Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

• În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
• În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
• Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.