Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene: „Implicarea tinerilor în procesul de pregătire și exercitare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene este esențială”

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat sâmbătă la conferința „Implicarea tinerilor în politicile publice de tineret“, organizată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, în parteneriat cu Consiliul Tineretului din România, Consiliul Naţional al Elevilor şi Fundația Județeană pentru Tineret Timiș

În alocuțiunea sa din cadrul panelului „Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene. Tinerii, o prioritate?“, ministrul delegat a trecut în revistă principalele dimensiuni ale agendei de lucru a mandatului pe care ţara noastră îl va exercita în perioada ianuarie – iunie 2019, precum și evoluția procesului de pregătire la nivel intern, evidenţiind totodată preocuparea constantă de a crea oportunități pentru ca tinerii să se poată implica în proiectele demarate de structura din Ministerul Afacerilor Externe pe care o coordonează, potrivit unui comunicat de presă remis Calea Europeană.

În acest sens, oficialul român a evidențiat rolul pe care organizaţiile de tineret l-au jucat în cadrul procesului de consultare privind tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, atât prin propunerile formulate, cât și printr-o participare activă și constantă la dezbaterile din cadrul Forumului „EU-RO 2019. Ministrul delegat a subliniat, de asemenea, aportul participanţilor la programul-pilot „Voluntari ai Președinției României la Consiliul Uniunii Europene“ prin activităţile desfăşurate în cadrul direcțiilor Unității pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Totodată, ministrul delegat a reamintit faptul că logo-ul mandatului este opera unui elev de clasa a IX-a. 

 „Am căutat să-i ajutăm și să-i încurajăm pe tineri să participe activ la pregătirea și exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene şi vom crea în continuare mijloacele pentru a valorifica resursa de inteligenţă și entuziasmul generațiilor tinere. Vom continua să atragem voluntari, urmând să demarăm, de îndată ce Legea Internshipului va fi promulgată, și programul oficial de internship al mandatului pe care îl vom prelua începând cu 1 ianuarie 2019. De asemenea, amplul proces de consultare derulat în vederea creionării agendei Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene a reliefat mai multe tematici de interes în domeniul tineretului, precum consolidarea instrumentelor europene privind îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare, accesul egal la oportunităţi pentru tineri, creşterea adaptabilităţii tinerilor la provocările pieţei muncii viitorului sau promovarea parteneriatelor între instituțiile publice și mediul asociativ, cu scopul dezvoltării tinerilor ca parteneri de creare a politicilor publice“, a declarat Victor Negrescu.

România va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare șase luni. În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând, de asemenea, în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.

 Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre. 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană alocă 18,5 milioane de euro României pentru distribuția de fructe, legume și lapte în școli pentru anul școlar 2020-2021

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a publicat astăzi, 31 martie, bugetul alocat schemei UE pentru școli, în anul școlar 2020/2021, și anume: 145 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și 105 milioane de euro pentru distribuția de lapte către elevi. Din aceștia, România beneficiază de 7,8 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și de 10,7 milioane de euro pentru distribuția de lapte în școlile participante la program, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”În contextul actual, este cu atât mai important ca toți copii din întreaga Europă să știe și să înțeleagă de unde vine hrana noastră. Putem fi mândri de mâncarea hrănitoare, sigură și de înaltă calitate produsă de fermierii noștri. Grație schemei UE pentru școli, copiii pot învăța despre nutriție și agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentație sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că școlile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul și să transmitem un semnal important că viața va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină”, a declarat comisarul european pentru agricultură Janusz Wojciechowski.

Implementarea schemei în anul școlar curent 2019/2020 este afectată de închiderea școlilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus în curs. În anul școlar 2018/2019, schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe și legume în timpul școlii, la aceasta adăugându-se măsuri educaționale referitoare la agricultură și la o dietă echilibrată.

Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de ,,forța majoră”. Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în școlile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizațiilor caritabile și băncilor de alimente sau altor organizații similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiașe. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România și alte șapte state UE cer Comisiei Europene să amâne reforma Pachetului Mobilitate și să ajute firmele de transport rutier afectate de COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Un număr de opt state membre UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să sprijine firmele de transport rutier afectate de pandemia de coronavirus şi de asemenea să oprească lucrul la o reformă destinată să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale şoferilor de camion, care în opinia celor opt state ar pune companiile vulnerabile într-o situaţie nefavorabilă, transmite Reuters.

Potrivit unei scrisori consultate de Reuters, miniştrii Transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania, Polonia, Cipru, Letonia, Malta şi România au apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să susţină companiile de transport la fel cum a luat măsuri pentru a veni în ajutorul companiilor aeriene cu probleme, relatează Agerpres.

“În schimb, suntem pe cale să adoptăm primul Pachet Mobilitate, ale cărui prevederi, combinate cu consecinţele pandemiei de coronavirus, va însemna sfârşitul pentru multe companii europene de transport rutier”, se arată în scrisoarea trimisă preşedinţilor principalelor trei instituţii europene.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, acelaşi state membre din estul Europei se gândeau la posibilitatea de a ataca în justiţie încercările de a reforma regulile care guvernează sectorul european al transportului rutier, reformă care potrivit oponenţilor pune firmele de transport din estul Europei într-o poziţie dezavantajoasă prin aceea că le obligă să trimită camioanele goale în ţările de origine, ceea ce generează costuri suplimentare şi emisii suplimentare de CO2.

Însă, în luna decembrie 2019, majoritatea statelor UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la Pachetul Mobilitate, o reformă are este susţinută de statele membre bogate, precum Franţa şi Olanda. Reforma ar obliga camioanele să revină în ţările de origine odată la patru săptămâni, iar şoferii trebuie să beneficieze de perioadă de odihnă în afara cabinei vehiculului.

Uniunea Europeană intenţiona să adopte în mod definitiv noile norme din Pachetul Mobilitate la o reuniune programată pentru data de 24 martie, dar pandemia de coronavirus a modificat agenda.

Transportul rutier, care este responsabil pentru 75% din livrările de marfă în UE, a fost afectat puternic de pandemia de coronavirus în condiţiile în care ţările au impus restricţii la frontieră, ceea ce a creat timpi de aşteptare de peste 24 de ore la unele frontiere interne. Executivul european a cerut statelor membre să pună la punct “coridoare verzi” pentru a permite produselor proaspete şi medicamentelor să evite blocajele de trafic.

De altfel, într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru transport Adina Vălean, și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să sisteze procedurile de adoptare a Pachetului Mobilitate la nivel european, în contextul crizei pandemiei cu COVID-19.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor ”Pachetul Mobilitate” a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul din Israel despre cooperarea pentru combaterea răspândirii COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat marţi la telefon cu omologul său israelian, Reuven Rivlin, la solicitarea părţii israeliene, cu această ocazie fiind abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii acestuia, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat măsurile adoptate de autorităţile române pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2.

Cei doi şefi de stat au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în cele două state, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor afectaţi de acest virus.

Totodată, în cadrul convorbirii a fost reliefată relaţia apropiată de prietenie dintre cele două state şi popoare, bazată pe interese comune.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe omologul israelian de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor României cu Statul Israel.

Administraţia Prezidenţială arată că, în acest context, preşedintele Iohannis a reiterat invitaţia adresată omologului israelian de a efectua o vizită în ţara noastră după finalizarea crizei generate de pandemia de SARS-CoV-2, invitaţie acceptată de Reuven Rivlin. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending