Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul desemnat al Apărării, Nicolae Ciucă, explică trecerea sa în rezervă: ”Voi putea să mă lupt, cu aceeași determinare, pentru interesele Armatei și ale României”

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Fostul șef al Statului Major, Nicolae Ciucă, a cărui trecere în rezervă a fost semnată, luni, de președintele Klaus Iohannis, a explicat într-o postare pe Facebook de ce a făcut această solicitare, precizând că a fost o decizie dificil de luat.

Șeful Statului Major al Apărării din ianuarie 2015, Nicolae Ciucă, a anunțat, vineri, că va trece în rezervă, după ce PNL l-a propus pentru funcția de ministru al Apărării în Guvernul Orban. Anunțul a fost făcut la ceremonia organizată în Parcul Carol cu ocazia Zilei Armatei Românie.

Premierul desemnat Ludovic Orban a anunţat, pe 24 octombrie, componenţa noului Cabinet, generalul Nicolae-Ionel Ciucă fiind propus ministru al Apărării Naţionale.

El va fi audiat, marți, începând cu ora 13:00, în comisiile de Apărare reunite ale Parlamentului.

”Nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcție politică, nu mi-am dorit și nu am avut astfel de ambiții. Mi-am dorit însă foarte multe pentru Armata României. Nu am experiență politică, însă consider că am suficientă experiență legată de funcționarea sistemului militar, de nevoile și provocările cu care se confruntă, am fost parte a acestora în ultimii ani, din calitatea de șef al Statului Major al Apărării și consider că această experiență mă va ajuta să pot să susțin îndeplinirea obiectivelor ministerului”, explică generalul în rezervă Nicolae Ciucă.

”De mâine, voi putea să mă lupt, cu aceeași determinare, pentru interesele Armatei și ale României, dintr-o altă postură și voi putea astfel să le răspund si celor cărora, din poziția militară în care mă aflam, nu le-am putut răspunde direct”, promite Nicolae Ciucă.

Mesajul integral al generalului (r) Nicolae Ciucă: 

„Astăzi am luat decizia de a trece în rezervă.

Înainte de a intra în detaliile acestei decizii vreau să mulțumesc întregii Armate Române, de la soldat la general, personalului civil si tuturor celor cu care am lucrat de-a lungul carierei pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat si pentru onoarea pe care am avut-o de a fi fost seful Statului Major al Apărării. Un gând aparte de recunostință, considerație si respect se îndreaptă către profesorii, instructorii si comandanții mei, de la liceul militar până la Universitatea Națională de Apărare.

Vă mulțumesc!

Nu a fost o decizie usoară. A fost poate cea mai grea decizie a unei cariere începută acum 38 ani. Atunci eram un copil mândru de alegerea facută, animat de un crez și de valori învațate acasă în care credeam dincolo de orice greutăți si sacrificii pe care le presupunea cariera militară.

La fel cred și astăzi!

Armata mi-a oferit cele mai mari bucurii și împliniri, mi-a dat la fel de mult cum am dat și eu – totul!

Ajuns în funcția de șef al Statului Major al Apărării am avut un singur obiectiv, să construim o armată mai bună, mai performantă! O armată profesionistă, mai bine echipată, mai dotată decât cea în care am slujit eu de la gradul de locotenent la cel de general, cu un sistem de învățământ modern, cu tehnică de luptă interoperabilă, cu salarii și pensii decente, cu condiții de muncă si viață moderne.

În cei cinci ani am realizat parte din obiectivele propuse dar, din pacate, sunt și câteva neîmpliniri, în acest mandat, de la dotarea cu tehnică și echipamente militare, până la calitatea vieții militarilor, dar sunt convins că acestea se vor materializa în proiectele de management ale noii echipe de conducere a SMAp.

Am luat decizia de a trece în rezervă si am acceptat o nouă provocare cântărind consecințele si implicațiile atât la nivel instituțional, cât si personal.

Nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcție politică, nu mi-am dorit și nu am avut astfel de ambiții. Mi-am dorit însă foarte multe pentru Armata României. Nu am experientă politică, însă consider că am suficientă experiență legată de funcționarea sistemului militar, de nevoile și provocările cu care se confruntă, am fost parte a acestora în ultimii ani, din calitatea de șef al Statului Major al Apărării și consider că această experiență mă va ajuta să pot să susțin îndeplinirea obiectivelor ministerului.

Ştiu de ce au nevoie militarii Armatei României. Pentru că am fost în cele mai dificile misiuni şi am simţit căt de important este ca militarii să primească tot ce au nevoie. Am perceput asta în deşertul Kandahar sau în momente de cumpănă cum a fost Bătălia de la Nassiriyah, din Irak.

Revenind la decizia pe care am luat-o, este o decizie pe care până de curând o credem de neimaginat și pe care am negat-o cu toată convingerea ori de câte ori am fost provocat în această direcție, dar care, în contextual actual o consider a fi angajantă într-un proiect care asigură continuitatea si coerența demersurilor de consolidare a profilului României în NATO si UE.

Noi militarii nu suntem obișnuiți cu jumătățile de măsură, iar pentru mine, în acest context, a-mi îndeplini obiectivele și a-mi face datoria până la capăt înseamnă asumarea acestei noi responsabilități care cu ceva timp în urmă, asa cum afirmam, mi se părea ireală.

Așa cum ireal mi se părea și ceea ce îmi spuneau consilierii mei pe comunicare să folosesc rețelele de socializare, iar astazi iată-mă în fața calculatorului adresându-mă direct dumneavoastră.

În urmă cu ceva timp am afirmat că nu am nevoie de popularitate pentru că nu sunt și nu voi fi politician. Astăzi, în calitate de specialist în domeniul militar, aleg sa fac parte dintr-un proiect nou și, cel mai important pentru mine, este să îmi înțelegeți demersul.

Ca militar a trebuit de multe ori să respect privațiunile impuse prin jurământ și să nu reacționez în fața unor decizii care ne-au afectat. Acest sentiment nu a fost deloc confortabil fiindcă permanent simțeam privirea camarazilor mei care își puneau toate speranțele în mine, fie că vorbim de doatare, de modernizare, de transformare si, de ce nu, de salarizarea personalui militar și civil sau pensiile militarilor. Și ei supuși acelorlași privațiuni. Nu a fost ușor. Dar am luptat permanent. Nu am avut întodeauna succes, dar niciodată nu m-am dat la o parte. Cu toate privațiunile funcției.

De mâine voi putea să mă lupt, cu aceeași determinare pentru interesele Armatei și ale României, dintr-o altă postură și voi putea astfel, să le răspund si celor cărora, din poziția militară în care mă aflam, nu le-am putut răspunde direct.

Vreau să subliniez, clar, pentru toată lumea, că am acceptat să particip în acest proiect, în calitate de specialist pe domeniu, conștient fiind că este o perioadă foarte importantă pentru România, într-un context de securitate provocator în care domeniul de securitate si apărare trebuie să îsi mențină coerența si continuitatea.

Mă despart cu greu de uniforma militară, dar nu înainte de a afirma si sublinia, încă odată, că nu există onoare mai mare pentru un militar decât aceea de a fi comandantul Armatei – șeful Statului Major al Apărării. Nu există demnitate mai mare pentru un om decat să își serveasca Țara sub drapel.

Închei prin a vă asigura că sunt același om dedicat aceleiași cauze și animat de același crez pe care le-am avut acum 38 de ani. Am îmbracat haina militară și am purtat-o cu respect toată cariera, am depus un juramant față de Țară, l-am respectat și-l voi respecta cu orice sacrificiu, pentru că jurământul este pentru toata viața, nu doar cât timp purtăm uniforma.

AM ONOAREA SĂ VĂ SALUT!”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis: Ziua Constituției, un bun prilej de a conștientiza că responsabilitatea dezvoltării și modernizării societății noastre este una comună

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ziua Constituției este mereu un bun prilej de a conștientiza că responsabilitatea dezvoltării și modernizării societății noastre este una comună, a transmis președintele Klaus Iohannis, miercuri, 8 decembrie 2021, cu prilejul Zilei Constituției României, într-o declarație remisă caleaeuropeana.ro.

„Pe 8 decembrie 1991, cu o majoritate covârșitoare, românii au aprobat Constituția țării noastre prin referendum, un act cu valențe profund simbolice, reprezentând ruperea de trecutul comunist și aspirația către o societate definită de principiile occidentale. Într-o perioadă a tranziției, Constituția a fost piatra de temelie pe care țara noastră și-a bazat angajamentul hotărât de a urma o traiectorie democratică. Legea noastră fundamentală a reunit și a consfințit valorile supreme din societate, fiind, totodată, un imbold profund al modernizării statului, în spiritul idealurilor Revoluției din Decembrie 1989. În comparație cu marile democrații ale lumii, avem o Constituție tânără, concepută în lumina acestui nou început. În logica sa profundă, Legea fundamentală a realizat un echilibru între moștenirile culturale, instituționale și curentele de gândire ancorate în tradițiile democratice ale lumii. După un trecut totalitar, au fost trasate limitele puterii și s-au consacrat drepturile și libertățile cetățenilor. Mai mult decât atât, Constituția a stabilit legătura dintre cetățeni și instituțiile statului, prin crearea mecanismelor de control și echilibru, necesare asigurării legitimității și prevenirii abuzurilor”, declară președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului subliniază că înţelegerea Constituţiei contribuie în mod substanţial la întărirea legăturii dintre stat şi cetăţenii săi, iar dezvoltarea și modernizării societății este o responsabilitate comună.

„La 30 de ani de la aprobarea prin referendum a Constituției, trebuie să vorbim mai mult despre valorile și idealurile pe care le-a reunit legea noastră fundamentală, despre importanța și relevanța acestor valori și aspirații în societatea de astăzi. Înțelegerea Constituției contribuie în mod substanțial la întărirea legăturii dintre stat și cetățenii săi, pentru că nicio democrație nu poate subzista în absența unui set de valori comune, asumat și respectat ca atare. Legea fundamentală ne invită să ne asumăm un rol activ în societate, să înțelegem limitele puterii statului, să ne exercităm drepturile cu bună-credință și să ne îndeplinim îndatoririle, toate pentru a clădi un viitor mai bun națiunii noastre. Ziua Constituției este mereu un bun prilej de a conștientiza că responsabilitatea dezvoltării și modernizării societății noastre este una comună, iar acest efort este unul continuu pentru cei de astăzi, dar mai ales pentru generațiile care vor urma”, a mai spus Klaus Iohannis.

În calitate de președinte al României, Klaus Iohannis mai precizează că rămâne „puternic dedicat rolului constituțional de a veghea la respectarea Legii Fundamentale și la buna funcționare a instituțiilor publice”.


În fiecare an, la 8 decembrie este sărbătorită Ziua Constituţiei României. Constituţia din 1991 a fost prima de după Revoluţia din decembrie 1989. Constituţia din 1991, în forma iniţială, a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform www.cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele PMP, în vizită la Sofia: Cristian Diaconescu a prezentat așteptările României cu privire la reacția NATO la amenințările de pe flancul estic

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, a efectuat marți o vizită în Bulgaria, acolo unde a avut o întrevedere cu Boyko Borisov, fostul prim-ministru al Bulgariei şi în prezent preşedintele partidului conservator GERB, și unde a participat la conferința internațională “The future of Transatlantic Relations”, organizată la Sofia.

Potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook, în cursul întrevederii, Diaconescu și Borisov au abordat atât teme privind cooperarea politică între PMP şi GERB cât şi o serie de subiecte privind securitatea şi stabilitatea în regiunea Mării Negre.

Capitala Bulgariei a fost marți gazda conferinței internaționale “The future of Transatlantic Relations”, organizată de Fundația Konrad Adenauer și Forumul de Securitate Sofia, cu participarea reprezentanților lumii academice din domeniile securității și apărării.

În intervenția sa din cadrul conferinței, Cristian Diaconescu a prezentat contextul politic și de securitate privind regiunea Mării Negre, precum și așteptările României în ceea ce privește reflectarea în noul concept strategic al NATO a răspunsului politic și militar al Alianței la amenințările tot mai intense generate în proximitatea estică a frontierei NATO.

 

Discuțiile purtate de fostul ministru de externe la Sofia au loc într-un context regional complicat și tensionat de intensificarea prezenței forțelor militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, o temă aflată pe agenda unei videoconferințe extraordinare între președinții Statelor Unite și Federației Ruse.

Se crede că peste 94.000 de soldați ruși sunt masați în apropierea granițelor Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că Moscova ar putea planifica o ofensivă militară pe scară largă la sfârșitul lunii ianuarie, citând rapoarte ale serviciilor de informații. Oficialii americani au ajuns la concluzii similare.

Președintele american a declarat recent că el și consilierii săi pregătesc un set cuprinzător de inițiative menite să îl descurajeze pe Putin de la o invazie. El nu a oferit mai multe detalii, dar administrația a discutat despre parteneriatul cu aliații europeni pentru a impune mai multe sancțiuni Rusiei.

Secretarul de stat american Antony Blinken l-a avertizat pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la Stockholm, la reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE, că Statele Unite și aliații săi europeni vor impune “costuri și consecințe severe Rusiei dacă aceasta va întreprinde noi acțiuni agresive împotriva Ucrainei”.

De asemenea, SUA au evocat în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Riga, “probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească “un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Pe cale de consecință, preşedintele american Joe Biden va transmite omologului său rus, Vladimir Putin, ”preocupările SUA faţă de activităţile militare ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina şi va reafirma sprijinul SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Ucrainei” în cadrul convorbirii pe care cei doi şefi de stat o vor avea marţi în format de teleconferinţă, potrivit Casei Albe.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Finanțelor: România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Datoria guvernamentală reprezenta 48,5% din PIB, la sfârşitul lunii septembrie a acestui an, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, informează Ministerul Finanţelor.

”Conform informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârşitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Conform metodologiei Uniunii Europene, ponderea datoriei guvernamentale în PIB se calculează luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre comunicate de către INS”, este precizat într-un comunicat al instituției.

Ministerul Finanțelor citează astfel cele mai recente date publicate de Eurostat, din luna octombrie, referitoare la evoluţia nivelului de îndatorare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, la sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului 2021.

România s-a situat pe locul 9 între statele membre UE, cu un nivel de îndatorare de 47,5% din PIB, după Estonia (19,6% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (26,2% din PIB), Suedia (37,9% din PIB), Danemarca (39,7% din PIB), Republica Cehă (42,7% din PIB), Letonia (43,3% din PIB) şi Lituania (44,6% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (98,3% din PIB) şi sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (90,9% din PIB).

Informaţiile privind evoluţia datoriei publice, activitatea pe piaţa primară şi secundară a titlurilor de stat, precum şi evoluţia indicatorilor de risc utilizaţi în implementarea Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021- 2023, pot fi consultate pe website-ul Ministerului Finanţelor la secţiunea Datorie Publică – Statistici şi prezentări – Datorie guvernamentală.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL10 mins ago

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, susține că NATO trebuie să se adapteze la noile provocări și amenințări

U.E.13 mins ago

S-a încheiat “epoca Angela Merkel”: Olaf Scholz a fost ales cancelar al Germaniei, fiind așteptat de liderii UE să lucreze pentru o Europă suverană și puternică

U.E.24 mins ago

Comisia Europeană apreciază că este puțin probabil ca PNRR-urile Poloniei și Ungariei să fie aprobate anul acesta

INTERNAȚIONAL27 mins ago

OMS avertizează: Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 trebuie să fie „o soluție de ultimă instanță”

INTERNAȚIONAL27 mins ago

SUA anunță că vor “răspunde pozitiv” la solicitările militare ale României și aliaților de pe flancul estic în cazul unei invazii ruse în Ucraina: Ne vom fortifica aliații NATO

COMISIA EUROPEANA35 mins ago

Ucraina | Ursula von der Leyen: UE, pregătită cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei

U.E.60 mins ago

Președinta BCE, Christine Lagarde, se declară încrezătoare că Olaf Scholz va lucra „din greu” pentru consolidarea Uniunii Europene

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Klaus Iohannis: Ziua Constituției, un bun prilej de a conștientiza că responsabilitatea dezvoltării și modernizării societății noastre este una comună

RUSIA1 hour ago

Emmanuel Macron va discuta cu președinții ucrainean și rus ”în următoarele zile” pentru a evita o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL UE1 hour ago

EPSCO: Miniștrii sănătății au adoptat 4 domenii prioritare privind consolidarea UE a Sănătății: Accesul la medicamente și combaterea cancerului, printre priorități

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending