Parlamentul de la Chişinău a aprobat vineri, în a doua lectură, modificările legislative privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. Adoptarea acestui document face parte din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, informează Jurnal TV şi TV8.md.

Conform proiectului, statele, guvernele ori persoanele şi entităţile care au comis genocid, infracţiuni împotriva umanităţii sau a păcii, infracţiuni de război, tortură, pedepse sau alte tratamente crude şi inumane, sclavie, execuţii, inclusiv asasinate, răpiri de persoane ori detenţii arbitrare, vor fi supuse sancţiunilor, informează Agerpres.

Adoptarea acestui document face parte din Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cadrul acestuia, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de deoligarhizare prin eliminarea influenţei excesive a intereselor private asupra vieţii economice, politice şi publice.

Legea privind aplicarea sancţiunilor internaţionale urmează a fi promulgată de şefa statului, Maia Sandu, şi publicată în Monitorul Oficial, conform media citate.

Republica Moldova s-a aliniat la 4 din cele 6 pachete de sancţiuni care vizează într-un fel sau altul cetăţeni sau persoane juridice din Federaţia Rusă, a indicat ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Nicu Popescu, într-o conferinţă de presă, potrivit Radio Chişinău.

“Evident, scopul nostru este menţinerea stabilităţii şi securităţii ţării noastre. Toate măsurile de aliniere a Republicii Moldova la noi pachete de sancţiuni trec şi prin prisma unei analize de impact, pe care o fac alte instituţii. Dar vreau să vă anunţ că în ultimul un an şi jumătate Republica Moldova s-a aliniat la mai multe pachete de sancţiuni, unele din ele vizând şi Federaţia Rusă. Aceste lucruri sunt bine cunoscute în plan public deja”, a declarat Nicu Popescu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omoloaga sa de la Chișinău, Maia Sandu, i-au transmis marți președintelui Consiliului European, Charles Michel, că ambele țări consideră drept “obiectiv esențial” aderarea la Uniunea Europeană, țintind obținerea unei decizii a țărilor UE în deschiderea negocierilor de aderare.

Maia Sandu și Charles Michel au fost invitați marți, la Kiev, pentru a marca Ziua Demnității și Libertății în Ucraina, care îmbină comemorarea revoluției portocalii din 2004, dar și a unui deceniu de la protestele pro-europene din 21 noiembrie 2013, cunoscute drept “EuroMaidan”.

“Discuțiile noastre s-au axat în principal pe integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în UE. Ucraina face toate demersurile necesare pentru a începe negocierile de aderare la UE. Am adoptat toate deciziile necesare. Vom adopta în scurt timp chiar și ceea ce era prevăzut a fi adoptat până în primăvară, după decizia politică a UE de a deschide negocierile. Poziția Ucrainei este cât se poate de clară: trebuie să facem totul pentru a fi complet pregătiți pentru începerea negocierilor de aderare. Acest lucru are o valoare foarte reală pentru noi, deoarece fiecare succes al statului nostru adaugă încredere și motivație poporului nostru, tuturor celor care apără Ucraina și ajută. Astăzi, am discutat despre pașii care urmează și, desigur, este foarte important ca UE să își respecte promisiunea, adoptând decizia care va permite începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE”, a transmis Zelenski, după întrevederea trilaterală și după conferința de presă comună.

Presidents of the EU Council and Moldova paid visits to Kyiv for Ukraine’s Dignity and Freedom Day. This is really symbolic. The main focus of our talks was on Ukraine’s and Moldova’s EU integration.

Ukraine takes every necessary step to begin EU accession negotiations. We have… pic.twitter.com/svBMZNDqHB

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 21, 2023

La rândul său, Maia Sandu a precizat că a discutat cu Michel și cu Zelenski despre “calea europeană” a Moldovei și Ucrainei, subliniind că aderarea a UE va întări “securitatea, pacea și stabilitatea în Europa și va consolida frontiera de est a Uniunii Europene”.

“Doar prin unitate putem descuraja Rusia și fortifica Europa. Vorbind într-o singură voce, suntem mai puternici și mai rezistenți”, a insistat ea.

Lidera de la Chișinău a apreciat că este “simbolic” faptul că aceste discuții au avut loc în contextul marcării a zece ani de la începutul protestelor pentru apărarea democrației și libertății de pe Piața Independenței, din centrul Kiev-ului.

Ucraina a marcat marți ”Ziua Demnității și a Libertății”, menită să reamintească de cele două proteste pro-democrație: Revoluția Portocalie din 2004 și Revoluția Demnității. Aceasta din urmă a fost declanșată de protestele din 21 noiembrie 2013, după decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu UE la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.

“Euro-Maidan” reprezintă practic manifestațiile pro-europene care au început în noaptea de 21 noiembrie 2013, când cetățenii ucraineni au început să protesteze spontan în Kiev în răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta.

Rusia a denunțat revoluția ca fiind o ”lovitură de stat” favorizată de Occident și a folosit-o drept argument pentru a-și justifica acțiunea militară în Ucraina în 2014, anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și declanșarea războiului de agresiune din 24 februarie 2022.

Cele două momente au fost marcate prin prezența la Kiev a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și printr-un mesaj al șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Charles Michel i-a asigurat pe Volodimir Zelenski și Maia Sandu că ”nu va precupeți niciun efort în a sprijini ambițiile legitime” ale Ucrainei și Republicii Moldova.

Citiți și “Extinderea UE este chemarea istoriei”: Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, Moldova și Bosnia și acordarea statutului de candidat Georgiei

Comisia Europeană a recomandat pe 8 noiembrie începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, într-o poziționare istorică cu privire la viitorul extinderii Uniunii Europene, o temă care a căpătat avânt pe agenda statelor și instituțiilor UE, președinta Comisiei Europene precizând că UE răspunde “la chemarea istoriei”. Mingea este acum în terenul politic al Consiliului – UE și cel European – , care trebuie acum să analizeze recomandările Comisiei și să ia decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere, liderii europeni fiind așteptați să decidă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova la summit-ul european din 14-15 decembrie 2023.

“Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Moldova și eforturile de reformă în curs, Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu ambele țări. În plus, Comisia recomandă Consiliului să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina și Moldova au adoptat anumite măsuri-cheie. Comisia este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri”, a transmis executivul european.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a asigurat pe Volodimir Zelenski și pe Maia Sandu că nu va ”precupeți niciun efort în a sprijini ambițiile și aspirațiile legitime” ale Ucrainei și Republicii Moldova de a deveni membre ale Uniunii Europene.

Prezent la Kiev pentru a marca un deceniu de la ”Revoluția Demnității”, care a arătat ”puterea solidarității și libertății”, precum și ”puterea și reziliența poporului” ucrainean, plasând astfel țara pe ”calea europeană”, Charles Michel s-a referit la ambele țări pentru a-și exprima admirația față de ”progresele impresionante” pe care le-au înregistrat.

”Dragă domnule președinte Zelenski, dragă doamnă președinte Sandu, dragă popor al Ucrainei, dragă popor al Moldovei, nu voi precupeți niciun efort în a vă sprijini ambițiile și aspirațiile legitime. Progresel,e atât ale Ucrainei, cât și ale Moldovei sunt impresionante. Aderarea la UE nu se face peste noapte. Extinderea este și va rămâne un proces bazat pe merit. Este un proces solicitant. Uneori poate fi frustrant, iar eforturile trebuie să continue, în special în ceea ce privește statul de drept. Chiar și la aniversarea simbolică de astăzi, continuați să faceți progrese în ceea ce privește reformele importante în domeniul anticorupție. Tocmai ați votat astăzi, în Rada, trei legi foarte importante. Vă felicit, deoarece acest lucru arată hotărârea dumneavoastră fermă de a face ceea ce este necesar”, este mesajul transmis de președintele Consiliului European după ce s-a întâlnit cu cei doi lideri.

În viziunea sa, nu doar țările aspirante trebuie să depună eforturi, ci și UE trebuie să se pregătească pentru a primi noi membri.

”Nu este vorba doar de a face UE mai mare, ci și de a deveni mai puternică, mai eficientă și mai în măsură să ne apărăm interesele și să ne promovăm valorile fundamentale. Trebuie să fim pregătiți, de ambele părți, să ne extindem până în 2030. Astăzi, <<Revoluția demnității>> arată puterea valorilor și principiilor europene. În urmă cu zece ani, aderarea la UE părea un vis îndepărtat, iar Ucraina se afla sub o presiune uriașă din partea Rusiei. Poporul dumneavoastră a făcut o alegere clară – suveranitatea. Uniunea Europeană va continua să vă fie alături. Drumul vostru european este călătoria noastră comună”, a conchis Michel.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a luat hotărârea de a le oferi Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la Uniunea Europeană, pentru ca miercuri, 8 noiembrie, să decidă recomandarea deschiderii negocierilor de aderare, gest salutat de Kiev și Chișinău. 

Citiți și: “Extinderea UE este chemarea istoriei”: Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, Moldova și Bosnia și acordarea statutului de candidat Georgiei

Consiliul trebuie acum să analizeze recomandările executivului european și să adopte decizii referitoare la etapele viitoare, șefii de stat sau de guvern fiind așteptați să adoptate o hotărâre pozitivă în cadrul summitului Consiliului European de la mijlocul lunii decembrie.