Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat miercuri, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ care ar lega acordarea sporurilor pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene de criterii de performanță și ar introduce meritocrația în administrația publică, a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit comunicatului oficial. 

Propunerea de act normativ modifică regulamentul cadru privind criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru personalul plătit din fonduri publice, precum şi condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei, în cadrul instituțiilor şi al autorităților publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Măsura propusă va asigura o abordare justă a folosirii banilor publici. Introducem meritocrația în administrația publică. Cei care merită, cei care asigură absorbția fondurilor europene pentru dezvoltarea României pot primi chiar și 50% spor, pe baza unor criterii ferme, dar cei care nu contribuie semnificativ la implementarea acestor proiecte, pe baza unui raport de progres, nu vor beneficia de sporuri”, a declarat Cseke Attila.

Astfel, acordarea sporurilor se va realiza în funcție de timpul efectiv lunar lucrat, dar și de valoarea proiectului implementat, în condițiile în care se dovedește, prin raport de progres trimestrial, aprobat de ordonatorul de credite, că au fost înregistrate progrese în implementarea acestuia, în trimestrul anterior.

În funcție de cumulul celor doi indicatori, respectiv timpul lucrat și valoarea proiectului, sporul poate fi de 5% și până la cel mult 50%.

Se consideră că au fost înregistrate progrese în implementarea proiectului, dacă a fost realizată o creștere a execuției documentare (studii, referate, cereri de plată, documentația pentru proiectare inclusiv obținerea de avize) de cel puțin 5% pentru activitățile eligibile prevăzute în proiect, în funcție de complexitatea acestuia, sau a fost realizată o creștere a execuției fizice de cel puțin 3%.

Totodată, dacă au fost derulate cel puțin 3% dintre activitățile eligibile prevăzute în proiect, în funcție de complexitatea acestuia, sau au fost recepționate cel puțin 3% din bunurile, serviciile, lucrările prevăzute în proiect.

Dacă timpul lunar efectiv lucrat pe proiectele de investiții finanțate din fonduri europene este de cel mult 20 de ore, sporul poate fi între 5-10%, în funcție de valoarea proiectului sau a proiectelor, iar acest procent crește gradual. La peste 80 de ore lucrate pe lună, sporul poate fi de 25-50%, la un proiect cu o valoare de peste 20 de milioane de lei.

Curtea de Conturi a României poate verifica raportul de progres, iar, în cazul în care se dovedește că nu reflectă realitatea, pentru sumele obținute nelegal răspunderea este în solidar a echipei de proiect, a persoanelor aflate pe circuitul de avizare și a ordonatorului de credite.

Măsurile din proiectul supus dezbaterii publice sunt propuse să intre în vigoare din 1 septembrie 2025.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici.

Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a prezentat miercuri o radiografie a Planului Național de Redresare și Reziliență, evidențiind stadiul în care se află România, cu doar un an înainte de termenul-limită.

„La final de mandat, e firesc să las în urmă nu doar cifre, ci și o imagine clară asupra unuia dintre cele mai complexe dosare pe care le-am gestionat: PNRR, care aduce României 28,2 miliarde euro, dintre care 13,2 miliarde bani nerambursabili și 14,9 miliarde euro împrumut. Este o radiografie a unei construcții uriașe, făcută în mers, cu multe speranțe și, uneori, cu pași mai rapizi decât se putea”, a scris Boloș, pe Facebook.

De asemenea, Marcel Boloș a precizat că, dacă România vrea să salveze ceea ce încă mai poate fi salvat din Planul Național de Redresare și Reziliență, este nevoie – mai mult ca oricând – de transparență, asumarea responsabilității și respectarea termenelor.

Fostul ministru Marcel Boloș a subliniat că, înainte de orice, este important să readucem în discuție câteva aspecte esențiale legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și anume:

1.  MIPE are DOAR rolul de coordonator național al PNRR. Simplu spus, asigură legătura între ministerele de linie și Comisia Europeană, depune cererile de plată și monitorizează îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de ministerele de linie. MIPE nu are vreo putere să impună altor ministere respectarea termenelor sau a obligațiilor asumate.
2. Fiecare minister este responsabil pentru ceea ce face – și pentru felul în care își îndeplinește angajamentele. Dacă aceste reforme sau investiții nu sunt realizate, România poate pierde banii alocați domeniului respectiv (școli, spitale, autostrăzi etc.), sau îi poate primi doar parțial.
3. MIPE implementează doar investițiile care i-au fost delegate prin acorduri de finanțare, în special cele din domeniul digitalizării IMM-urilor, instrumentele financiare pentru mediul de afaceri și proiectele de eficiență energetică pentru populație (inclusiv cele din componenta RePowerEU).

„Deci nu MIPE implementează jaloane și ținte, reforme și investiții în locul ministerelor de linie (așa ziși coordonatori de reformă și investiții), ca atare responsabilitatea revine fiecăruia, pentru a-și duce la bun sfârșit angajamentele pe care România le are asumate prin PNRR. Cu aceste clarificări care țin de mecanismele instituționale ale PNRR, în continuare, se pune o întrebare firească: Unde suntem acum cu implementarea PNRR?”, a adăugat Marcel Boloș.

În continuare, Marcel Boloș a descris situația în care se afla implementarea PNRR în decembrie 2024:

România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru țintele și jaloanele din cererea de plată nr. 3 din PNRR care au fost îndeplinite integral, din valoarea menționată suma de 622 milioane de euro fiind aferentă componentei de grant, iar 657 milioane de euro componentei de împrumut, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro – grant și 55 milioane euro – împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziție un termen un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3.

Potrivit MIPE, această etapă procedurală suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.

Valoarea netă a cererii de plată nr. 3 este de 2,02 miliarde de euro (în urma deducerii prefinanțării deja încasate de țara noastră).

“Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca integral cererea de plată nr. 3. În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale. Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor sumate prin PNRR”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ce vizează jaloanele îndeplinite parțial:

• operaționalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
• desemnarea administratorilor în companiile din energie;
• modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.

10,74 miliarde euro, suma încasată din fondurile PNRR

Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro. Anterior, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.

Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel național implementarea PNRR. Țintele și jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme și de investiții: ministerele și alte autorități publice centrale.