului de cabinet al primului comisar german a fost aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Auto-intitulată ”mamă a șapte copii, născută în Bruxelles și cu suflet european”, Ursula von der Leyen este numele pentru care a ieșit fumul alb din impozanta clădire Europa a Consiliului European după un summit al liderilor statelor membre care a început duminică 30 iunie și s-a încheiat marți 2 iulie.

Cei 28 de șefi de stat sau de guvern – între care longevivul cancelar german Angela Merkel și disruptivul președinte francez Emmanuel Macron – au plasat-o pe deja fostul ministru german al Apărării în fruntea unei liste de patru candidați pentru patru poziții cheie în angrenajul instituțional european.

Propusă drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și aleasă în această poziție de Parlamentul European, Ursula von der Leyen îndeplinește simultan câteva criterii: 1) este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European; 2) are o experiență vastă în Consiliul Uniunii Europene, unde activează de 14 ani din prisma calității sale de ministru în toate guvernele conduse de Angela Merkel, de șase ani fiind ministrul Apărării; 3) întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri să nu se opună.

Nu ne putem (încă) referi la Ursula von der Leyen cum o facem cu privire la Jean-Claude Juncker, actualul șef al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și fost ministru de finanțe când țările UE definitivau Tratatul de la Maastricht unde s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

De altfel, în discursul său de astăzi din plenul Parlamentului European, von der Leyen s-a axat și pe legătura dintre viața ei personală și istoria integrării europene.

Citiți și Discursul integral al Ursulei von der Leyen, o legătură între viața ei personală și istoria integrării europene: Am fost europeană înainte să aflu că sunt și germancă

”M-am născut la Bruxelles și am fost europeană înainte să aflu mai târziu că sunt și germancă și din Saxonia Inferioară. Iată de ce nu există decât un lucru pentru mine: să consolidez o unică Europă”, a spus von der Leyen, în încheierea discursului său.

Aceasta a mai spus, de asemenea, că cine va dori să unească și să consolideze Europa va găsi în ea ”un luptător pasionat”, iar oricine dorește să slăbească și să divizeze Europa, îndepărtând-o de la valori, va întâmpina un ”oponent dur”.

Europa este ca un lung mariaj. Dragostea ar putea să nu mai fie la fel de mare ca în prima zi, dar devine mai profundă”, a conchis ea, spunând în limbile germană, franceză și engleză: ”Es lebe Europa, vive l’Europe, long live Europe (n.r. – Trăiască Europa”.

În ultimul deceniu și în cea mai recentă a sa calitate – cea de ministru al Apărării din Germania -, s-a remarcat prin câteva aspecte notabile. Și-a manifestat fără echivoc o susținere pentru ceea ce putem numi Statele Unite ale Europei, a pledat mereu pentru o consolidare a relației transatlantice într-un timp în care Germania este amplu criticată de SUA pentru că nu crește alocările pentru bugetul apărării la 2% din PIB și a semnat recent, în numele Germaniei, acordul prin care până în 2040 va fi produs primul avion de luptă european al viitorului.

Pe larg și in extenso vor mai urma multe analize și relatări despre ”povestea cum a ieșit fumul alb la Bruxelles”. Și nu este o poveste neapărat frumoasă, corectă, echilibrată sau neprovocatoare de consecințe nefaste. Dar Europa este despre diversitatea fiecăruia dintre noi și povestea cu care venim împreună. Aceasta este o parte din povestea celei care ar devenit simultan prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene și întâiul german în această funcție după jumătate de secol.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending