Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat Jalonul 437 din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C14- Buna guvernanță, ce vizează interconectarea şi interoperabilitatea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, consolidând astfel eficienţa şi transparenţa procesului de achiziţii publice din România, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al ADR, remis luni AGERPRES, această realizare a fost posibilă graţie integrării tehnologiilor digitale şi a conceptului de interconectare care au permis consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor şi entităţilor contractante.

”Prin această reformă, se contribuie la modernizarea sistemului naţional de achiziţii publice”, subliniază ADR.

În cadrul acestui proiect, SEAP a fost integrat cu următoarele instituţii şi sisteme:

• Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – alinierea Formularului de integritate ANI la cerinţele de flexibilitate în utilizare;
• Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) – publicarea informaţiilor relevante privind contestaţiile şi deciziile aferente acestora la nivelul procedurilor de atribuire;
• Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – obţinerea cazierului judiciar pentru fluidizarea şi debirocratizarea procesului de achiziţie publică;
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – accesarea cazierului fiscal pentru simplificarea procedurilor de achiziţie publică;
• Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC) – interconectare realizată pentru acces rapid la datele de înregistrare ale companiilor;
• Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) – colaborare eficientă prin integrarea sistemelor informatice în procesul de control ex-ante al procedurilor de atribuire;
• Ministerul Justiţiei (MJ) – publicarea informaţiilor relevante în procesul de soluţionare a plângerilor formulate în legătură cu procedurile de achiziţie publică.

Beneficiile reformei sunt:

• digitalizare – implementarea soluţiilor digitale pentru a simplifica şi a îmbunătăţi procesele de achiziţie publică;
• interconectare – crearea unor legături eficiente între diferitele entităţi şi autorităţi pentru a asigura transparenţă şi eficienţă;
• fonduri europene – utilizarea fondurilor europene pentru a sprijini această transformare şi modernizare;
• eficienţă – consolidarea capacităţii administrative şi reducerea costurilor asociate procesului de achiziţie publică.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde investiții de peste 6 miliarde de euro, care vor contribui la transformarea digitală a țării, aducându-ne astfel mai aproape de un alt deziderat, acela de a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

De altfel, la sfârșitul anului 2023, OCDE și Autoritatea pentru Digitalizarea României au publicat un document intitulat ”Analiza guvernării digitale a României: Către o guvernare matură din punct de vedere digital”, cuprinde o serie de recomandări în patru domenii-cheie: guvernanța guvernării digitale, capacități digitale în sectorul public, un sector public bazat pe date, proiectarea și furnizarea de servicii în era digitală.

În document sunt amintite ”acțiunile concrete pentru a promova transformarea digitală a sectorului public”, printre acestea numărându-se ”stabilirea unui cloud guvernamental și a unei platforme naționale de interoperabilitate”, fapt ce face ca ”tranziția către guvernarea digitală în România” să ”se desfășoare pe o cale similară cu cea a țărilor membre OCDE”.

România a înregistrat cel mai mare deficit de cont curent dintre statele membre ale Uniunii Europene în trimestrul al treilea al anului 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Cu un deficit de -€9,0 miliarde, România se situează în fruntea clasamentului deficitelor, urmată de Polonia (-€4,3 miliarde) și Belgia (-€1,6 miliarde).

La nivelul Uniunii Europene, contul curent ajustat sezonier a prezentat un excedent de €106,0 miliarde, echivalentul a 2,4% din PIB, în scădere față de surplusul de €136,2 miliarde din trimestrul anterior. Scăderile în balanțele de bunuri și servicii au contribuit la această reducere, în timp ce veniturile primare au înregistrat o ușoară creștere.

România se confruntă cu un dezechilibru semnificativ în comparație cu alte state membre care au înregistrat excedente, precum Germania (+€53,8 miliarde), Olanda (+€26,7 miliarde) și Irlanda (+€23,0 miliarde). Această situație subliniază provocările economice continue ale României, în contextul unui deficit de cont curent persistent, care necesită măsuri economice strategice pentru a asigura stabilitatea și creșterea economică pe termen lung.

Surplusurile înregistrate de UE în relațiile comerciale cu parteneri majori precum Regatul Unit, SUA și Elveția evidențiază o performanță solidă a economiei europene, în timp ce deficitul semnificativ cu China (-€49,1 miliarde) rămâne o provocare majoră.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, condamnă șantajul energetic rusesc instrumentalizat împotriva Republicii Moldova și anunță că România, împreună cu Guvernul de la Chișinău și instituțiile europene caută în continuare soluții pentru atenuarea crizei energetice de peste Prut. De asemenea, acesta demontează un nou fake news și subliniază că exporturile energetice ale României către Republica Moldova se fac în termeni comerciali, nicidecum gratis cum se vehiculează fals în online. 

„România livrează deja energie electrică Republicii Moldova, acoperind o bună parte din deficitul de aproximativ 600 MW, rezultat din stoparea gazului rusesc către Transnistria. Am discutat aproape zilnic cu Prim-Ministrul Dorin Recean, pe care îl apreciez în mod deosebit, și am găsit împreună soluții. […] România a reușit să furnizeze întreaga cantitate de gaze necesară fraților noștri, cu exporturi zilnice de aproximativ 5 milioane Nm3. În termeni comerciali. Gratis au dat gaz doar rușii, doar ca nu a fost gratis, a venit cu nota de plată ascunsă a șantajului energetic”, a informat Sebastian Burduja într-o postare pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, Nuclearelectrica exportă peste Prut 100 MW bandă pe tot parcursul sezonului rece, iar centrala pe gaz de la Brazi a încheiat un contract suplimentar pentru încă 30 MW: „Diferența se acoperă de pe piață. Toate aceste exporturi se fac în termeni comerciali, dincolo de toate intoxicările instrumentate de Moscova și acoliții ei, cum că am exporta gaz și curent gratis peste Prut și am importa scump din Ucraina. Minciuna e pur și simplu penibilă, fără nicio bază reală, iar oricine poate verifica datele publice legate de fluxurile comerciale.”

Sebastian Burduja anunță că se caută în continuare soluții la nivel european, după ce Comisia Europeană nu a fost de acord cu o scutire de la achiziția certificatelor de CO2 pentru energia produsă în România și livrată în Republica Moldova, pentru a reduce costurile de achiziție a energiei de la Complexul Energetic Oltenia: „Asta ar fi redus costurile la jumătate. Deși propunerea a fost respinsă, pentru a nu crea un precedent la nivel european, continuăm să căutăm soluții pentru a putea sprijini Republica Moldova cu energie la prețuri rezonabile. Și sunt convins că le vom găsi împreună cu Uniunea Europeană.”

De asemenea, Ministrul Energiei semnalează, încă o dată, ca adevărata suveranitate înseamnă independența energetică: „Să fie învățătură de minte tuturor: când depinzi de gazul rusesc, ești șantajabil, deci dependent și vulnerabil. Asta NU e suveranitate! Suveranitatea adevărată este cea pentru care ne luptăm noi acum pentru România, dar și pentru frații noștri de peste Prut: independența energetică! Prin noi înșine.”

„Oricâte interese vom deranja, oricât vor încerca trompetele extremiștilor să ne țină dependenți de resursele altora, vom merge până la capăt pentru independența noastră energetică. Și cu fiecare proiect nou, cu fiecare MW nou în sistemul energetic, vom fi mai siguri și vom avea facturi mai mici. Înainte, împreună!”, a conchis acesta.