Connect with us

ENERGIE

Ministrul energiei Virgil Popescu: Prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră va fi scoasă anul acesta

Published

on

© Guvernul României

Prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră va fi scoasă anul acesta de compania Black Sea Oil&Gas din perimetrul Aurora, iar din zăcământul Neptun Deep probabil că acest lucru se va întâmpla în anul 2025, a declarat, luni seara, ministrul energiei, Virgil Popescu.

“Eu cred că vom scoate din Marea Neagră mai mult decât putem consuma noi, dar avem răgaz până în 2025 probabil când ar putea să iasă prima moleculă din Neptun Deep, şi aici aş face o paranteză. Primul gaz românesc, prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră, va fi anul acesta. Va fi scoasă de compania Black Sea Oil&Gas din alt perimetru, Aurora, în zona de nord a arealului şi vor scoate primul gaz românesc. Este o descoperire mai mică, este un perimetru mai mic decât Neptun Deep, dar va ieşi primul gaz românesc din Marea Neagră. Deci, vom avea anul acesta primul gaz scos din Marea Neagră”, a spus ministrul, la B1 TV, conform Agerpres.

Virgil Popescu a menţionat că România se află printre puţinii producători de gaze din Europa, iar dacă va avea surplus de gaze acestea vor trebui vândute. În privinţa exploatării gazului din Marea Neagră, din Neptun Deep, şeful de la Energie a dat asigurări că anul acesta Legea offshore va fi modificată în Parlament.

“Avem un perimetru Neptun Deep, care este cea mai bogată descoperire, unde este deţinut jumătate de Petrom, companie românească deţinută la rândul ei 51% de OMV – statul român mai are 20% în Petrom – şi de către Exxon, compania americană. Compania americană Exxon doreşte să vândă, doreşte să iasă din această participaţie. Eu am spus – şi suntem în negocieri – că dacă Exxon doreşte să iasă, doresc ca compania românească Romgaz, companie deţinută 80% de statul român, să intre să preia acest 50% al Exxon. Se discută între companii, se va ajunge la ofertă, se va ajunge la negociere şi eu sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea Romgaz ca acţionar – sau să zicem să deţină o parte de 50% din zăcământul Neptun Deep, împreună cu compania tot românească, fiindcă e o companie românească Petrom, chiar dacă este deţinută de austrieci, OMV Petrom. În paralel, se doreşte – s-a dorit de toţi investitorii din Marea Neagră – schimbarea Legii offshore în Parlament”, a explicat Virgil Popescu.

El a subliniat că doreşte ca modificarea acestei legi să fie făcută prin proiect parlamentar şi nu prin ordonanţă de urgenţă.

Amintim că anul trecut au fost începute lucrările conductei submarine din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD.  Grup Servicii Petroliere și partenerii de la Black Sea Oil & Gas au dat startul etapei de instalare a conductei de peste 120 de km, care va aduce gaze în România din platoul continental al Mării Negre. Potrivit reprezentanţilor companiei, la intrarea în producţie, cantitatea de gaze exploatată va acoperi 10% din necesarul de gaze al României.

La momentul respectiv, ministrul Virgil Popescu sublinia că România a făcut un pas important şi se asigură că probabil va fi prima ţară care va scoate gaze naturale din Marea Neagră, salutând și investiția americană de 500 de milioane de euro în acest proiect.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Transgaz și Gazprom au încetat contractul istoric pentru transportul gazelor naturale pe teritoriul României către țări terțe

Published

on

© Transgaz

Contractul istoric pentru transportul gazelor naturale prin conducta de tranzit T3 pe teritoriul României către terțe țări, încheiat cu Gazprom Export LLC (GPE) și valabil până la data de 31.12.2023, a încetat prin acordul părților înainte de expirare, a anunțat Transgaz, luni, într-un comunicat de presă. Potrivit anunțului, compania română nu va suferi pierderi financiare.

Compania română Transgaz a precizat într-un raport către Bursa de Valori București că decizia a fost luată în scopul aplicării reglementărilor europene pe conductele de transport gaze naturale T2 și T3 și al încheierii cu operatorii de transport adiacenți a acordurilor de interconectare aferente punctelor de intrare sau ieșire ale acestor conducte.

„Negocierile intense purtate între Comisia Europeană (DG-ENER), SNTGN Transgaz SA și Gazprom Export LLC s-au materializat într-un Acord de încetare a Contractului istoric între SNTGN Transgaz SA și GPE încheiat pentru transportul gazelor naturale prin conducta de tranzit T3 pe teritoriul României către terțe țări”, se arată în comunicat.

Compania română precizează că „acest Acord este de o importanță deosebită, întrucât pe de o parte creează premisele pentru aplicarea cadrului normativ european pentru rezervarea de capacitate de transport gaze naturale prin conductele de tranzit T2 și T3 și în același timp asigură protejarea intereselor financiare ale Transgaz care decurgeau din contractul istoric de transport gaze naturale prin conducta de tranzit T3”.

„Acordul de Încetare a Contractului istoric între SNTGN Transgaz SA și Gazprom Export LLC creează cadrul necesar pentru încheierea Acordurilor de Interconectare pentru Punctele de Interconectare Isaccea 2,3 și Negru Vodă/Kardam 2,3, asigurarea accesului liber al terților la rezervarea de capacitate pe conductele de tranzit T2 și T3 asigură încasarea sumelor rămase de achitat din contractul istoric și creează premisele creșterii gradului de utilizare a infrastructurii de transport al gazelor naturale din România”, mai arată sursa citată.

Continue Reading

ENERGIE

Agenţia de Comerţ şi Dezvoltare a SUA acordă Nuclearelectrica un grant de 1,27 milioane de dolari pentru dezvoltarea energiei nucleare

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Agenţia de Comerţ şi Dezvoltare a SUA (USTDA) acordă Nuclearelectrica un grant nerambursabil în valoare de 1,277 milioane de dolari pentru finanţarea costului serviciilor de asigurare a asistenţei tehnice aferente identificării şi realizării unei evaluări preliminare a unor potenţiale amplasamente nucleare compatibile cu tehnologiile SMR (reactoare modulare mici) în România, conform unui raport remis, miercuri, Bursei de Valori Bucureşti.

“USTDA este un partener ideal pentru România, deoarece caută tehnologii de ultimă generaţie în domeniul energiei nucleare civile pentru nevoile sale viitoare de energie. Sprijinul nostru va crea legături mai strânse între industriile noastre şi va crea noi oportunităţi de afaceri pentru industria SUA pe o piaţă importantă”, a declarat Todd Abrajano, COO al USTDA şi directorul agenţiei, informează Agerpres.

Grantul oferit de USTDA va fi utilizat pentru a finanţa costurile de asistenţă tehnică pentru identificarea şi evaluarea amplasamentelor adecvate tehnologiilor nucleare mici şi modulare (SMR) şi elaborarea unei foi de parcurs pentru licenţierea acestora.

SUA şi România sunt angajate în dezvoltarea energiei nucleare. Potrivit Proiectului de Strategie Energetică a României, utilizarea reactoarelor nucleare mici şi modulare ar putea fi benefică pentru asigurarea de noi capacităţi energetice fără emisii de carbon şi surse de producţie de hidrogen, după anul 2035. Aşadar, interesul SNN este de a iniţia în timp util identificarea şi evaluarea preliminară a unor amplasamente, altele decât zona Cernavodă, prin intermediul grantului nerambursabil acordat de USTDA, se menţionează în raport.

“Pe lângă dezvoltarea în forma actuală a reactoarelor 3 şi 4, SNN este, de asemenea, interesată în evaluarea dezvoltării reactoarelor modulare mici, ca o soluţie pe termen lung pentru dezvoltarea în continuare a industriei nucleare din România. Suntem interesaţi de caracteristici precum flexibilitate, modularitate şi eficientă ridicată care ar putea să ofere avantaje, atât pentru sistemul energetic, cât şi pentru mediul de afaceri, după anul 2035. Grantul acordat de USTDA ne va permite evaluarea de amplasamente şi tehnologie având o asistenţă tehnică adecvată şi să iniţiem acest proces de evaluare în timp util pentru a sprijini un proces decizional ulterior”, a afirmat Cosmin Ghiţă, director general al SNN.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie anul trecut, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Acordul menționat a fost semnat, în luna decembrie, la București.

Acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Transgaz, amendat de Consiliul Concurenței cu 34 de milioane de lei pentru nereguli constatate în perioada 2009-2011

Published

on

Operatorul sistemului național transport al gazelor naturale Transgaz a primit miercuri o amendă de 34 milioane de lei de la Consiliul Concurenţei, reprezentând aproximativ 1,85% din cifra de afaceri, pentru nereguli constatate în perioada 2009-2011.

Conform unui comunicat SNTGN Transgaz SA, Consiliul Concurenței a comunicat către companie și către societatea de avocați, în data de 08.12.2020, Decizia Consiliului Concurenței nr. 43/11.08.2020, decizie ce prevede, în esență următoarele:

– constatarea încălcării de către Transgaz a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea Concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 din TFUE în calitate de facilitator al înțelegerii și/sau unei practici concertate unice și continue de împărțire a pieței construcțiilor de conducte pentru transportul gazelor naturale și lucrărilor conexe acestora din România, prin denaturarea procesului competitiv în cadrul a 8 proceduri de achiziție publică organizate în anul 2011;

– sancționarea Transgaz cu amendă în cuantum de 34.166.615,90320 lei, reprezentând 1,84644% din cifra de afaceri totală realizată de întreprindere în anul 2019; – obligația de a achita amenda în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei;

– posibilitatea de a ataca decizia în contencios administrativ.

“Subliniem faptul că această investigație se referă la acțiuni vizând modul în care s-au derulat proceduri de atribuire a unor contracte de achiziție de lucrări derulate de Transgaz în perioada 2009-2011, deci înainte de implementarea managementului privat la Transgaz, conform prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare și că nu există investigații ale Consiliului Concurenței cu privire la licitații organizate de Transgaz în ultimii ani”, precizează compania într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Transgaz și-a exercitat dreptul la apărare cu asistența și prin reprezentarea de către societatea de avocați contractată conform prevederilor legale, respectiv a depus observații la raportul de investigație și a argumentat în cadrul audierii în fața plenului Consiliului Concurenței.

Având însă în vedere faptul că investigaţia declanșată de Consiliul Concurenţei a reprezentat un factor de risc asupra activității companiei, deoarece în cadrul acestei investigaţii societatea putea fi sancţionată prin aplicarea unei amenzi contravenţionale aplicată la cifra de afaceri, compania a constituit în anul 2019 provizion pentru acest potențial litigiu.

În considerarea celor de mai sus, Transgaz va întreprinde diligențele necesare în raport cu cele prevăzute în decizia comunicată de Consiliul Concurenței și va demara fără întârziere toate demersurile legale de apărare a intereselor societății în raport cu această decizie, conchide sursa citată.

Amintim că Transgaz a încheiat la finalul lunii trecute lucrările gazoductului BRUA, o investiţie în valoare de 479 de milioane de euro ce permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, din care 179 de miliarde de euro sunt fonduri venite de la Comisia Europeană.

Proiectul BRUA – Faza 1 constă în realizarea mai multor obiective, precum o conductă între Podişor – Recaş în lungime de 479 km şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Scopul staţiei de la Jupa este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atât din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cât şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE8 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending