Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, a anunțat că s-au demarat negocieri la nivelul Comisiei Europene pentru a identifica un mecanism de relaxare pe ”tot ceea ce înseamnă industria siderurgică din România”, informează Agerpres.
”Ceea ce am făcut la nivel decizional, la nivel guvernamental, pe lângă a da această gură de oxigen către ei, am pus în calcul inclusiv negocieri la nivelul Comisiei Europene pe care le-am purtat, atât eu, cât și cei din partea companiei (n.r. Liberty Steel), tocmai pentru a găsi un mecanism de relaxare pe tot ceea ce înseamnă industria siderurgică din România. Și când spun asta mă refer și la oțel (…)”, a arătat ministrul Economiei.
Conform ministrului care a participat la dezbaterea ”Ora Guvernului”, din Senat, s-a renegociat Green Industrial Deal și s-a căzut de acord să se facă o analiză asupra impactului pe care l-ar avea în siderurgie prelungirea mecanismului certificatelor de carbon gratuite din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care ar trebui eliminate treptat începând cu 2026.
”Din acest punct de vedere, în momentul de față, suntem în stadiul în care am renegociat tot ce înseamnă Green Industrial Deal. Împreună cu alte state europene care au istorie și au relevanță în domeniul siderurgic, am căzut de acord pe un nou paper prin care analizăm cum vom putea să dăm un boost de energie pe tot ce înseamnă eliminarea certificatelor de carbon și prelungirea acestui mecanism european care trebuia să se închidă în 2025. Asta înseamnă un cost mediu de aproximativ 13,5% mai mic pentru energia care va fi folosită în industria siderurgică tocmai pentru a face competitivă, atât industria din România, cât și din alte state membre UE”, a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul a făcut referire și la urmările tarifelor SUA la importurile de oțel și aluminiu asupra pieței din Europa.
”Odată cu apariția noilor taxe în raport cu SUA, suntem într-o nouă paradigmă, iar ceea ce trebuie să facem este să ne asigurăm că nu vom fi invadați de oțel ieftin de pe alte piețe extra-europene. Așa că am activat lucrul ăsta, am discutat cu omologii mei, inclusiv din Franța, din Germania, din Italia, pentru a găsi un mecanism european de protejare a producătorilor de oțel din toată Uniunea Europeană, și în special din România, că asta mă interesează cel mai mult”, le-a spus el senatorilor.
Între timp, Comisia Europeană a anunțat un Plan de acțiune privind oțelul și metalele menit să consolideze competitivitatea sectorului și să protejeze viitorul industriei.
Potrivit unui comunicat al instituției europene, măsurile prioritare specifice sectorului sunt rezultatul unui proces favorabil incluziunii și colaborării, care a implicat discuții multiple și implicarea părților interesate, inclusiv Dialogul privind oțelul care a avut loc la 4 martie 2025. Planul de acțiune va:
- Asigurarea unei aprovizionări cu energie la prețuri accesibile și sigure pentru sector: Costurile energiei reprezintă o parte mai mare din costurile de producție pentru metale decât pentru alte sectoare. Planul de acțiune promovează utilizarea contractelor de achiziție de energie electrică (CAEE) și încurajează statele membre să profite de flexibilitatea taxei pe energie și de reducerea tarifelor de rețea pentru a atenua volatilitatea prețurilor la electricitate. Planul promovează accesul mai rapid la rețea pentru industriile mari consumatoare de energie și sprijină utilizarea sporită a hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de carbon în cadrul sectoarelor.
- Prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon: Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) trebuie să asigure condiții de concurență echitabile. De asemenea, ar trebui să garanteze că industriile din afara UE nu își ”ecologizează” metalele pentru a părea cu emisii reduse de carbon, în timp ce se bazează în continuare pe surse de energie cu emisii ridicate. În al doilea trimestru al acestui an, Comisia va publica o comunicare privind modul de abordare a problemei relocării emisiilor de dioxid de carbon pentru produsele CBAM exportate din UE către țări terțe. În plus, Comisia va efectua o revizuire a CBAM, cu o primă propunere legislativă până la sfârșitul anului 2025, care va extinde domeniul de aplicare al CBAM la anumite produse pe bază de oțel și aluminiu și va include măsuri suplimentare împotriva eludării.
- Extinderea și protejarea capacităților industriale europene: Supracapacitatea globală reprezintă o amenințare gravă la adresa rentabilității și competitivității acestui sector. UE a acționat deja prin măsuri de apărare comercială împotriva concurenței neloiale în sectorul oțelului, aluminiului și feroaliajelor, dar situația continuă să se înrăutățească. Acesta este motivul pentru care Comisia înăsprește actualele măsuri de protecție a oțelului. Până la sfârșitul anului, Comisia va propune o nouă măsură pe termen lung pentru a menține o protecție extrem de eficientă a sectorului siderurgic al UE după ce actuala măsură de salvgardare expiră la mijlocul anului 2026. Pentru a împiedica exportatorii să ocolească măsurile de protecție comercială, Comisia va evalua, de asemenea, introducerea regulii „topit și turnat” pentru a determina originea bunurilor metalice.
- Promovarea circularității: Îmbunătățirea reciclării este esențială pentru reducerea emisiilor și a consumului de energie în industria metalurgică. Comisia intenționează să stabilească obiective pentru oțelul și aluminiul reciclat în sectoare-cheie și să evalueze dacă mai multe produse, cum ar fi materialele de construcție și electronicele, ar trebui să aibă cerințe privind reciclarea sau conținutul reciclat. În plus, Comisia va lua în considerare măsuri comerciale privind deșeurile metalice, un element vital pentru oțelul decarbonizat, pentru a asigura o disponibilitate suficientă de deșeuri.
- Reducerea riscului de decarbonizare: Viitoarea Lege privind accelerarea decarbonizării industriale va introduce criterii de reziliență și durabilitate pentru produsele europene în achizițiile publice, pentru a stimula cererea de metale cu emisii reduse de carbon produse în UE, creând piețe-pilot. Comisia va aloca 150 de milioane EUR prin intermediul Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel în 2026-27, cu o sumă suplimentară de 600 de milioane EUR prin intermediul programului Orizont Europa dedicată Pactului privind o industrie curată. În etapa de extindere, Comisia vizează 100 de miliarde EUR prin Banca pentru decarbonizare industrială, utilizând Fondul pentru inovare și alte surse, cu o licitație pilot de 1 miliard EUR în 2025, axată pe decarbonizarea și electrificarea proceselor industriale esențiale.
- Protejarea locurilor de muncă de calitate din industrie: Industria oțelului și a metalelor este vitală pentru economia UE, angajând direct și indirect aproape 2,6 milioane de persoane. Politicile active în domeniul forței de muncă vor sprijini dezvoltarea competențelor și tranzițiile echitabile între locurile de muncă. Observatorul european pentru o tranziție echitabilă și Foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, parte a Pactului privind o industrie curată, vor supraveghea impactul asupra ocupării forței de muncă, asigurându-se că drepturile lucrătorilor sunt protejate.
