Connect with us

ENERGIE

Ministrul Energiei: Ne dorim ca, în 2026, să folosim gazul din Marea Neagră pentru a înlocui cărbunele

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a participat ieri la conferința online ”The Strategic Energy Projects of Romania. Perspectives and Development Opportunities”, organizată de New Strategy Center, alături de Josh Volz, Secretar adjunct interimar pentru Africa, Europa, Eurasia și Orientul Mijlociu, Departamentul pentru Energie al SUA și reprezentanți ai mediului privat.

Cu acest prilej, ministrul român a subliniat că odată cu implementarea proiectelor strategice în energie, va crește și gradul de securitate al României.

„În cadrul parteneriatului strategic cu SUA avem în plan investiții strategice în domeniul nuclear, așa cum a anunțat si presedintele Romaniei Klaus Iohannis la COP26. Ne dorim să fim un hub tehnologic pentru SMR, ne dorim să dezvoltăm reactoarele pe tehnologie CANDU alături de aliații și partenerii noștri americani, canadieni si francezi”, a transmis ministrul Energiei.

De asemenea, acesta a menționat că România s-a angajat să renunțe la producția de energie electrică pe bază de carbune, pentru a a-și îndeplini țintele de decarbonare: „Vom înlocui cărbunele din marile complexe energetice cu gaz, de aceea suntem concentrați și pe gaz. De asemenea, ne dorim ca, în 2026, să folosim gazul din Marea Neagră pentru a înlocui cărbunele.”

Citiți și: Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni

În primul trimestru al anului viitor vom lansa un apel de proiecte din Fondul de Modernizare, iar productia de enegie cu regenerabilele este o prioritate. Vom avea investitii in regenerabile, nuclear, gaz și să nu uităm de hidrogen, care este combustibilul viitorului. Vom investi prin PNRR pentru a dezvolta producția și distribuția de gaz în amestec cu hidrogen”, a mai informat acesta.


Tema securității energetice s-a aflat din nou pe agenda New Strategy Center, într-un context în care subiectul se află acum pe agenda multor state europene.

New Strategy Center a organizat marți, 9 noiembrie, dezbaterea online ”The Strategic Energy Projects of Romania. Perspectives and Development Opportunities”. Moderată de dna. Alexandra Gătej, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, dezbaterea a beneficiat de contribuția dl. Virgil Popescu, Ministrul Energiei, dl. Josh Volz, Secretar adjunct interimar pentru Africa, Europa, Eurasia și Orientul Mijlociu, Departamentul pentru Energie al SUA, dna. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, dl. Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica și dl. Daniel Farmache, CEO Electrogrup.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ENERGIE

Klaus Iohannis, mesaj la Bucharest Forum: România are potențialul de a deveni un jucător regional important în privința securității energetice a Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj în cadrul Bucharest Forum 2021, cel mai amplu eveniment pe tematică geopolitică şi geoeconomică găzduit anual de România, context în care a subliniat necesitatea dialogului la nivel înalt în contextul pandemiei, nevoia de digitalizare a statelor şi a adus în discuţie criza generată de creşterea preţurilor la energie, arătând că “România are potențialul de a deveni un jucător regional important” în privința capacității energetice sustenabile.

Mesajul preşedintelui a fost prezentat de către consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu.

 

“După aproape doi ani de la declanşarea acestei pandemii cu efecte profunde la nivel global, dialogul deschis este astăzi mai necesar ca oricând. Criza sanitară reprezintă nu doar o lecţie dură, ci şi prilejul de a genera o schimbare a modelelor de dezvoltare a statelor şi de apariţie a unei noi paradigme în economie, cu accent pe securitatea sanitară, energetică sau alimentară”, a transmis preşedintele.

Cât despre criza provocatâ de creşterea preţurilor la energie, Klaus Iohannis a subliniat nevoia de a reduce dependenţa de furnizorii din afara Uniunii Europene, creşterea independenţei energetice şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie.

