Istoria Comunismului în România devine disciplină obligatorie pentru liceu, potrivit proiectului Legii învăţământului “România Educată”, a anunțat deputatul PNL Alexandru Muraru, inițiator al acestei propuneri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Muraru a afirmat, vineri, că a iniţiat acest demers în calitate de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

”Am lansat această iniţiativă în cadrul Forumului Educaţiei de la Iaşi de anul trecut, atunci când am subliniat faptul că generaţiile de mâine trebuie educate în spiritual democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Şi atunci, şi acum, m-am bucurat de sprijinul Ministerului Educaţiei, motiv pentru care mulţumesc public ministrului Ligia Deca pentru că a acceptat această propunere ce promovează adevărul istoric şi lecţiile trecutului. De asemenea, propunerea este susţinută de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, care va avea un rol instrumental în armonizarea materiei în programa şcolară”, a declarat deputatul liberal.

Potrivit proiectului de lege, programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria Comunismului în România” se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii precum Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România şi Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului (Academia Civică). 

”Este important să pregătim nu doar oameni pentru piaţa muncii ci buni cetăţeni într-o democraţie puternică. După trei decenii de la prăbuşirea comunismului, generaţiile de mâine trebuie educate în spiritul democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Avem această datorie în faţa unui context social în care mesajele de ură şi propaganda negaţionistă nasc nostalgii faţă de regimul comunist criminal şi ilegitim. Viitorii cetăţeni şi lideri trebuie să dobândească o formă de rezilienţă solidă, iar discipline ca aceasta, precum şi „Istoria Evreilor. Holocaustul” vor crea conştiinţa civică necesară pentru a respinge prejudecăţile istorice, propaganda distorsionărilor false, germenii discriminării şi nostalgiile regimurilor totalitare”, a explicat liberalul Alexandru Muraru.

Conform acestuia, tot mai mulţi cetăţeni români ”riscă să cadă victime naraţiunii antieuropene şi antidemocratice, fenomen exploatat pe valul emoţional al unui război dus la graniţa României în care democraţia se apără cu viaţa în faţa totalitarismului”. 

”Pentru clădirea unui viitor durabil, noile generaţii născute după 1989 trebuie să rememoreze adevărul istoric şi să înveţe lecţiile trecutului iar acest deziderat naţional nu poate fi îndeplinit decât prin investiţia în educaţie”, a mai adăugat deputatul PNL, Alexandru Muraru.

România are o șansă extraordinară de a deveni poarta către Uniunea Europeană pentru gazele și energia din Azerbaidjan, a afirmat luni, de la Baku, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Marce Ciolacu.

“Putem deveni un actor regional important în asigurarea securității energetice a Europei“, a scris Ciolacu, pe pagina sa de Facebook, după o întrevedere bilaterală cu președintele azer Ilham Aliyev.

Liderul PSD a precizat că a discutat cu liderul azer despre trei proiecte energetice majore.

“Primul a vizat contractul de achiziție a 1 miliard de metri cubi de gaze, contract ce se va derula din aprilie, timp de un an de zile. Am propus ca, prin acest contract, să ajutăm și Republica Moldova, iar președintele Aliyev a susținut propunerea noastră“, a precizat Ciolacu.

Potrivit liderului social-democrat, al doilea proiect discutat cu Aliyev a vizat transportul de gaz lichefiat, respectiv parteneriatul dintre Romgaz și Socar privind construirea a două terminale la Marea Neagră, una de gaz natural lichefiat și o instalație de regazificare.

“Al treilea proiect vizează dezvoltarea infrastructurii cablului submarin de transport prin Marea Neagră necesar transportului energiei verzi, prin România, din Marea Caspică spre Europa. Urmează ca, astăzi, specialiștii Transgaz și Transelectrica (membri ai delegației noastre) să detalieze cu partea azeră discuțiile tehnice”, a mai explicat Ciolacu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor și liderul PSD, Marcel Ciolacu, se află luni şi marţi în vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia preşedintelui Adunării Naţionale a acestei ţări, Sahiba Gafarova.

În prima zi a vizitei, luni, Marcel Ciolacu a avut, la Baku, o întrevedere cu preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, după care va participa la ceremonia de depunere a unei coroane de flori la Monumentul Torţa Eternă.

Tot luni, preşedintele Camerei Deputaţilor va avea întâlniri cu Sahiba Gafarova, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Azerbaidjan, cu Mikayil Jabbarov, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SOCAR, şi cu Rovshan Najaf, preşedintele SOCAR.

Ciolacu va vizita marţi terminalul „Sangachal” şi locul unde a fost forată prima sondă de petrol din lume. Va vizita, de asemenea, Centrul „Heydar Aliyev” şi „Azerkhalcha OJSC”. El va depune o coroană de flori la monumentul compozitorului George Enescu de la Baku.

Preşedintele Camerei Deputaţilor va fi însoţit de vicepremierul Kelemen Hunor, de Marian Neacşu, secretarul general al Guvernului României, Alfred Simonis, liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Alexandra Presură, secretar al Camerei Deputaţilor, precum şi de o delegaţie formată din membrii conducerii Transelectrica S.A. şi Transgaz.