Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunţat, vineri, semnarea contractului prin care se vor investi 130 de milioane de euro din fonduri europene în 3 linii de producţie în România a semiconductorilor de ultimă generaţie.

„Semiconductorii sunt creierele din fiecare echipament inteligent, de la telefonul smart până la mașina autonomă. România astăzi nu produce așa ceva, doar importă și este dependentă de aceste lucruri. Noi am stabilit ca în următorii șase ani să ajungem să producem aproximativ 20% din microconductorii pe care îi folosim astăzi în România. Iar acest lucru putem să-l facem printr-un proiect pe care l-am semnat astăzi cu 130 milioane de euro din bani europeni pentru trei linii de producție a semiconductorilor din România”, a transmis ministrul Bogdan Ivan.

Semiconductorii vor fi produși la Institutul pentru Microtehnologie București, alături de 5 universități și 21 de companii românești inovative.

Acesta i-am mai mulțumit pentru sprijin ministrului investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, și a subliniat obiectivul de face din România cel mai important hub regional în materie de noi tehnologii.

„Împreună, schimbăm țara noastră și facem din România cel mai puternic hub regional de noi tehnologii datorită minților geniale pe care le au românii noștri și datorită banilor europeni pe care-i aducem în România. Doar în ultimele săptămâni am semnat contracte de finanțare în valoare de 400 milioane de euro în tehnologii noi, semiconductori, hidrogen și mediu”, a încheiat ministrul Bogdan Ivan.

O delegație formată din diplomați ai Ministerului Afacerilor Externe a participat marți, 10 decembrie 2024, la Bruxelles, la o nouă reuniune tripartită Comisia Europeană – SUA – Statele Membre UE care nu fac încă parte din Programul american Visa Waiver – PVW (România, Bulgaria, Cipru), potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Această reuniune se înscrie în ciclul de întâlniri tripartite bi-anuale în ceea ce privește reciprocitatea în materie de exonerare de vize în raport cu SUA.

Reuniunea a avut drept scop evaluarea stadiului îndeplinirii criteriilor de securitate pentru includerea în PVW și a ratelor de refuz a vizelor (așa cum acestea au fost recent publicate pentru anul fiscal 2024). În cazul României, rata de refuz a vizelor a scăzut sub pragul juridic obligatoriu de 3%, aceasta fiind de 2,61%.

Au fost discutate progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de securitate, care au constituit, de altfel, și obiectul unei evaluări din partea autorităților americane în cadrul unei vizite tehnice desfășurate la București în cursul lunii noiembrie 2024.

Angajamentul susținut și dialogul permanent creează premise favorabile pentru atingerea obiectivului includerii României în PVW și pentru consolidarea în continuare a cooperării din România și SUA în beneficiul comun al celor două state.

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat vineri, 13 decembrie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare, potrivit unui comunicat al MApN.

Achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comandă NATO.

Cu cele trei aeronave sosite astăzi, Escadrila 48 Vânătoare dispune de 15 aeronave F-16, achiziţionate de la Regatul Norvegiei împreună cu pachetul de bunuri și servicii aferent.                                                            

Conform Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană, în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, Guvernul României a atribuit Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic inițial și a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii).   

Avioanele vor fi livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție, de minimum 10 ani, către avioanele de generația a V-a, ceea ce face ca achiziția avioanelor de luptă norvegiene să reprezinte, în fapt, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate.