Preşedintele Joe Biden a discutat sâmbătă cu premierul britanic Boris Johnson în prima sa convorbire telefonică cu un lider european după învestirea în funcție, pe 20 ianuarie, au informat Casa Albă și Downing Street.

Cei doi lideri au abordat subiecte precum pandemia de COVID-19, schimbările climatice, securitatea şi comerţul, dar și revitalizarea relației transatlantice și coordonarea celor două țări în privința priorităților comune de politică externă cu referire la China, Rusia și Iran.

“Președintele și-a transmis intenția de a consolida relația specială dintre țările noastre și de a revitaliza legăturile transatlantice, subliniind rolul critic al NATO pentru apărarea noastră colectivă și valorile comune”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

Premierul Boris Johnson a scris sâmbătă seara pe Twitter și pe Facebook că a fost “grozav” să discute cu preşedintele Biden.

“Aştept cu nerăbdare să aprofundăm alianţa de lungă durată dintre ţările noastre, pe măsură ce promovăm o redresare ecologică şi durabilă după COVID-19”, a spus Johnson.

Un purtător de cuvânt din Downing Street a declarat că premierul Johnson a salutat călduros decizia preşedintelui Biden de a readuce SUA în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, în Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi în programul COVAX ce asigură un acces echitabil la vaccinuri, informează un comunicat al biroului premierului britanic.

De asemenea, au discutat despre avantajele unui potențial acord de liber schimb între Londra și Washington, a punctat Downing Street.

Potrivit Casei Albe, președintele Biden a menționat, de asemenea, importanța cooperării, inclusiv prin intermediul organizațiilor multilaterale, cu privire la provocările comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, conținând COVID-19 și asigurarea securității globale a sănătății.

El a menționat disponibilitatea sa de a lucra îndeaproape cu prim-ministrul Johnson, întrucât anul acesta Marea Britanie găzduiește G-7 și Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26).

“Liderii au discutat, de asemenea, despre necesitatea coordonării cu privire la prioritățile comune în materie de politică externă, inclusiv China, Iranul și Rusia”, a mai arătat Casa Albă.

Boris Johnson este primul lider european cu care Joe Biden a discutat după învestirea în funcție și cel de-al treilea, după convorbirile noului lider de la Casa Albă cu prim-ministrul Canadei și cu președintele Mexicului.

De asemenea, noul secretar american al apărării, Lloyd Austin a avut deja convorbiri telefonice cu secretarul general al NATO și cu omologii săi din Marea Britanie, Coreea de Sud și Japonia.

Statele Unite au condamnat sâmbătă utilizarea de către autorităţile ruse a unor “metode brutale” împotriva a zeci de mii de persoane care au manifestat în Rusia la chemarea opozantului Aleksei Navalnîi pentru a cere eliberarea acestuia, informează AFP.

“Statele Unite condamnă cu fermitate utilizarea unor metode brutale împotriva protestatarilor şi a jurnaliştilor în acest week-end în oraşe din Rusia”, a transmis Ned Price, noul purtător de cuvânt al Departamentului de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Îndemnăm autorităţile ruse să îi elibereze pe toţi cei care au fost arestaţi pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale şi să îl elibereze imediat şi necondiţionat pe Aleksei Navalnîi. Încercările constante de a reprima dreptul ruşilor la întruniri paşnice şi de a reprima libertatea de exprimare, arestarea opozantului Aleksei Navalnîi, precum şi reprimarea protestelor care au urmat sunt indicii îngrijorătoare ale noilor restricţii impuse societăţii civile şi libertăţilor fundamentale”, a continuat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane.

Peste 2.500 de manifestanţi au fost arestaţi sâmbătă, potrivit ONG-ului de specialitate OVD Info, informează Agerpres.

Principalele mitinguri au avut loc sâmbătă la Moscova şi Sankt Petersburg, la fiecare participând aproximativ 20.000 de manifestanţi, potrivit estimărilor făcute de jurnalişti AFP.

La Moscova au avut loc confruntări în mai multe rânduri sâmbătă după-amiaza între ofiţerii de poliţie, care au utilizat bastoane, şi protestatari, care au recurs, în general, la bulgări de zăpadă şi alte proiectile.

La începutul serii, sute de persoane s-au adunat la închisoarea Matroskaia Tişina din nordul Moscovei, unde este deţinut opozantul Aleksei Navalnîi. Poliţia a efectuat mai multe arestări şi i-a lovit pe manifestanţi cu bastoane pentru a-i dispersa.

Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre, afirmă generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care reia teza sa potrivit căreia NATO ar trebui să desemneze România drept centrul său de greutate în regiune.

Hodges a făcut aceste remarci într-un nou raport intitulat “The Black Sea… or a Black hole?” și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este esențială pentru securitatea și stabilitatea Occidentului, ea aflându-se la intersecția a patru forțe: democrație liberală la capătul său vestic, agresiune militară rusă la nord, agresiune financiară chineză la est și instabilitate în sud.

“Alianța trebuie să dezvolte o strategie care plasează regiunea Mării Negre în mijlocul hărții geostrategice. (…) În mod ideal, Turcia ar trebui să fie centrul de greutate al NATO în regiune”, consideră Hodges.

Constatând însă că Turcia este reticentă în a provoca Kremlinul sau în întrerupe status-quo-ul în regiunea Mării Negre, generalul american susține însă că România ar trebui să joace acest rol.

“Pe termen scurt și mediu, NATO ar trebui, prin urmare, să desemneze România drept centrul de greutate datorită poziției sale geografice, a proximității față de alți aliați, precum și de Ucraina și Moldova, a eforturilor sale de modernizare solide și a infrastructurii sale strategice de transport”, spune el.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulate ”Strengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Ce conține noul raport?

Și în raportul prezent, Ben Hodges reia ideea consolidării apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă, drone și rachete HIMARS. În vreme ce sistemele HIMARS au fost deja achiziționate și se așteaptă recepția lor, iar SUA au început să amplaseze drone MQ-9 Reaper la Baza de la Câmpia Turzii, Guvernul a solicitat Parlamentului să aprobe de urgență un contract cu Guvernul SUA pentru sistemele de rachetă anti-navă.

În noul raport, generalul american sugerează că “România ar trebui să propună înființarea și găzduirea unui Centru de excelență NATO pentru sistemele fără pilot datorită condițiilor sale de zbor ideale și a lungului litoral al Mării Negre, precum și prezenței fluviului Dunărea. În cele din urmă, România ar trebui să continue extinderea infrastructurii de formare și logistică la baza aeriană Mikhail Kogălniceanu (MK) și la zonele de antrenament Smârdan și Cincu, îmbunătățind capacitățile pentru exerciții comune, multinaționale, care să atingă standardele de calificare ale Armatei SUA şi ale Forţelor Aeriene ale SUA”.

În continuare, Ben Hodges propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre, care cuprinde și multiple referiri la România, inclusiv în ce privește domeniul mobilității militare. 

“Îmbunătățirea mobilității militare pentru a permite o desfășurare și o consolidare mai rapidă. NATO, UE și țările din regiune trebuie să abordeze provocările care rezultă din infrastructura de transport subdezvoltat și din traversarea Munților Carpați”, precizează Hodges, recomandând utilizarea fluviului Dunărea pentru transportul unor încărcături militare de volum mare, similar cu ceea ce se întâmplă în prezent pe Rin.

“Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre”, conchide generalul american.