Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul de interne pledează pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen: Sunt încrezător că România se apropie de acest moment

Published

on

© European Union 2021

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a salutat marți, la reuniunea Consiliului UE la nivelul miniștrilor de interne europeni, publicarea de către Comisia Europeană a noii Strategii privind viitorul Spaţiului Schengen şi și-a exprimat încrederea că România se apropie de intrarea în spațiul de liberă circulație de la nivelul UE.

“Cu toţii ne dorim un spaţiu european de liberă circulaţie mai puternic şi mai rezilient. România este un promotor activ al procesului de modernizare a acquis-ului Schengen, în special în ceea ce priveşte noile instrumente de asigurare a securităţii interne a UE, instrumente asumate pe deplin alături de toate statele membre. Sunt încrezător că, în perioada următoare, vom face paşi concreţi spre adoptarea unei decizii favorabile privind aderarea României la Spaţiul Schengen şi, în acest sens, doresc să mulţumesc pentru susţinerea constantă de care am beneficiat până acum din partea Comisiei Europene”, a scris Lucian Bode, marţi, pe pagina sa de Facebook.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne s-a discutat “despre buna funcţionare a spaţiului Schengen şi consolidarea securităţii în faţa provocărilor şi ameninţărilor la adresa spaţiului Schengen”.

Reuniunea a avut loc în aceeași zi în care Comisia Europeană a adoptat cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), constatând că România a înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV și că îndeplinirea tuturor recomandărilor este esențială pentru încheierea acestui mecanism.

“România îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la Schengen şi menţine la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislaţiei UE. Prin urmare, nu mai putem rămâne în această situaţie nefirească şi nejustificată care trenează de foarte mult timp şi care nu face decât să menţină fragmentări în funcţionarea spaţiului Schengen”, a transmis Bode omologilor din UE.

Ministrul de interne a mai ținut să puncteze că, în calitatea sa, a pledat cu fiecare ocazie pentru recunoaşterea rolului esenţial pe care România îl are în arhitectura de securitate a UE şi a subliniat nevoia obţinerii unui echilibru între obligaţiile pe care şi le asumă fiecare stat membru UE şi drepturile de care beneficiază.

“În fond, Spaţiul Schengen este un pilon al proiectului european, fiind una dintre cele mai mari şi concrete realizări ale Uniunii Europene. România doreşte să facă parte din acest spaţiu de liberă circulaţie, securitate şi justiţie, fiind o dorinţă legitimă în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, a conchis ministrul Bode.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor țări membre UE care nu fac încă parte din acest spațiu, argumentând că este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

Țările care nu fac încă parte din spațiul Schengen sunt Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda și România.

Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Noi norme privind raportarea sustenabilității corporative: Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns marți, 21 iunie, la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSDR), informează comunicatul oficial

Propunerea vizează remedierea deficiențelor normelor existente privind divulgarea informațiilor nefinanciare, care nu au fost de o calitate suficientă pentru a permite luarea în considerare în mod corespunzător de către investitori. Astfel de deficiențe împiedică tranziția către o economie durabilă.

„Acest acord este o veste excelentă pentru toți consumatorii europeni. Aceștia vor fi acum mai bine informați cu privire la impactul întreprinderilor asupra drepturilor omului. Acest lucru înseamnă mai multă transparență pentru cetățeni, consumatori și investitori. Aceasta înseamnă, de asemenea, mai multă lizibilitate și simplitate în informațiile furnizate de companii, care trebuie să-și joace pe deplin rolul lor în societate. Prin acest text, Europa se află în fruntea cursei internaționale către standarde, stabilind standarde înalte în conformitate cu ambițiile noastre sociale și de mediu”, a declarat Bruno le Maire, ministru francez al economiei.

Care sunt noile reguli?

Directiva privind raportarea sustenabilității corporative modifică directiva din 2014 privind raportarea nefinanciară. Aceasta introduce cerințe de raportare mai detaliate și garantează că marile companii sunt obligate să raporteze cu privire la aspecte legate de sustenabilitate, cum ar fi drepturile de mediu, drepturile sociale, drepturile omului și factorii de guvernanță.

CSRD introduce, de asemenea, o cerință de certificare pentru raportarea durabilității, precum și o accesibilitate îmbunătățită a informațiilor, impunând publicarea acestora într-o secțiune specială a rapoartelor de gestiune ale întreprinderilor.

Grupul consultativ european pentru raportarea financiară va fi responsabil pentru stabilirea standardelor europene, în urma consultanței tehnice oferite de o serie de agenții europene.

Cine va fi vizat de această directivă?

Normele UE privind informațiile nefinanciare se aplică marilor societăți de interes public cu peste 500 de angajați, precum și tuturor societăților mari și tuturor societăților cotate pe piețele reglementate. Aceste societăți sunt, de asemenea, responsabile de evaluarea informațiilor la nivelul filialelor lor.

Normele se aplică, de asemenea, IMM-urilor, ținând cont de caracteristicile lor specifice. IMM-urile vor avea posibilitatea de a renunța la aplicarea directivei în timpul unei perioade de tranziție, ceea ce înseamnă că vor fi scutite de aplicarea directivei până în 2028.

Pentru societățile din afara Europei, cerința de a furniza un raport de sustenabilitate se aplică tuturor societăților care generează o cifră de afaceri netă de 150 milioane euro în UE și care au cel puțin o filială sau sucursală în UE. Aceste societăți trebuie să prezinte un raport privind impactul lor asupra ESG, și anume impactul asupra mediului, social și asupra guvernanței, așa cum este definit în prezenta directivă.

Cine asigură calitatea raportării?

Raportarea trebuie să fie certificată de un auditor sau de un certificator independent acreditat. Pentru a se asigura că societățile respectă normele de raportare, un auditor sau un certificator independent trebuie să se asigure că informațiile privind dezvoltarea durabilă sunt conforme cu standardele de certificare adoptate de UE. Rapoartele societăților din afara Europei trebuie, de asemenea, să fie certificate, fie de un auditor european, fie de unul stabilit într-o țară terță.

De la ce dată se vor aplica normele?

Aplicarea regulamentului va avea loc în trei etape:

  • 1 ianuarie 2024 pentru societățile care fac deja obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2025 pentru societățile care nu fac în prezent obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă, instituțiile de credit mici și necomplexe și societățile de asigurare captive.          

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE îndeamnă la acțiuni suplimentare pentru protejarea jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

În contextul intensificării amenințărilor la adresa jurnaliștilor și, în consecință, al obstacolelor în calea libertății de exprimare și a libertății de informare, Consiliul UE a aprobat marți concluzii privind protecția și siguranța jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei, informează comunicatul oficial

Statele membre fac apel la Comisie să consolideze finanțarea jurnalismului independent și de investigație și să țină seama de siguranța online și de libertatea de exprimare a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei în toate inițiativele relevante care decurg din strategia digitală a UE.

Consiliul recunoaște că mulți jurnaliști și alți profesioniști din domeniul mass-mediei nu sunt în măsură să lucreze liber și independent pretutindeni așa cum ar trebui. Potrivit unui raport al Consiliului Europei, numărul de cazuri semnalate privind amenințări grave la adresa siguranței jurnaliștilor și a libertății mass-mediei în Europa aproape s-a dublat față de 2016 (numărul cazurilor semnalate în 2021 a fost de 282).

În plus, pe lângă amenințările la adresa siguranței lor, și situația economică a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei devine din ce în ce mai precară. Transformarea digitală, închiderea unei varietăți de canale mediatice și consecințele pandemiei au condus la o înrăutățire a insecurității economice a jurnaliștilor.

Învățare, acțiune internațională și sprijin pentru jurnaliști

În concluziile sale, Consiliul invită statele membre și Comisia, printre altele:

  • Să încurajeze învățarea pe tot parcursul vieții cu privire la protecția jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei pentru managerii de presă, autoritățile de aplicare a legii, judecători și alte părți interesate în cauză
  • Să se angajeze să facă eforturi pentru protecția jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei din întreaga lume în forurile multilaterale relevante, în relațiile bilaterale și în inițiativele internaționale
  • Să acorde sprijin – de exemplu, prin asistență profesională, financiară, socială sau juridică, – jurnaliștilor și profesioniștilor din domeniul mass-mediei independenți și exilați, în special din țări precum Ucraina, Belarus și Federația Rusă

Aceste concluzii aprobate marți fac parte dintr-un set mai larg de inițiative. La 16 septembrie 2021, Comisia a prezentat o recomandare care stabilește orientări adresate statelor membre pentru ca acestea să ia măsuri eficace, adecvate și proporționale pentru a asigura protecția, siguranța și capacitarea jurnaliștilor.

La 27 aprilie, Comisia a propus un proiect de lege a UE pentru a proteja jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva procedurilor judiciare abuzive (cunoscută sub denumirea de Directiva SLAPP). Nu în ultimul rând, Comisia plănuiește, de asemenea, să adopte o lege europeană privind libertatea mass-mediei, care intenționează să protejeze pluralismul și independența mass-mediei pe piața internă a UE.

Statele membre au convenit să facă schimb de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și să facă un bilanț al punerii în aplicare a concluziilor în 2025.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European convin să reducă valorile limită pentru prezența poluanților organici persistenți în deșeuri

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la revizuirea anexelor la regulamentul privind poluanții organici persistenți pentru a stabili restricții suplimentare privind prezența acestor substanțe în deșeuri, informează comunicatul oficial

Poluanții organici persistenți sunt substanțe chimice deosebit de dăunătoare. Deși, în general, aceștia nu mai sunt utilizați în produsele noi, pot fi încă găsiți în deșeurile provenite de la unele produse de consum, cum ar fi textilele impermeabile, mobilierul, materialele plastice și echipamentele electronice.

Pentru a ajunge la o economie circulară, în care deșeurile vor fi utilizate din ce în ce mai mult ca materie primă secundară, este esențial să se limiteze prezența poluanților organici persistenți în deșeuri.

Prin urmare, Consiliul UE și Parlamentul European au convenit să introducă noi substanțe chimice pe lista poluanților organici persistenți și să restricționeze prezența acestora în deșeuri prin consolidarea valorilor limită de concentrație.

Comisia Europeană a înaintat propunerea de regulament Parlamentului European și Consiliului la 28 octombrie 2021.

În cadrul Consiliului, acordul politic provizoriu constatat astăzi va fi supus mai întâi aprobării Comitetului reprezentanților permanenți. Apoi va fi lansată o procedură oficială de adoptare.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G77 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending