Contractul istoric pentru transportul gazelor naturale prin conducta de tranzit T3 pe teritoriul României către terțe țări, încheiat cu Gazprom Export LLC (GPE) și valabil până la data de 31.12.2023, a încetat prin acordul părților înainte de expirare, a anunțat Transgaz, luni, într-un comunicat de presă. Potrivit anunțului, compania română nu va suferi pierderi financiare.

Compania română Transgaz a precizat într-un raport către Bursa de Valori București că decizia a fost luată în scopul aplicării reglementărilor europene pe conductele de transport gaze naturale T2 și T3 și al încheierii cu operatorii de transport adiacenți a acordurilor de interconectare aferente punctelor de intrare sau ieșire ale acestor conducte.

„Negocierile intense purtate între Comisia Europeană (DG-ENER), SNTGN Transgaz SA și Gazprom Export LLC s-au materializat într-un Acord de încetare a Contractului istoric între SNTGN Transgaz SA și GPE încheiat pentru transportul gazelor naturale prin conducta de tranzit T3 pe teritoriul României către terțe țări”, se arată în comunicat.

Compania română precizează că „acest Acord este de o importanță deosebită, întrucât pe de o parte creează premisele pentru aplicarea cadrului normativ european pentru rezervarea de capacitate de transport gaze naturale prin conductele de tranzit T2 și T3 și în același timp asigură protejarea intereselor financiare ale Transgaz care decurgeau din contractul istoric de transport gaze naturale prin conducta de tranzit T3”.

„Acordul de Încetare a Contractului istoric între SNTGN Transgaz SA și Gazprom Export LLC creează cadrul necesar pentru încheierea Acordurilor de Interconectare pentru Punctele de Interconectare Isaccea 2,3 și Negru Vodă/Kardam 2,3, asigurarea accesului liber al terților la rezervarea de capacitate pe conductele de tranzit T2 și T3 asigură încasarea sumelor rămase de achitat din contractul istoric și creează premisele creșterii gradului de utilizare a infrastructurii de transport al gazelor naturale din România”, mai arată sursa citată.

Agenţia de Comerţ şi Dezvoltare a SUA (USTDA) acordă Nuclearelectrica un grant nerambursabil în valoare de 1,277 milioane de dolari pentru finanţarea costului serviciilor de asigurare a asistenţei tehnice aferente identificării şi realizării unei evaluări preliminare a unor potenţiale amplasamente nucleare compatibile cu tehnologiile SMR (reactoare modulare mici) în România, conform unui raport remis, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti.

“USTDA este un partener ideal pentru România, deoarece caută tehnologii de ultimă generaţie în domeniul energiei nucleare civile pentru nevoile sale viitoare de energie. Sprijinul nostru va crea legături mai strânse între industriile noastre şi va crea noi oportunităţi de afaceri pentru industria SUA pe o piaţă importantă”, a declarat Todd Abrajano, COO al USTDA şi directorul agenţiei, informează Agerpres.

Grantul oferit de USTDA va fi utilizat pentru a finanţa costurile de asistenţă tehnică pentru identificarea şi evaluarea amplasamentelor adecvate tehnologiilor nucleare mici şi modulare (SMR) şi elaborarea unei foi de parcurs pentru licenţierea acestora.

SUA şi România sunt angajate în dezvoltarea energiei nucleare. Potrivit Proiectului de Strategie Energetică a României, utilizarea reactoarelor nucleare mici şi modulare ar putea fi benefică pentru asigurarea de noi capacităţi energetice fără emisii de carbon şi surse de producţie de hidrogen, după anul 2035. Aşadar, interesul SNN este de a iniţia în timp util identificarea şi evaluarea preliminară a unor amplasamente, altele decât zona Cernavodă, prin intermediul grantului nerambursabil acordat de USTDA, se menţionează în raport.

“Pe lângă dezvoltarea în forma actuală a reactoarelor 3 şi 4, SNN este, de asemenea, interesată în evaluarea dezvoltării reactoarelor modulare mici, ca o soluţie pe termen lung pentru dezvoltarea în continuare a industriei nucleare din România. Suntem interesaţi de caracteristici precum flexibilitate, modularitate şi eficientă ridicată care ar putea să ofere avantaje, atât pentru sistemul energetic, cât şi pentru mediul de afaceri, după anul 2035. Grantul acordat de USTDA ne va permite evaluarea de amplasamente şi tehnologie având o asistenţă tehnică adecvată şi să iniţiem acest proces de evaluare în timp util pentru a sprijini un proces decizional ulterior”, a afirmat Cosmin Ghiţă, director general al SNN.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie anul trecut, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Acordul menționat a fost semnat, în luna decembrie, la București.

Acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

Operatorul sistemului național transport al gazelor naturale Transgaz a primit miercuri o amendă de 34 milioane de lei de la Consiliul Concurenţei, reprezentând aproximativ 1,85% din cifra de afaceri, pentru nereguli constatate în perioada 2009-2011.

Conform unui comunicat SNTGN Transgaz SA, Consiliul Concurenței a comunicat către companie și către societatea de avocați, în data de 08.12.2020, Decizia Consiliului Concurenței nr. 43/11.08.2020, decizie ce prevede, în esență următoarele:

– constatarea încălcării de către Transgaz a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea Concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 din TFUE în calitate de facilitator al înțelegerii și/sau unei practici concertate unice și continue de împărțire a pieței construcțiilor de conducte pentru transportul gazelor naturale și lucrărilor conexe acestora din România, prin denaturarea procesului competitiv în cadrul a 8 proceduri de achiziție publică organizate în anul 2011;

– sancționarea Transgaz cu amendă în cuantum de 34.166.615,90320 lei, reprezentând 1,84644% din cifra de afaceri totală realizată de întreprindere în anul 2019; – obligația de a achita amenda în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei;

– posibilitatea de a ataca decizia în contencios administrativ.

“Subliniem faptul că această investigație se referă la acțiuni vizând modul în care s-au derulat proceduri de atribuire a unor contracte de achiziție de lucrări derulate de Transgaz în perioada 2009-2011, deci înainte de implementarea managementului privat la Transgaz, conform prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare și că nu există investigații ale Consiliului Concurenței cu privire la licitații organizate de Transgaz în ultimii ani”, precizează compania într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Transgaz și-a exercitat dreptul la apărare cu asistența și prin reprezentarea de către societatea de avocați contractată conform prevederilor legale, respectiv a depus observații la raportul de investigație și a argumentat în cadrul audierii în fața plenului Consiliului Concurenței.

Având însă în vedere faptul că investigaţia declanșată de Consiliul Concurenţei a reprezentat un factor de risc asupra activității companiei, deoarece în cadrul acestei investigaţii societatea putea fi sancţionată prin aplicarea unei amenzi contravenţionale aplicată la cifra de afaceri, compania a constituit în anul 2019 provizion pentru acest potențial litigiu.

În considerarea celor de mai sus, Transgaz va întreprinde diligențele necesare în raport cu cele prevăzute în decizia comunicată de Consiliul Concurenței și va demara fără întârziere toate demersurile legale de apărare a intereselor societății în raport cu această decizie, conchide sursa citată.

Amintim că Transgaz a încheiat la finalul lunii trecute lucrările gazoductului BRUA, o investiţie în valoare de 479 de milioane de euro ce permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, din care 179 de miliarde de euro sunt fonduri venite de la Comisia Europeană.

Proiectul BRUA – Faza 1 constă în realizarea mai multor obiective, precum o conductă între Podişor – Recaş în lungime de 479 km şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Scopul staţiei de la Jupa este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atât din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cât şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.