„În acest scop, am solicitat luna trecută Comsiei Europene includerea energiei nucleare şi a gazului natural în Actul delegat din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil. România beneficiază de un mix energetic echilibrat, însă avem nevoie de noi capacităţi energetice sustenabile, care să confirme potenţialul de a deveni un jucător regional important în acest domeniu. Proiectele de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră sunt o oportunitate pe care trebuie să o valorificăm responsabil. Am convingerea că proiectul Neptun Deep, care va fi gestionat de OMV-Petrom şi Romgaz, va demara cât mai curând şi va reprezenta un model pentru iniţiativele viitoare. În domeniul energetic nuclear, avem o cooperare foarte bună cu partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, cu care am încheiat recent un acord prin care România se pregăteşte să integreze Reactoarele Modulare Mici în sistemul energetic naţional”, a elaborat președintele.

Totodată, şeful statului a reiterat şi importanţa digitalizării, precizând că pandemia a accelerat puternic tendinţele către robotizare, utilizarea inteligenţei artificiale şi a tehnologiilor blockchain, cât şi nevoia de adecvare a securităţii cibernetice. 

“România şi-a propus, pentru perioada următoare, mai mult decât o simplă recuperare a decalajelor pe zona de societate digitală. Astfel, măsurile de sprijinire a tranziţiei digitale reprezintă o cincime din totalul de 29 de miliarde de euro al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. (…) Ţara noastră este pe locul 4 în Uniunea Europeană la numărul de absolvenţi în Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor, şi este momentul să fructificăm acest atu valoros. Prin implicarea directă a mediului de afaceri din sectorul IT&C românesc, sunt convins că putem deveni un hub de inovare digitală. În acest sens, ne bucurăm că România a devenit ţara gazdă a Centrului European Industrial, Tehnologic şi de Cercetare în materie de Securitate Cibernetică, cu rol esenţial în asigurarea securităţii digitale, precum şi a reţelelor informatice în domenii vitale, precum sănătatea, transporturile, energia ori pieţele financiar-bancare”, se mai arată în mesajul lui Klaus Iohannis. 

Potrivit președintele, pandemia “ne-a arătat că securitatea şi rezilienţa rămân nucleul de forţă al fiecărui stat”. El a mai subliniat că România susţine necesitatea dialogului internaţional extins “pentru conturarea regulilor privind tehnologiile emergente, în linie cu principiile şi valorile democratice cu care noi ne identificăm: protejarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi respectarea statului de drept”.

“Felicit încă o dată Institutul Aspen România pentru crearea platformei de dialog Bucharest Forum. Numai prin dialogul consistent dintre organismele interne şi internaţionale, mediul de afaceri şi societatea civilă vom putea identifica instrumentele optime în raport cu provocările economice şi sociale actuale. Modul în care acţionăm astăzi configurează capacitatea noastră de răspuns de mâine”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Bucharest Forum 2021, cel mai amplu eveniment pe tematică geopolitică şi geoeconomică găzduit anual de România, reuneşte între 9-10 decembrie peste 100 de oficiali de rang înalt, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului academic, experţi şi jurnalişti de prestigiu din Europa, Asia şi America.

Invitatul special al ediţiei din acest an este Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Continue Reading

ENERGIE

România și Canada au semnat, la Paris, un memorandum pentru promovarea cooperării în domeniul nuclear civil

Published

on

© ROMATOM

Asociaţia Nucleară Canadiană (CNA) şi Forumul Atomic Român (ROMATOM) au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru a promova utilizarea energiei nucleare la nivel internaţional prin operarea eficientă a centralelor nucleare existente şi dezvoltarea de noi tehnologii nucleare, inclusiv pentru a intensifica relaţiile comerciale dintre cele două asociaţii în domeniul nuclear civil.

Potrivit unui comunicat al ROMATOM, Memorandumul întăreşte relaţiile de cooperare existente dintre cele două ţări în domeniul nuclear şi pune accentul pe dezvoltarea de noi reactoare CANDU în România, retehnologizarea celor existente, promovarea tehnologiei reactoarelor nucleare de mici dimensiuni şi a reactorilor avansaţi, inclusiv intensificarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovaţie în cele două ţări precum şi în ţări terţe.  

Memorandumul a fost semnat la Ambasada Canadei din Paris, în marja Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), în prezenţa Ministrului Energiei din România, Virgil-Daniel Popescu, a Preşedintelui şi Directorului Executiv al Atomic Energy of Canada Limited (AECL), Fred Dermarkar şi a Însărcinatului cu Afaceri din partea Ambasadei Canadei, Amy Baker. 

Prin Memorandum, cele două asociaţii au convenit să:  

– Intensifice cooperarea dintre România şi Canada în domeniul comercial şi al investiţiilor în programe nucleare civile, pe baza parteneriatelor solide existente între industriile nucleare din România şi Canada;   

– Exploreze politici de interes comun în domeniul nuclear, inclusiv privind rolul energiei nucleare în atenuarea schimbărilor climatice şi integrarea energiei nucleare cu cea regenerabilă;

– Consolidarea eforturilor de promovare a energiei curate şi a unei taxonomii globale care să includă energia nucleară;

– Încurajarea cooperării în alte domenii conexe nuclearului precum producţia de izotopi medicali şi de hidrogen curat; 

– Cooperarea în domeniul resurselor umane şi al pregătirii personalului în cele două ţări;

Semnarea acestui document urmează unui moment similar care a avut loc în luna august, la București. Atunci, ministrul Energiei Virgil Popescu şi ambasadorul Canadei în România Annick Goulet, în numele ministrului canadian al Resurselor Minerale, Seamus O’Regan Jr., au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul nuclear pentru dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile.

România, alături de Franța și alte state din zona estică a UE, este un puternic susținător al utilizării energiei nucleare și al includerii acesteia în actul delegat al Comisiei Europene privind taxonomia, decizie care ar clasifica energia nucleară în rândul investițiilor prietenoase cu mediul.

Cooperarea româno-canadiană în materie este legată de faptul că anul trecut, la Washington, SUA și România au parafat un acord istoric pentru construirea a două noi reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Acest acord în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu format din companii din România, Canada și Franța.

Într-un semnal clar al angajamentului României în direcția producerii energiei nucleare, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României, care a arătat că și Franța susține acest tip de energie.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis, mesaj către întreprinzători: Măsurile pentru atenuarea impactului crizei energetice, un bun exemplu de cooperare a partidelor responsabile din Parlament

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj în cadrul celei de a XXIX-a ediţii a Topului naţional al firmelor private în care subliniază că situaţia economică şi socială trebuie gestionată cu maximă responsabilitate şi prudenţă. România “înregistrează, în prezent, o revenire economică peste aşteptări”, însă nu se poate face “abstracţie de unele dezechilibre macroeconomice în creştere, cum sunt cele externe, dar şi de alte îngrijorări generate de contextul actual”, a punctat șeful statului în mesajul prezentat la eveniment de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

“Astăzi ne regăsim într-o situaţie economică şi socială care trebuie gestionată cu maximă responsabilitate şi prudenţă, astfel încât să putem controla criza sanitară, să asigurăm redresarea economică şi stabilitatea financiară. Este un semn bun faptul că economiile îşi revin, după un an de scădere abruptă, în 2020. Cea mai recentă prognoză plasează România, în 2021, pe primele locuri în privinţa creşterii economice, prin estimarea actuală de 7,4%. Însă pandemia, care se dovedeşte un fenomen de durată şi profund, generează în continuare anumite rezerve privind evoluţiile economice”, a afirmat șeful statului.

El s-a referit și la cea de-a doua criză importantă a momentului, cea energetică.

“Pe lângă criza sanitară, traversăm în prezent şi o criză energetică. Creşterile fără precedent ale preţurilor la energie electrică, gaze naturale şi carburanţi au deja consecinţe importante asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri, în principal asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi asupra industriei mari. În aceste condiţii, are loc intensificarea inflaţiei, care prin ritmul de 6,3% din septembrie deja depăşeşte dublul proiecţiilor de la începutul anului. Şi există riscul ca scumpirile recente să antreneze, în continuare, o spirală inflaţionistă cu efecte semnificative în plan economic şi social. Tocmai de aceea, situaţia trebuie tratată cu maximum de responsabilitate şi seriozitate, pentru a nu spori instabilitatea şi lipsa de predictibilitate pe care societatea şi mediul de afaceri le resimt deja”, a precizat Iohannis, potrivit Agerpres.

Preşedintele a menţionat că un prim pas în direcţia atenuării impactului crizei energetice a fost deja făcut prin promulgarea legii de aprobare a schemei de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale, indicând că printre beneficiarii măsurii se află şi întreprinderile mici şi mijlocii, dar şi furnizorii de servicii sociale.

“Acesta este un bun exemplu de cooperare a partidelor responsabile din Parlament, care au ales să lase deoparte orgoliile politice şi să susţină formule de acţiune în sprijinul întreprinzătorilor. Întrebarea este dacă acest exemplu poate fi extins şi replicat în continuare, pentru că economia nu aşteaptă, iar întreprinzătorii nu mai pot avea răbdare”, afirmă şeful statului.

Klaus Iohannis a arătat că majoritatea IMM-urilor semnalează incertitudini în privinţa evoluţiilor viitoare şi că, în acelaşi timp, numărul agenţilor economici care au fost nevoiţi să renunţe la activitate a crescut cu aproape 30% faţă de anul 2020.

“Sunt aspecte mai mult decât preocupante, care arată însă că redresarea economică are nevoie, deopotrivă, de capital românesc şi de investiţii străine. Sunt încrezător că demersurile CNIPMMR în direcţia coagulării întreprinzătorilor şi a propunerilor concrete de susţinere a capitalului autohton, atât de necesar economiei noastre, vor avea succes. Finanţarea publică trebuie să fie orientată, realist şi fezabil, în direcţia nevoilor structurale ale economiei şi ale afacerilor dumneavoastră”, subliniază el.

Şeful statului şi-a exprimat susţinerea pentru apelurile repetate venite din partea mediului de afaceri privind reformarea statului, în scopul reducerii birocraţiei şi al eficientizării relaţiei dintre stat şi mediul de afaceri.

“Însă, în ciuda provocărilor generate de pandemie, este important să privim lucrurile şi dintr-o altă perspectivă, pentru a identifica şi ferestre de oportunitate, care să urgenteze reformele asumate. Pentru mediul de afaceri, una dintre oportunităţile cheie o reprezintă digitalizarea, care şi-a demonstrat beneficiile atât în relaţia cu consumatorii, cât şi cu angajaţii. Companiile au şansa de a accelera transformarea digitală inclusiv prin fondurile PNRR dedicate dezvoltării, cercetării şi inovării. Digitalizarea este o componentă esenţială a reformelor în instituţiile publice şi poate deveni un catalizator credibil al relaţiei dintre stat şi întreprinzători. În acest sens, reducerea birocraţiei şi a poverii administrative poate oferi o gură de oxigen necesară pentru segmentul de IMM-uri, mai ales în situaţia de faţă”, a mai spus Iohannis.

El a declarat că pentru mediul de afaceri pandemia a fost un “adevărat test de anduranţă, însă se poate dovedi şi o lecţie de adaptare sau de reinventare a antreprenoriatului, de exemplu prin reorientarea către resursele locale”.

“Avem şansa de a inversa trendul actual de adâncire a deficitului comercial, printr-o mai bună valorificare a potenţialului şi a resurselor locale. De exemplu, România se poate transforma din exportator de cereale sau animale în producător de valoare adăugată, prin revitalizarea industriei alimentare. Iar politicile de susţinere în domeniu ar trebui construite în jurul acestui obiectiv”, a arătat Iohannis.

Preşedintele a punctat că este nevoie de concretizarea angajamentelor făcute societăţii şi mediului de afaceri.

“Suntem obligaţi să răspundem cu maturitate şi profesionalism aşteptărilor, preocupărilor şi cerinţelor de dezvoltare ale întreprinzătorilor. Astăzi, parcă mai mult ca niciodată, avem nevoie de concretizarea angajamentelor făcute societăţii şi mediului de afaceri, tocmai pentru a dobândi stabilitatea, siguranţa şi predictibilitatea pe care cu toţii ni le dorim. Absenţa sau tergiversarea unor decizii politice atât de necesare riscă să afecteze mediul de afaceri, care s-a dovedit un partener de cursă lungă, credibil şi responsabil în relaţia cu instituţiile statului. Am încredere că mediul de afaceri, cu susţinerea necesară din partea statului, va dispune de instrumentele şi pârghiile necesare pentru a consolida parcursul actual de redresare economică, într-un ritm care să susţină sustenabil prosperitatea noastră economică”, a conchis Klaus Iohannis. 

Continue Reading

Facebook

NATO9 hours ago

Emmanuel Macron anunță că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România

POLITICĂ14 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA14 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE15 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D16 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE17 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.17 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE18 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.18 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA2 days ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending