Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul desemnat al Apărării, Nicolae Ciucă, explică trecerea sa în rezervă: ”Voi putea să mă lupt, cu aceeași determinare, pentru interesele Armatei și ale României”

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Fostul șef al Statului Major, Nicolae Ciucă, a cărui trecere în rezervă a fost semnată, luni, de președintele Klaus Iohannis, a explicat într-o postare pe Facebook de ce a făcut această solicitare, precizând că a fost o decizie dificil de luat.

Șeful Statului Major al Apărării din ianuarie 2015, Nicolae Ciucă, a anunțat, vineri, că va trece în rezervă, după ce PNL l-a propus pentru funcția de ministru al Apărării în Guvernul Orban. Anunțul a fost făcut la ceremonia organizată în Parcul Carol cu ocazia Zilei Armatei Românie.

Premierul desemnat Ludovic Orban a anunţat, pe 24 octombrie, componenţa noului Cabinet, generalul Nicolae-Ionel Ciucă fiind propus ministru al Apărării Naţionale.

El va fi audiat, marți, începând cu ora 13:00, în comisiile de Apărare reunite ale Parlamentului.

”Nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcție politică, nu mi-am dorit și nu am avut astfel de ambiții. Mi-am dorit însă foarte multe pentru Armata României. Nu am experiență politică, însă consider că am suficientă experiență legată de funcționarea sistemului militar, de nevoile și provocările cu care se confruntă, am fost parte a acestora în ultimii ani, din calitatea de șef al Statului Major al Apărării și consider că această experiență mă va ajuta să pot să susțin îndeplinirea obiectivelor ministerului”, explică generalul în rezervă Nicolae Ciucă.

”De mâine, voi putea să mă lupt, cu aceeași determinare, pentru interesele Armatei și ale României, dintr-o altă postură și voi putea astfel să le răspund si celor cărora, din poziția militară în care mă aflam, nu le-am putut răspunde direct”, promite Nicolae Ciucă.

Mesajul integral al generalului (r) Nicolae Ciucă: 

„Astăzi am luat decizia de a trece în rezervă.

Înainte de a intra în detaliile acestei decizii vreau să mulțumesc întregii Armate Române, de la soldat la general, personalului civil si tuturor celor cu care am lucrat de-a lungul carierei pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat si pentru onoarea pe care am avut-o de a fi fost seful Statului Major al Apărării. Un gând aparte de recunostință, considerație si respect se îndreaptă către profesorii, instructorii si comandanții mei, de la liceul militar până la Universitatea Națională de Apărare.

Vă mulțumesc!

Nu a fost o decizie usoară. A fost poate cea mai grea decizie a unei cariere începută acum 38 ani. Atunci eram un copil mândru de alegerea facută, animat de un crez și de valori învațate acasă în care credeam dincolo de orice greutăți si sacrificii pe care le presupunea cariera militară.

La fel cred și astăzi!

Armata mi-a oferit cele mai mari bucurii și împliniri, mi-a dat la fel de mult cum am dat și eu – totul!

Ajuns în funcția de șef al Statului Major al Apărării am avut un singur obiectiv, să construim o armată mai bună, mai performantă! O armată profesionistă, mai bine echipată, mai dotată decât cea în care am slujit eu de la gradul de locotenent la cel de general, cu un sistem de învățământ modern, cu tehnică de luptă interoperabilă, cu salarii și pensii decente, cu condiții de muncă si viață moderne.

În cei cinci ani am realizat parte din obiectivele propuse dar, din pacate, sunt și câteva neîmpliniri, în acest mandat, de la dotarea cu tehnică și echipamente militare, până la calitatea vieții militarilor, dar sunt convins că acestea se vor materializa în proiectele de management ale noii echipe de conducere a SMAp.

Am luat decizia de a trece în rezervă si am acceptat o nouă provocare cântărind consecințele si implicațiile atât la nivel instituțional, cât si personal.

Nu mi-am făcut calcule pentru a ocupa vreo funcție politică, nu mi-am dorit și nu am avut astfel de ambiții. Mi-am dorit însă foarte multe pentru Armata României. Nu am experientă politică, însă consider că am suficientă experiență legată de funcționarea sistemului militar, de nevoile și provocările cu care se confruntă, am fost parte a acestora în ultimii ani, din calitatea de șef al Statului Major al Apărării și consider că această experiență mă va ajuta să pot să susțin îndeplinirea obiectivelor ministerului.

Ştiu de ce au nevoie militarii Armatei României. Pentru că am fost în cele mai dificile misiuni şi am simţit căt de important este ca militarii să primească tot ce au nevoie. Am perceput asta în deşertul Kandahar sau în momente de cumpănă cum a fost Bătălia de la Nassiriyah, din Irak.

Revenind la decizia pe care am luat-o, este o decizie pe care până de curând o credem de neimaginat și pe care am negat-o cu toată convingerea ori de câte ori am fost provocat în această direcție, dar care, în contextual actual o consider a fi angajantă într-un proiect care asigură continuitatea si coerența demersurilor de consolidare a profilului României în NATO si UE.

Noi militarii nu suntem obișnuiți cu jumătățile de măsură, iar pentru mine, în acest context, a-mi îndeplini obiectivele și a-mi face datoria până la capăt înseamnă asumarea acestei noi responsabilități care cu ceva timp în urmă, asa cum afirmam, mi se părea ireală.

Așa cum ireal mi se părea și ceea ce îmi spuneau consilierii mei pe comunicare să folosesc rețelele de socializare, iar astazi iată-mă în fața calculatorului adresându-mă direct dumneavoastră.

În urmă cu ceva timp am afirmat că nu am nevoie de popularitate pentru că nu sunt și nu voi fi politician. Astăzi, în calitate de specialist în domeniul militar, aleg sa fac parte dintr-un proiect nou și, cel mai important pentru mine, este să îmi înțelegeți demersul.

Ca militar a trebuit de multe ori să respect privațiunile impuse prin jurământ și să nu reacționez în fața unor decizii care ne-au afectat. Acest sentiment nu a fost deloc confortabil fiindcă permanent simțeam privirea camarazilor mei care își puneau toate speranțele în mine, fie că vorbim de doatare, de modernizare, de transformare si, de ce nu, de salarizarea personalui militar și civil sau pensiile militarilor. Și ei supuși acelorlași privațiuni. Nu a fost ușor. Dar am luptat permanent. Nu am avut întodeauna succes, dar niciodată nu m-am dat la o parte. Cu toate privațiunile funcției.

De mâine voi putea să mă lupt, cu aceeași determinare pentru interesele Armatei și ale României, dintr-o altă postură și voi putea astfel, să le răspund si celor cărora, din poziția militară în care mă aflam, nu le-am putut răspunde direct.

Vreau să subliniez, clar, pentru toată lumea, că am acceptat să particip în acest proiect, în calitate de specialist pe domeniu, conștient fiind că este o perioadă foarte importantă pentru România, într-un context de securitate provocator în care domeniul de securitate si apărare trebuie să îsi mențină coerența si continuitatea.

Mă despart cu greu de uniforma militară, dar nu înainte de a afirma si sublinia, încă odată, că nu există onoare mai mare pentru un militar decât aceea de a fi comandantul Armatei – șeful Statului Major al Apărării. Nu există demnitate mai mare pentru un om decat să își serveasca Țara sub drapel.

Închei prin a vă asigura că sunt același om dedicat aceleiași cauze și animat de același crez pe care le-am avut acum 38 de ani. Am îmbracat haina militară și am purtat-o cu respect toată cariera, am depus un juramant față de Țară, l-am respectat și-l voi respecta cu orice sacrificiu, pentru că jurământul este pentru toata viața, nu doar cât timp purtăm uniforma.

AM ONOAREA SĂ VĂ SALUT!”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

MAE: Accesul rezidenților din România, înterzis în Lituania din 13 iulie

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe precizează că Guvernul lituanian a hotărât ca, începând din data de 13 iulie 2020, să interzică accesul pe teritoriul Lituaniei pentru rezidenții din România. Aceste măsuri fac obiectul unei reevaluări săptămânale bazate pe evoluția situației epidemiologice din România, se arată în comunicatul oficial. 

Sunt exceptate de la această măsură persoanele care tranzitează teritoriul Republicii Lituania pentru întoarcerea în țara de reședință, precum și alte categorii specifice de persoane, potrivit informațiilor disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania -https://urm.lt/default/en/important-covid19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Vilnius +370 (5) 2310552. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice +370 68573238.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://www.mae.ro/node/51919, https://vilnius.mae.ro/, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

Continue Reading

ROMÂNIA

11 iulie 1997 Președintele SUA, la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul Strategic România-SUA la 23 de ani de la lansare

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 23 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La aproape două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.

Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare), în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA. 

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.

La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA marchează și 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA ar urma să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul viitor.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE: Din 14 iulie, turiștii care intră în Grecia prin punctul de frontieră Kulata trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a menționat într-un comunicat, remis Caleaeuropeana.ro, că  începând cu data de 14 iulie, ora 06.00, toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, sunt obligați să prezinte un test molecular cu rezultat negativ privind infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte, altfel nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

De asemenea, MAE subliniază că obligativitatea completării formularului de localizare a pasagerilor (PLF/Passenger Locator Form) rămâne în vigoare, iar acesta trebuie completat cu minimum 24 de ore înainte de sosirea în Republica Elenă.
Cu referire la informațiile menționate în mass-media privind confirmarea unor noi cazuri de infectare cu COVID-19 printre turiștii străini aflați în Republica Elenă, MAE precizează că autoritățile elene au confirmat public un număr de 29 de cazuri noi de infectare în rândul cetățenilor care au venit din România și Bulgaria, fără a preciza, până la acest moment, numărul de cazuri în funcție de cetățenie.

Totodată, cu privire la cazul cetățeanului român testat pozitiv pentru COVID-19 în insula Thassos, MAE precizează că, la solicitarea Consulatului General al României la Salonic, autoritățile elene au retestat persoana în cauză, rezultatul celui de-al doilea test fiind negativ. Cetățeanul român urmează să revină în România în cel mai scurt timp. În acest sens, oficiul consular a întreprins demersurile necesare pentru notificarea autorităților elene cu privire la această situație.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei Kulata – Promachonas și continuă dialogul cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirii unor noi aglomerații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetățenilor români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării, și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format digital sau tipărit. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending