Istoria Comunismului în România devine disciplină obligatorie pentru liceu, potrivit proiectului Legii învăţământului “România Educată”, a anunțat deputatul PNL Alexandru Muraru, inițiator al acestei propuneri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Muraru a afirmat, vineri, că a iniţiat acest demers în calitate de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

”Am lansat această iniţiativă în cadrul Forumului Educaţiei de la Iaşi de anul trecut, atunci când am subliniat faptul că generaţiile de mâine trebuie educate în spiritual democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Şi atunci, şi acum, m-am bucurat de sprijinul Ministerului Educaţiei, motiv pentru care mulţumesc public ministrului Ligia Deca pentru că a acceptat această propunere ce promovează adevărul istoric şi lecţiile trecutului. De asemenea, propunerea este susţinută de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, care va avea un rol instrumental în armonizarea materiei în programa şcolară”, a declarat deputatul liberal.

Potrivit proiectului de lege, programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria Comunismului în România” se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii precum Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România şi Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului (Academia Civică). 

”Este important să pregătim nu doar oameni pentru piaţa muncii ci buni cetăţeni într-o democraţie puternică. După trei decenii de la prăbuşirea comunismului, generaţiile de mâine trebuie educate în spiritul democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Avem această datorie în faţa unui context social în care mesajele de ură şi propaganda negaţionistă nasc nostalgii faţă de regimul comunist criminal şi ilegitim. Viitorii cetăţeni şi lideri trebuie să dobândească o formă de rezilienţă solidă, iar discipline ca aceasta, precum şi „Istoria Evreilor. Holocaustul” vor crea conştiinţa civică necesară pentru a respinge prejudecăţile istorice, propaganda distorsionărilor false, germenii discriminării şi nostalgiile regimurilor totalitare”, a explicat liberalul Alexandru Muraru.

Conform acestuia, tot mai mulţi cetăţeni români ”riscă să cadă victime naraţiunii antieuropene şi antidemocratice, fenomen exploatat pe valul emoţional al unui război dus la graniţa României în care democraţia se apără cu viaţa în faţa totalitarismului”. 

”Pentru clădirea unui viitor durabil, noile generaţii născute după 1989 trebuie să rememoreze adevărul istoric şi să înveţe lecţiile trecutului iar acest deziderat naţional nu poate fi îndeplinit decât prin investiţia în educaţie”, a mai adăugat deputatul PNL, Alexandru Muraru.

România are o șansă extraordinară de a deveni poarta către Uniunea Europeană pentru gazele și energia din Azerbaidjan, a afirmat luni, de la Baku, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Marce Ciolacu.

“Putem deveni un actor regional important în asigurarea securității energetice a Europei“, a scris Ciolacu, pe pagina sa de Facebook, după o întrevedere bilaterală cu președintele azer Ilham Aliyev.

Liderul PSD a precizat că a discutat cu liderul azer despre trei proiecte energetice majore.

“Primul a vizat contractul de achiziție a 1 miliard de metri cubi de gaze, contract ce se va derula din aprilie, timp de un an de zile. Am propus ca, prin acest contract, să ajutăm și Republica Moldova, iar președintele Aliyev a susținut propunerea noastră“, a precizat Ciolacu.

Potrivit liderului social-democrat, al doilea proiect discutat cu Aliyev a vizat transportul de gaz lichefiat, respectiv parteneriatul dintre Romgaz și Socar privind construirea a două terminale la Marea Neagră, una de gaz natural lichefiat și o instalație de regazificare.

“Al treilea proiect vizează dezvoltarea infrastructurii cablului submarin de transport prin Marea Neagră necesar transportului energiei verzi, prin România, din Marea Caspică spre Europa. Urmează ca, astăzi, specialiștii Transgaz și Transelectrica (membri ai delegației noastre) să detalieze cu partea azeră discuțiile tehnice”, a mai explicat Ciolacu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor și liderul PSD, Marcel Ciolacu, se află luni şi marţi în vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia preşedintelui Adunării Naţionale a acestei ţări, Sahiba Gafarova.

În prima zi a vizitei, luni, Marcel Ciolacu a avut, la Baku, o întrevedere cu preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, după care va participa la ceremonia de depunere a unei coroane de flori la Monumentul Torţa Eternă.

Tot luni, preşedintele Camerei Deputaţilor va avea întâlniri cu Sahiba Gafarova, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Azerbaidjan, cu Mikayil Jabbarov, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SOCAR, şi cu Rovshan Najaf, preşedintele SOCAR.

Ciolacu va vizita marţi terminalul „Sangachal” şi locul unde a fost forată prima sondă de petrol din lume. Va vizita, de asemenea, Centrul „Heydar Aliyev” şi „Azerkhalcha OJSC”. El va depune o coroană de flori la monumentul compozitorului George Enescu de la Baku.

Preşedintele Camerei Deputaţilor va fi însoţit de vicepremierul Kelemen Hunor, de Marian Neacşu, secretarul general al Guvernului României, Alfred Simonis, liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Alexandra Presură, secretar al Camerei Deputaţilor, precum şi de o delegaţie formată din membrii conducerii Transelectrica S.A. şi Transgaz.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut marți, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții companiei americane Fluor Corporation, listată la bursa din New York, cu o cifră de afaceri de aproximativ 15 miliarde de dolari pe an, compania fiind cel cel mai mare finanțator și acționar al tehnologiei reactoarelor modulare de mici dimensiuni, NuScale – singura tehnologie din aceasta clasă de centrale nucleare certificate de un organism de reglementare.

“Proiectul SMR de la Doicești este un obiectiv de interes național. Pașii pe care îi realizăm în România, care au la bază bunul parteneriat dintre Nuclearelectrica, NuScale Power și Fluor Co., au și o importanță la nivel global, iar acțiunile întreprinse sunt sprijinite de la cel mai înalt nivel al Statelor Unite ale Americii, inclusiv financiar. Suntem determinați să transformăm România într-un pol al noilor capacități pentru energie verde, care să asigure locuri de muncă înalt calificate. Ne concentrăm pe întregul lanț de producție pentru a implementa acest proiect fanion pentru Europa, care să ne asigure securitatea energetică și, chiar, rolul de furnizor în regiune. Îmi doresc ca ritmul să fie păstrat și pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În noiembrie 2021, Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat un acord pentru a avansa implementarea tehnologiei inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, în România, în acest deceniu.

În mai 2022, Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra, proprietarul amplasamentului, au semnat un MoU pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Fluor Co. va coordona etapa de Engineering, Procurement and Construction (EPC) pentru acest proiect.

La data de 27 iunie 2022, președintele american Joe Biden a anunțat, cu ocazia lansării Parteneriatului pentru Infrastructură și Investiții Globale, prezentat la Summit-ul Liderilor G7, alocarea unui grant de 14 milioane de dolari pentru etapa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în Romania by NuScale – Studiul preliminar de inginerie și design front-end pentru proiectul SMR în România.

Compania americană NuScale Power și compania românească RoPower Nuclear (deținută în cote egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas), au semnat contractul pentru faza 1 a lucrărilor de inginerie și proiectare pentru prima centrală cu reactoare nucleare modulare mici din România.

De asemenea, în noiembrie 2021, Energonuclear S.A., compania de proiect, a semnat primul contract cu Candu Energy, care va oferi servicii de inginerie pentru elaborarea și actualizarea unor documentații necesare demarării Proiectului Unităților CANDU 3&4.

Până în momentul de față, în cadrul proiectului s-au alăturat  în Joint Venture (JV) partenerii americani Fluor Corporation, Candu Energy și Sargent&Lundy. Responsabilitățile principale ale JV constau în principal în asigurarea managementului de proiect și dezvoltarea ingineriei conceptuale, o activitate preponderent asigurată de către Candu Energy, Sargent & Lundy și Ansaldo.