Connect with us

U.E.

Ministrul de finanțe britanic Phillip Hammond recunoaște că organizarea unui al doilea referendum privind Brexit este ,,o propunere perfect coerentă”, însă nu susține eforturile altor 11 miniștri din cabinet de a o înlătura pe Theresa May

Published

on

Ministrul britanic de finanțe Phillip Hammond a sugerat duminică că este deschis la propunerea de organizare a unui al doilea referendum privind Brexit, dar și-a avertizat colegii conservatori care au complotat pentru înlăturarea premierului Theresa May că schimbarea liderului nu va rezolva impasul în care se află Marea Britanie, informează The Telegraph

Philip Hammond a recunoscut că politicienii conservatori sunt “foarte frustrați”, dar a subliniat că colegii săi trebuie să găsească o majoritate pentru o opțiune care să evite Brexitul fără acord, recunoscând că un al doilea referendum privind acordul de retragere al prim-ministrului este o ,,propunere perfect coerentă”.

El a spus că ,,într-un fel sau altul”, Parlamentul va avea ocazia de a sprijini alternativele la acordul propus de Theresa May cu voturi orientative în următoarele zile și că un plan pentru a supune acordul de retragere unui vot public ,,merită să fie luat în considerare”, relatează Huffington Post.

Declarațiile lui Hammond au venit pe fondul articolului apărut în The Sunday Times care a raportat că 11 miniștri din cabinet doresc ca May să demisioneze și să fie înlocuită cu cineva din actuala conducere, cum ar fi ajdunctul de facto al premierului, David Lidington, aflat în primă poziție de așteptare pentru post.

Cu toate acestea, corespondența de duminică a raportat că alți miniștri intenționează să-l instaleze pe secretarul pentru mediu Michael Gove ca premier, potrivit Daily Mail și The Times.

Întrebat daca a încercat sa-l ajute pe Lidington să obțină poziția de premier, Hammond a răspuns că  ,,nu este cazul”, relatează Huffington Post. Însă ministrul britanic a recunoscut duminică pe Sky News că are discuții ,,cu diferiți colegi și nu voi divulga conținutul acestor conversații”, a adăugat el.

,,Voi fi, însă, foarte direct – oamenii sunt foarte frustrați și disperați să găsească o cale de urmat în cele două săptămâni în care trebuie să rezolvăm această problemă”, a mai declarat politicianul cu referire la prelungirea acordată de UE, peste temernul inițial prevăzut pentru retragere, până la 12 aprilie.

Totuși, este de reținut că acest termen este valabil doar dacă acordul negociat va fi aprobat de Parlament într-un al treilea vot, săptămâna viitoare. În caz contrar, Marea Britanie mai are la dispoziție o prelungire până la 22 mai pentru a clarifica situația după această dată singura opțiune fiind o ieșire din UE fără acord. 

Hammond a avertizat că schimbarea premierului nu va face nicio deosebire, spunând: ,,Oamenii care urmăresc subiectul vor vedea că avem doar peste două săptămâni pentru a finaliza acest proces”, a spus politicianul. 

,,A vorbi despre schimbarea jucătorilor de pe tablă acum este sincer prea mult în acest moment. Trebuie să decidem cum vrem să procedăm.”, a încheiat Hammond. 

Premierul Theresa May va avea o săptămână de foc, în care va trebui să-l convingă pe Președintele Camerei Comunelor, John Bercow să-i permită să supună din nou acordul de retragere la vot, în condițiile în care acesta s-a pronunțat împotriva ideii dacă nu se vor face modificări “substanțiale”.

Citiți și Producerea unui Brexit ,,dur” tot mai probabilă, după ce premierul Theresa May a informat parlamentul britanic că votul cu privire la acordul de retragere a Regatului Unit din UE, de săptămâna viitoare, s-ar putea să nu aibă loc dacă nu există sprijin suficient pentru acesta

În plus, este așteptată și o reacție față de marșul de protest al milionului de oameni veniți sâmbătă la Londra din toată țara pentru a cere un nou referendum privind Brexit, precum și un răspuns la petiția care cere anularea Articolului 50 și care a înregistat peste 4 miloane de semnături doar în ultimele câteva zile. 

Potrivit reglementărilor britanice, petiţiile semnate online de peste 10.000 de cetăţeni vor primi un răspuns din partea guvernului, în timp ce cele care depăşesc numărul de 100.000 de semnături vor fi luate în considerare pentru dezbatere.

Citiți și 1 milion de persoane au mărșăluit sâmbătă la Londra pentru un nou referendum privind Brexit. Care au fost mesajele mulțimii și politicienilor antiBrexit exprimate în fața Parlamentului britanic

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI EUROPENE 2019

Un britanic renunță la candidatura la europarlamentare după ce a insultat românii din Marea Britanie

Published

on

Un candidat britanic la europarlamentare a fost nevoit să se retragă după ce s-a aflat că a făcut comentarii insultătoare la adresa românilor, informează Digi24, care citează The Independent.

„Când aud că 70% din hoții de buzunare prinși la metroul din Londra sunt români, parcă asta mă face să vreau Brexit”, a scris Ali Sadjady pe Twitter în noiembrie 2017.

El era pe listele unui nou partid pro-european “Change UK”.

Chiar în ziua în care partidul şi-a lansat lista de candidaţi, declaraţia controversată a fost scoasă la lumină de presă. A fost acuzat că a încurajat discursul urii faţă de cetăţenii europeni.

Interesant este că Sadjady, care este musulman, a demisionat luna trecută din Partidul Conservator, declarându-se deranjat de islamofobia din partid, mai notează sursa citată.

Cetățenii britanici sunt așteptați la urne pe 23 mai, prima zi a alegerilor europene programate pentru perioada 23-26 mai, în condițiile în care Parlamentul britanic a respins de trei ori Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, iar procesul Brexit a fost amânat până cel târziu la 31 octombrie 2019, cu condiția ca Regatul Unit să ia parte la alegerile europarlamentare.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

The power of WEber, waterproof

Published

on

Dan Cărbunaru, Corespondență din Atena

Pierdută sub asediul populiștilor de la Syriza, bătălia electorală pentru Grecia a popularilor europeni a reînceput, marți seara, sub ploaia ușoară din Atrium-ul Zappeion-ului. Discursul sub cerul liber al lui Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene a obținut primele aplauze după mai bine de zece minute. Impulsionat de susținători, Weber a lăsat în urmă tracul și oboseala călătoriilor de campanie pentru a lua la țintă inamicii politici și a anunța cele 12 promisiuni către europeni.

Germanul a atacat pe rând populiștii și birocrația europeană, două teme bine primite într-o țară precum Grecia. Alături de el s-a aflat liderul opoziției, și președintele partidului Nea Demokratia, Kyriakos Mitsotakis. 

Candidatul PPE a vorbit de planurile sale pentru o Europă pe Trei piloni – inteligență, putere și bunătate. Cele 12 puncte au fost prezentate ca rezultat al turului european în care Weber a discutat cu cetățenii, așezate sub sloganul The power of WE – un joc de cuvinte pornit de la numele candidatului, care sugerează puterea unității europene, a lucrului în comun, pentru un bine comun:

  • Zece mii de polițiști de frontieră europeni până în 2022
  • FBI european pentru investigarea terorismului
  • Stoparea discuțiilor de aderare a Turciei la UE
  • Un nou mecanism de protejare a statului de drept
  • Plan european de combatere a cancerului
  • Case inteligente pentru bătrâni
  • 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri
  • Eliminarea a peste 1.000 de reglementări europene depășite
  • Fond de tranziție digitală pentru lucrătorii din fabrici
  • Împrumuturi pentru familiile tinere care își cumpără locuințe
  • Blocarea la nivel global a muncii copiilor
  • Blocarea la nivel global a utilizării plasticelor de unică folosiță.

Dintre mesajele transmise către europeni, cel care vizează birocrația europeană atrage atenția în condițiile în care, de regulă, e o teză abordată mai degrabă de populiști sau naționaliști. Weber utilizează această temă invocând planurile Comisiei Juncker privind viitorul Europei. Cum să faci asta, ca organism birocratic? Se intreba retoric Weber. Șarja la adresa uneia dintre cele trei instituții cheie a căror conducere o deține chiar PPE se poate explica prin apropierea Comisiei mai degrabă de pozițiile Consiliului, ceea pentru liderul Grupului PPE din Parlamentul European nu este de acceptat. Folosind pârghiile oferite de Tratatul Lisabona, pe care îl consideră suficient pentru buna funcționare a UE, Weber își propune să apropie mai mult Comisia de pozițiile Parlamentului European și să imprime viziunea sa politică aparatului birocratic de la Bruxelles.

Manfred Weber contează în Consiliul European pe susținerea deja declarată a nouă importanți lideri PPE, precum Angela Merkel, Klaus Iohannis, premierul irlandez sau cel croat, iar în familiile politice va căuta majoritatea necesară după alegeri pentru alegerea sa în fruntea Comisiei prin dialog cu cele patru mari familii politice – PPE, socialiști, ALDE și verzi. 

Germanul vrea să crească nivelul de reprezentare a femeilor în Comisie, demers început deja de Juncker și să modifice structura în conformitate cu prioritățile și așteptările cetățenilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu: Serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate atât în 2018, cât și 2019

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a precizat ieri, într-o conferință de presă că serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate în aprilie și octombrie 2018, precum și mai recent, în martie anul acesta.

Amintim că aceasta a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, în martie, prin care îi solicita acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Înaltul oficial european invita autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

,,Neprimind nici un răspuns, am retrimis această scrisoare în martie 2019, cu speranța accelerării procesului de realizare a acestor proiecte. Comisia Europeană și eu personal suntem, ca întotdeauna, la dispoziția autorităților naționale și sper că acest subiect de importanță primordială pentru cetățenii României să nu fie politizat”, a precizat Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu preciza că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene: deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții; revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate; proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu așteaptă ca autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending