Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila: Am autorizat prima plată pentru un proiect finanțat prin PNRR

Published

on

© MDLPA

Ministerul Dezvoltării a autorizat prima solicitare de plată, în valoare de 79.100 de lei, pentru un proiect finanțat în cadrul Componentei 5 – Valul renovării din PNRR – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit comunicatului oficial.

Proiectul vizează reabilitarea și eficientizarea termică a clădirii Primăriei din municipiul Fălticeni (jud. Suceava), iar contractul de finanțare a făcut parte dintre primele 7 contracte din România, finanțate din Planul National de Redresare și Reziliență, încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru renovarea integrată a clădirilor, în data de 7 iunie 2022.

„Felicit autoritățile din Fălticeni pentru promptitudinea, implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. Iată că primăria din acest municipiu este prima clădire care intră în procesul de renovare, cu finanțare din PNRR, și sper ca și celelalte instituții care au deja contractele semnate să se apuce de treabă cât mai repede”, a declarat Cseke Attila.

După cum este cunoscut, prin Componenta C5, România beneficiază de fonduri pentru eficientizarea energetică, asigurarea siguranței seismice și la incendiu a 4.333 blocuri de locuințe și clădiri publice.

Ministerul asigură și o supracontractare cu 30% a acestor fonduri, în vederea accesării integrale de către România a finanțării europene.

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă: Avizul pozitiv pentru prima cerere de plată din PNRR, rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental. Pregătim transmiterea celei de-a doua cereri de plată

Published

on

© Guvernul României

Decizia Comisiei Europene de a da aviz pozitiv primei cereri de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Rezilientă confirmă disponibilizarea a 2,6 miliarde de euro pentru economia românească şi reprezintă rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental pentru îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, a fost mesajul transmis de premierul Nicolae Ciucă.

” Valorificăm resursele de care România beneficiază prin PNRR și pregătim pentru această toamnă transmiterea celei de a doua cereri de plată, fundamentată pe realizarea a ceea ce ne-am asumat că facem în primele două trimestre ale acestui an, mai exact îndeplinirea a 51 de noi jaloane/ținte”, a mai spus prim-ministrul.

Acesta a dat asigurări că Guvernul monitorizează ”cu atenție tot ce ne-am asumat la nivel guvernamental prin acest mecanism european de finanțare pentru ca România să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro”.

”Am semnat deja contracte de finanțare pentru construcția de creșe, renovarea unor obiective sociale importante sau construcția altora noi, performante energetic, pentru realizarea de locuințe destinate tinerilor specialiști din sănătate și învățământ, pentru mobilitate urbană verde și dezvoltarea durabilă a localităților. Autostrada Moldova, proiect așteptat de mulți ani, are perspective certe de finanțare din PNRR după ce contractul a fost, de asemenea, semnat”, a detaliat Ciucă.

Premierul și-a exprimat convingerea că ”împreună cu resursele alocate prin Politica de Coeziune și prin exercițiile bugetare multianule, fondurile alocate României de Uniunea Europeană reprezintă o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti”.

Comisia Europeană a aprobat joi o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Citiți și:
Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul.

Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bilanțul fondurilor europene: În acest an, MIPE a solicitat Comisiei Europene spre rambursare 3,8 miliarde de euro

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat Comisiei Europene în acest an spre decontare 3,8 miliarde de euro, dintre care 3 miliarde de euro au fost solicitate doar în ultimele cinci luni, relevă instituția într-un bilanț al fondurilor europene remis CaleaEuropeană.ro.

În această perioadă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își concentrează resursele pentru a valorifica potențialul generat de finanțările disponibile pentru perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, respectiv cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește perioada 2014-2020, principalul obiectiv strategic la nivel instituțional este evitarea riscului de dezangajare a sumelor aferente programelor operaționale, sprijinind accelerarea ritmului de implementare a proiectelor, pentru a maximiza numărul investițiilor atinse până la finalul exercițiului financiar.

”În luna aprilie am început o aventură nouă în cadrul MIPE, iar unul dintre pilonii strategiei mele a fost să canalizăm resursele de care dispunem pentru 2014-2020 către investiții inteligente care să însemne îmbunătățirea impactului utilizării banilor europeni, pentru ca efectele generate să fie de durată. Prin măsuri precum implementarea voucherelor sociale, măsura de ajustare a prețurilor pentru deblocarea șantierelor, pachetul de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri și pachetul de 500 de milioane de euro pentru eficiența energetică a autorităților locale, facem pași importanți în acest sens. Iar acestea sunt doar câteva dintre măsuri. În final, previziunile noastre arată că, pentru toate Autoritățile de Management, acoperim necesarul de declarații de cheltuieli de transmis Comisiei Europene în acest an, în vederea evitării dezangajării”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene monitorizează permanent stadiul absorbției PO 2014-2020, prin ședințe organizate lunar cu Autoritățile de Management, în cadrul cărora sunt analizate stadiul implementării, progresul înregistrat în vederea maximizării gradului de absorbție, precum și estimările privind realizarea țintelor lunare asumate privind declarațiile de cheltuieli transmise spre certificare.

În acest moment, pentru perioada 2014-2020, sumele totale primite de România de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din Fondurile Structurale și de Investiții – FESI (Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Asistență Tehnică, Programul Operațional Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime) și din Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane – FEAD (Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), se situează la aproximativ 23,5 miliarde euro, din cele 35,7 miliarde euro, alocarea aferentă acestor programe.

3 miliarde euro, solicitați spre decontare în ultimele 5 luni

Sumele solicitate Comisiei Europene pentru programele finanțate din Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman) și din FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) sunt de aprox. 15,6 miliarde euro, din alocarea UE aferentă (24,6 miliarde euro).

Din aceste sume, începând cu luna aprilie 2022, România a trimis solicitări de rambursare de 3 miliarde euro, din totalul de 3,8 miliarde solicitați în 2022.

Pentru luna iulie a acestui an, autorităţile de management au transmis Autorităţii de Certificare şi Plată, din cadrul Ministerului Finanţelor, declarații lunare de cheltuieli în valoare totală de aprox. 470 milioane euro.

Ulterior, s-au transmis declarații de cheltuieli în valoare de 443 milioane euro, iar la nivelul autorităţilor de management sunt în pregătire declarații de cheltuieli de aprox. 114 milioane de euro, ce se vor transmite în perioada următoare, în conformitate cu estimările realizate.

Peste 1.000 de contracte de finanțare semnate în ultimele 5 luni

În ceea ce privește stadiul implementării programelor operaționale finanțate în cadrul Politicii de Coeziune și din FEAD, autoritățile de management au semnat 14.109 contracte de finanțare  cu beneficiarii (MIPE– 5.575 contracte; MDLPA – 8.534 contracte), cu o valoare totală de aprox. 46,7 miliarde euro (MIPE – 32,1 miliarde euro; MDLPA – 14,6 miliarde euro).

Începând cu luna aprilie 2022, referitor la numărul total al contractelor semnate cu beneficiarii, a fost înregistrat un progres de 1.070 contracte de finanțare, în valoare totală de aprox. 2,4 miliarde euro (586 contracte de finanțare în valoare de 2 miliarde euro semnate în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Începând cu luna aprilie 2022, progresul înregistrat privind plățile totale efectuate către beneficiari este de aprox. 2,6 miliarde euro (1,7 miliarde euro în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Cereri de rambursare de 377 milioane de euro în ultima săptămână

La 9 septembrie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare 231,86 milioane euro.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operațional, Comisia Europeană a rambursat României 765,23 milioane euro, din totalul de 1,23 miliarde euro transmise spre decontare.

Tot la 9 septembrie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare de 146,05 milioane de euro.

În 2022, AM POIM a mai transmis declarații de cheltuieli în valoare totală de 1,45 miliarde de euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE alocă 284 de milioane de euro pentru dezvoltarea Văii Jiului: Strategia de dezvoltare va contribui la creșterea calității vieții pentru 135.000 de cetățeni

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

La sediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a avut loc, marți,  prima reuniune a Comitetului Director extins pentru implementarea inițiativei Valea Jiului, organism care reunește reprezentanți ai ministerelor, ai autorităților locale, ai Agenției de Dezvoltare Regională Vest și ai Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din partea MIPE au participat la eveniment ministrul Marcel Boloș, secretarul de stat Ovidiu Cîmpean și reprezentanți ai direcțiilor generale.

Obiectivul acestui organism este să asigure un cadru coerent de implementare a Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022 – 2030, aprobată de Guvern în luna iulie și fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:

  • Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare;
  • Diversificarea economică, inovare și antreprenoriat;
  • Valorificarea durabilă a specificului local;
  • Accesibilitatea, mobilitatea și conectivitatea.

„Împreună cu autoritățile locale din zonă, conjugăm eforturile pentru a identifica cele mai bune tipuri de investiții care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă în Valea Jiului. Suntem în fața unui început de drum foarte promițător, care poate aduce proiecte mature care să schimbe viața comunităților din Valea Jiului. Acest demers va da startul unui proces de creștere a capacității și responsabilității fiecărui cetățean al Văii Jiului de a participa la implementarea acțiunilor pentru revitalizarea zonei”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Strategia de dezvoltare a Văii Jiului va contribui la creșterea calității vieții pentru cei 135.000 de cetățeni ai regiunii, prin asigurarea de locuri de muncă, facilități educaționale, servicii medicale la standarde calitative înalte economie diversificată, valori culturale și tradiții locale, mobilitate sporită, precum și un mediu curat și sănătos, iar decizia de a înființa Inițiativa Teritorială Integrată Valea Jiului va asigura resursele financiare necesare pentru susținerea acestor obiective.

Programele Operaționale 2021-2027 propun alocări dedicate pentru implementarea instrumentului ITI Valea Jiului în cazul domeniilor de intervenție relevante pentru Strategie. Astfel, Valea Jiului va beneficia prin Programele Operaționale de o finanțare totală de peste 284 mil euro.

„Fondul de tranziție justă asigură cea mai mare parte a finanțării pentru dezvoltarea sustenabilă a  Văii Jiului. Este nevoie de o abordare integrată pentru a implementa Strategia de dezvoltare a Văii Jiului și de a relansa economic această regiune. Programul Operațional Educație și Ocupare, Programul Operațional Sănătate, Programul Operațional Regional Vest sau Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială includ alocări dedicate pentru ITI”, a declarat secretarul de stat Ovidiu Cîmpean.

În acest context, Autoritățile de Management pentru Programele Operaționale 2021 – 2027, precum și structurile de coordonare a intervențiilor PNRR vor avea un rol esențial în implementarea Strategiei, prin facilitarea procesului de implementare a acțiunilor dedicate ITI,  sau prin prioritizarea la finanțare a proiectelor din zona ITI Valea Jiului în cazul apelurilor competitive.

Pentru a sprijini accesul comunităților din Valea Jiului la finanțare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va asigura monitorizarea calendarului apelurilor de proiecte aferente Programelor 2021-2027 și informarea actorilor locali cu privire la oportunitățile de finanțare, va elabora analize trimestriale cu privire la gradul de depunere de propuneri de proiecte pe toate Programele și va propune măsuri de îmbunătățire a ritmului de depunere, va analiza ritmului de implementare, va identifica și va propune soluții de eliminare a blocajelor în implementarea proiectelor.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene îndeplinește rolul de coordonator național pentru implementarea Inițiativei Valea Jiului, dezvoltată în contextul lansării de către Comisia Europeană, la 11 decembrie 2017, a Platformei  pentru regiunile carbonifere în tranziție, care are ca scop dezvoltarea proiectelor și strategiilor pe termen lung, ca răspuns la provocările sociale și de mediu cu care se confruntă aceste regiuni.

Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) reprezintă un instrument financiar introdus de către Comisia Europeană (CE) în perioada de programare 2014 – 2020 pentru a stimula dezvoltarea teritorială integrată. În Acordul de Parteneriat 2021 – 2027 este prevăzută utilizarea investițiilor teritoriale integrate pentru microregiunile Valea Jiului, Delta Dunării, Moții – Țara de Piatră și Țara Făgărașului.

Continue Reading

Facebook

PPE15 mins ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.2 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D3 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE4 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending